Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 4/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori.
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.4/A/2010
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
Complet de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 2: Pușcaș Mircea
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 alin. 1 cod procedură penală.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului penal declarat de DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE - SERVICIUL TERITORIAL ORADEA, împotriva sentinței penale nr.152 din 01 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, privind pe inculpatul intimat, domiciliat în S M,- - 4. 26, județul S M, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, faptă prevăzută și pedepsită de art. 257 Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Ministerul Public este reprezentat de doamna procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că dezbaterea asupra apelului a avut loc la data de 12 ianuarie 2010, zi în care părțile au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea asupra apelului amânându-se pentru data de 19 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2010, zi în care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.152 din 1 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, s-a hotărât următoarele:
În baza art. 26 Cod penal raportat la prevederile art.257 Cod penal, cu referire la art.1 lit. g și art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 4.03.1980, în S M, cetățenie română, cu antecedente penale, domiciliat în S M,-, -.26, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență, la o pedeapsă de: 2 ani închisoare.
În baza art.26 Cod penal raportat la prevederile art.290 Cod penal a fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, la o pedeapsă de: 3 luni închisoare.
În baza art. 34 lit.b Cod penal raportat la art.33 lit. Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de:2 ani închisoare.
În baza art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a-II-a și litera b Cod penal.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, stabilind conform art.82 Cod penal, termen de încercare pentru inculpat o perioadă de 4 ani.
În baza art.71 al.5 Cod penal pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive 14.10.2004 și până la 18.06.2005.
În baza art.359 Cod de procedură penală s-a învederat inculpatului dispozițiile art.83 și 84 Cod penal referitoare la revocarea suspendării condiționate.
În baza art.357 al.2 lit. c Cod de procedură penală s-a menținut măsura asiguratorie de indisponibilizare a 50% din părțile sociale deținute de inculpat la SC " S
În baza art.191 al.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarea starea de fapt:
1.1. La data de 30.09.2004 martorii, și au denunțat organelor de urmărire penală săvârșirea de către inculpații și a infracțiunii de trafic de influență, constând în aceea că, în cursul lunilor aprilie - mai 2004, le-au creat convingerea că au influență asupra ambasadorului SUA în România și le-au pretins sume de bani în scopul de a le obține vize de intrare pe teritoriul SUA. În perioada respectivă inculpatul a pretins și primit suma totală de 120 milioane lei, iar inculpatul, suma 2100 euro.
Astfel, în cursul lunii aprilie 2004, martorul-denunțător, în cursul unei discuții avute cu inculpatul, și-a exprimat intenția de a emigra în SUA, unde locuiește prietena sa, martora. Aflând acest lucru, inculpatul s-a oferit să-l ajute pe martorul, în obținerea vizei SUA. Astfel, inculpatul i-a spus că este prieten cu inculpatul, reprezentant al Camerei de Comerț Româno-Americane care, prin relațiile și cunoștințele pe care le are în rândul funcționarilor din Ambasada SUA din România, "poate să obțină viză de afaceri". Inculpatul a menționat chiar faptul că inculpatul îl cunoaște personal pe ambasadorul SUA la B, cu care s-ar afla în relații de prietenie. Inculpatul a precizat, totodată, că prețul unei vize este de 3500 USD de persoană, bani care ar fi ajuns, prin intermediul lui la "înalți funcționari din cadrul Ambasadei SUA".
Ca urmare a acestei discuții, martorul denunțător a contactat alți doi cunoscuți, martorii denunțători și, care erau de asemenea interesați să obțină o viză SUA, ulterior având loc mai multe discuții cu inculpatul, care i-a asigurat încă o dată pe martori că, prin relațiile inculpatului în cadrul Ambasadei SUA, obținerea vizei este certă.
Prin intermediul inculpatului, în data de 05.05.2004, cei trei martori denunțători s-au întâlnit cu inculpatul la sediul Asociației "Camera de Comerț Româno-Americană " S M, aflat în incinta Camerei de Comerț și Industrie S În cadrul acestei întâlniri cu inculpatul, acesta i-a asigurat că, în decurs de două-trei săptămâni, va obține pentru ei vizele solicitate, deoarece are o influență reală asupra funcționarilor din cadrul Ambasadei SUA. Totodată, inculpatul a precizat că fiecare trebuie să plătească o sumă totală de 3500 USD, solicitându-le un avans de 1500 USD. Martorii denunțători, și au plătit fiecare câte 1000 Euro, mai precis echivalentul acestei sume în lei, în total 120 milioane lei, sumă pentru care inculpatul le-a eliberat facturi nedatate în numele Asociației "Camera de Comerț Româno-Americană " S La această discuție a fost de față martorul, prietena martorului denunțător, care confirmă starea de fapt descrisă mai sus.
Este de menționat că sumele încasate de la martorii denunțători nu au fost evidențiate în contabilitatea Asociației, așa cum rezultă din procesul verbal din data de 23.11.2004 întocmit de DGFPJ S
Deoarece nu au mai fost contactați pentru obținerea vizelor în termenul promis de inculpatul, cei trei martori denunțători, prin l-au contactat pe inculpat pentru a-i cere explicații, acesta îndrumându-i să îl contacteze pe inculpatul pentru întocmirea documentației necesară în vederea susținerii interviului la Ambasada SUA. Ca urmare, martorul denunțător, s-a adresat inculpatului care a fost de acord să le întocmească actele contra sumei de câte 700 euro de persoană, separat de suma pretinsă de către celălalt inculpat. În cursul lunii iulie 2004 martorul i-a dat inculpatului suma de aproximativ 2100 euro, în valută și în lei, în două zile diferite. La predarea sumei de 1400 euro inculpatului au asistat și martorii și. Cei trei denunțători i-au înmânat în aceleași ocazii inculpatului și copii ale actelor personale și de studii, fiind asigurați că în scurt timp vor putea să meargă la Ambasada SUA.
Este de menționat faptul că martorul denunțător a pus la dispoziția organelor de urmărire penală o casetă audio care conține înregistrarea a patru convorbiri purtate cu inculpații și, discuțiile fiind transcrise iar notele atașate la dosarul cauzei. Din cuprinsul convorbirilor reiese că starea de fapt enunțată este reală, inculpatul afirmând, explicit, după ce face recomandări martorului denunțător cu privire la actele din dosarul de viză, că se află în B și va merge la întâlnire cu noul ambasador al SUA, pe care îl cunoaște.
Ulterior depunerii denunțurilor, prin Ordonanța din 30.09.2004, respectiv prin încheierea nr.20/01.10.2004, s-a dispus interceptarea și înregistrarea pe suport tehnic a convorbirilor telefonice și a evenimentelor ambientale de interes pentru cauză, dintre martori denunțători, și, respectiv inculpații și. Din convorbiri reiese că inculpatul le întărește convingerea martorilor denunțători referitor la influența sa asupra unor funcționari cu rol hotărâtor în procedura de acordare a vizelor pentru SUA, menționând nume și date concrete. Ca exemplu menționăm că, în cadrul convorbirilor din data de 08.10.2004 desfășurate între inculpatul și numitul "" (martorul denunțător ), în contextul discuției privind dosarele de vize, inculpatul menționează că urmează să ia masa în seara respectivă cu consulul general al SUA, la hotelul din Într-o altă convorbire, purtată între aceleași două persoane menționate mai sus în data de 30.09.2004, orele 12,50, inculpatul afirmă: "deci eu îl mai sun luni pe ambasador, discut cu el, procedez exact cum am procedat data trecută, mă lingușesc, îl duc la cină, una, alta, să discutăm programele ce urmează - vă programez pe voi la interviu și eu voi fi acolo cu voi".
Complicitatea inculpatului la comiterea faptei reținute în sarcina inculpatului este evidențiată și de conținutul notelor de redare a convorbirilor telefonice și a discuțiilor ambientale pe care acesta le-a avut cu martorii denunțători, și. Astfel, în data de 30.09.2004, orele 17,20, inculpatul, fiind întrebat de martorul denunțător dacă "a adus actele", i-a răspuns "încă nu", recunoscând apoi explicit că a primit suma de 1400 euro. La fel, a mai afirmat că "" (inculpatul ) are "pile la ambasadă" și "a făcut multe vize".
După încasarea banilor de la cei trei martori denunțători, atât inculpatul cât și coinculpatul au început să-i evite pe aceștia, astfel că martorii denunțători au depus plângere împotriva acestora.
1.2. În cursul anului 2001, aflându-se cu o bursă în SUA martorul denunțător l-a cunoscut pe inculpatul care s-a prezentat ca fiind "consul onorific al comunității românești din ". În anul 2002, întorcându-se în România, martorul l-a reîntâlnit pe inculpatul care i-a relatat că a înființat Asociația "Camera de Comerț Româno-Americană " S M și că prin această asociație organizează "misiuni economice". -și intenția de a trimite și pe prietena lui (actuala sa soție) în SUA în scop turistic, inculpatul s-a oferit să-l ajute în sensul că, prin intermediul "misiunilor economice" pe care le organizează, poate să-i obțină viză SUA de afaceri.
Inculpatul l-a asigurat pe martorul că obținerea vizei nu va fi o problemă întrucât el îl cunoaște atât pe ambasadorul american, cu care a mai avut întâlniri, cât și pe consulul general american și își va folosi influența pe care o are asupra acestora. Aceste afirmații ale inculpatului l-au determinat pe martorul denunțător să-i dea lui suma de 1000 USD în numele actualei lui soții: "iar banii i-am plătit după ce am căpătat convingerea că problema vizei este ușor de rezolvat prin intermediul relațiilor pe care le are". Dovada încasării sumei de 1000 USD s-a făcut prin înscrisul denumit "" (chitanță, limba engleză) întocmit și înmânat de inculpat.
Ulterior plății sumei de 1000 USD către inculpatul, o dată cu predarea unor copii ale actelor de identitate, martorului i s-a solicitat de către numitul - director al "Camerei de Comerț Româno-Americane " din S M - să achite pentru soția sa, suma de 850 USD reprezentând "taxă pentru întocmirea dosarului de ambasadă". că această sumă face parte din suma totală de 3500 USD pretinsă de inculaptul, martorul a fost de acord s-o achite lui fără a primi în schimb vreo dovadă scrisă.
De la data plății acestor sume de bani, legăturile dintre și pe de o parte, și pe de altă parte s-au întrerupt. Mai mult, inculpatul a început să-i evite pe cei doi soți, care nu au obținut de la acesta decât promisiuni verbale privind restituirea sumei de 1000 USD, dat fiind faptul că obținerea vizei nu s-a materializat.
1.3. În iarna anului 2003, martora denunțătoare, din loc. jud.S, intenționând să meargă la prietenul ei în SUA, a luat legătura cu inculpatul. Având același mod de operare, inculpatul i-a spus martorei denunțătoare că prin intermediul "misiunii economice" îi va obține viza. De precizat este faptul că martora nu a avut și nu are nici în prezent un loc de muncă.
În aceste condiții, inculpatul a îndrumat-o pe martora să plătească numitului suma de 3500 USD reprezentând taxa pentru "misiunea economică", lucru pe care martora l-a și făcut în cursul lunii ianuarie 2003. De menționat că, ulterior, numitul i-a mai pretins martorei 850 USD pentru a-i întocmi dosarul pentru Ambasada SUA. După predarea banilor, deoarece nu a mai fost contactată de către inculpatul, nici de către, martora a cerut inculpatului restituirea banilor, motivând că a renunțat să mai plece în SUA.
Cu această ocazie, inculpatul a precizat că viza de intrare pe teritoriul SUA va fi obținută prin intermediul relațiilor pe care le are la Ambasada SUA din România, iar obținerea vizei este certă.
1.4. În toamna anului 2002, având același mod de operare inculpatul a pretins de la martorul denunțător, din com.Vama, jud.S M, de profesie conducător auto, suma de 3500 USD promițându-i că poate să-i rezolve viză SUA în baza influenței pe care o are asupra consulului de la Ambasada SUA în România. bani i-au fost virați în cont inculaptului de către fratele martorului, numitul - rezident în SUA. De asemenea martorul denunțător i-a mai dat numitului, la indicația inculpatului, suma de 800 USD pentru ca acesta să-i întocmească dosarul pentru Ambasada SUA.
Având suspiciuni cu privire la autenticitatea actelor existente la dosar, acte care atestau că este director al unei societăți de mobilă, acesta a renunțat să mai intre la interviul programat la sediul Ambasadei SUA. În aceste condiții martorul a solicitat restituirea sumei de 3500 USD inculpatului care a amânat de fiecare dată rambursarea.
1.5. În vara anului 2003, martorul denunțător din satul, com. jud.S M, a fost anunțat de cumnatul său, rezident în SUA, să îl contacteze pe inculpatul la sediul "Camerei de Comerț Româno-Americane" din incinta Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură S M, întrucât acesta are posibilitatea de a-i intermedia obținerea unei vize SUA, prin relațiile pe care le are în rândul personalului Ambasadei SUA la Ca urmare, martorul denunțător a luat legătura cu inculpatul, ocazie cu care acesta s-a angajat că îi va obține o viză de intrare pe teritoriul SUA, prin intermediul cunoștințelor sale printre funcționarii Ambasadei SUA din România. Suma de 3800 USD a fost achitată de către cumnatul martorului denunțător, direct inculpatului. La data programată, martorul denunțător s-a prezentat pentru interviu la Consultul SUA din B, dar acordarea vizei i-a fost refuzată.
2. Pe parcursul urmăririi penale la PNA - Serviciul Teritorial Oradea, Biroul S M, au depus plângeri părțile vătămate și, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții de către inculpatul.
În urma administrării probatoriului s-a stabilit că, în lunile ianuarie - februarie 2003, inculpatul a indus în eroare părțile vătămate și, prezentându-le ca adevărată împrejurarea mincinoasă că le va obține viză de intrare în SUA. Pentru a le întări convingerea că este o persoană de bună credință și a crea aparența de legalitate, inculpatul a încheiat cu cei doi contracte prin care "Camera de Comerț Româno-Americană ", reprezentată de inculpat, se angaja să intermedieze relații comerciale cu parteneri din Statele Unite ale Americii, relațiile de afaceri fiind condiția esențială pentru acordarea vizei.
Astfel, partea vătămată a fost indusă în eroare de către inculpatul prin afirmarea ca adevărată a împrejurării că obținerea vizei "este rezolvată în proporție de 90% și că este chiar posibil să nu mergem la interviu pentru viză", datorită includerii sale într-o "misiune economică" organizată de el prin "Camera de Comerț Româno-Americană " al cărei președinte este. Mai mult părții vătămate i s-a creat o falsă reprezentare a realității și prin afirmarea de către inculpat a împrejurărilor nereale că înscrierile pentru misiunea economică trebuie făcute într-un termen determinat, iar locurile vacante se epuizează. Totodată a fost lăsat să înțeleagă că plata sumei integrale de 3500 USD în locul avansului prevăzut în contract de 1000 USD garantează includerea sa în misiunea economică și implicit obținerea vizei.
Într-un mod asemănător a procedat inculpatul cu partea vătămată din mun.S M, care, în perioada februarie - martie 2003, plătit suma de 3500 USD în vederea obținerii vizei SUA. Inculpatul a afirmat în mod explicit că obținerea vizei nu este o problemă, dând de înțeles că are "cunoștințe" pe care nu le-a nominalizat în mod concret, care îl vor sprijini în acest sens.
Urmare acestei induceri în eroare inculpatul a obținut suma totală de 7000 USD, bani pe care nu i-a restituit părții vătămate menționate.
3. În ceea ce-l privește pe inculpatul, s-a mai stabilit că, în cursul anului 2002, acesta a pretins și primit de la martorul, domiciliat în L, jud.A, suma de 500 USD pentru a-i întocmi și acestuia dosarul necesar la Ambasada SUA.
Astfel, în dosarul care a fost înmânat martorului și pe care acesta a refuzat să-l restituie inculpatului, au fost găsite acte falsificate, anume un contract de muncă încheiat între martor și SC ROMÂNIA SRL S M, o copie a unui carnet de muncă aparținând martorului - de asemenea falsificat -, precum și actele constitutive ale societății comerciale.
Conform adresei nr.10379/18.11.2004 a Inspectoratului Teritorial d e Muncă S M, rezultă că actele de mai sus sunt nereale, contractul de muncă nefiind înregistrat la ITM S M, iar carnetul de muncă nu a fost completat de către inspectorul, care nu lucra în cursul anului 2001 la ITM S Martorul a arătat că nu posedă carnet de muncă.
Cu privire la martorul, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunii prevăzută de art.26 raportat la art.290 Cod penal, lipsind un element constitutiv al infracțiunii, vinovăția. Martorul a declarat că plata a fost făcută pentru pregătirea dosarului de ambasadă, neavând cunoștință că inculpatul a depus la dosar acte falsificate.
Este de menționat că martorul a depus din proprie inițiativă actele falsificate la dosarul cauzei, fapt care întărește susținerile sale în apărare.
În baza art.163 alin.1 și 5 Cod de procedură penală în cursul urmăririi penale prin ordonanța din 04.11.2004 a PNA - Biroul Teritorial Satu Mares -a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra imobilului situat în orașul O,-,.14, județul M, înscris în CF fila nr.2024/14 a localității O, fără număr top. aparținând inculpatului, în vederea reparării pagubelor produse prin infracțiunea comisă. Măsura sechestrului asigurator a fost menționată în coala CF conform extrasului CF existent la dosar.
Prin ordonanța din data de 27.10.2004, a fost luată măsura asiguratorie de indisponibilizare a 50% din părțile sociale deținute de inculpatul la SC SRL S M, măsură comunicată la Oficiul Registrului Comerțului S
Alăturat acțiuni penale, instanța a fost sesizată și cu soluționarea laturii civile a cauzei, ca urmare a constituirilor de părți civile formulate în cursul urmăririi penale de către persoanele vătămate și.
Prin sentința penală nr.345/02.07.2007 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr-, în baza art.38 Cod procedură penală s-a disjuns soluționarea cauzei privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 04.03.1980 în S M, domiciliat în S M,-, -.4,.26, jud.S M, CNP -, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la trafic de influență, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.257 Cod penal cu referire la art.1 lit.g și art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.290 Cod penal cu aplicarea art.32 lit.a Cod penal.
În baza art.344 Cod procedură penală s-a dispus repunerea cauzei pe rol cu privire la acesta pentru a pune în discuție în baza art.334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestuia, din infracțiunea de complicitate la trafic de influență, prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.257 Cod penal cu referire la art.1 lit.g și art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art.215 alin.1 și 3 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul prin încheierea nr.317/13.06.2007 a Tribunalului Satu Mare, rămasă definitivă prin decizia penală nr.386/17.06.2005 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr.3229/P/2005, fixându-se termen de judecată la data de 10.09.2007, cam.54, ora 9,00, cu citarea părților.
II. În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b Cod procedură penală a fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la 13.09.1964 în com.Vama, jud.S M, cu același domiciliu, nr.181, cu reședința în loc. O, str.1 - 1918,.12,.14, jud.M, CNP -, de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută și pedepsită de art.215 alin.1 și 3 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală a fost achitat același inculpat de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, prevăzută și pedepsită de art.257 Cod penal cu referire la art.1 lit.g și art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, pentru că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală s-a revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpatul prin încheierea nr.317/13.06.2005 a Tribunalului Satu Mare, rămasă definitivă prin decizia penală nr.386/17.06.2005 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr.3229/P/2005.
În baza art.346 alin.4 Cod procedură penală, s-a lăsat nesoluționată acțiunea civilă în ce privește pretențiile formulate de părțile civile:, domiciliat în com.Vama,-, jud.S M și, domiciliat în S M, -,.12,.6, jud.S
În baza art.357 alin.2 Cod procedură penală raportat la art.163 și următoarele Cod procedură penală, s-a ridicat sechestrul asigurator luat prin Ordonanța procurorului din data de 04.11.2004 din dosar nr.53/P/2004 a PNA - Biroul S M, asupra imobilului situat în loc. O, str.1 - 1918,.12,.14, jud. M, compus din 2 camere plus dependințe, înscris în CF nr.2024/14 a localității O, aparținând inculpatului.
S-a constatat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.6 indice 1 aliniat final din Legea nr.78/2000, actualizată, privind restituirea banilor către denunțătorii, și.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Împotriva sentinței penale nr.345/02.07.2008 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în dosar nr- a declarat apel Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, apel care, prin decizia penală nr.45/Ap/13.05.2008 pronunțată în dosar nr.- de Curtea de Apel Oradea, a fost respins ca nefondat în baza art.379 pct.1 lit.b Cod de procedură penală, fiind menținută în întregime sentința atacată, iar cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.
De asemenea s-a constată că inculpatul intimat a fost arestat preventiv de la 14.10.2004 până la 18.06.2005.
Prin decizia penală nr.3999 din 04.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosar nr-, s-a admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea împotriva deciziei penale nr.45/A din 13 mai 2008 Curții de Apel Oradea - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, privind pe inculpatul.
Astfel, a fost casată decizia penală susmenționată și în parte sentința penală nr.345/02.07.2007 a Tribunalului - Secția penală, numai în ceea ce-l privește pe inculpatul și, în rejudecare, în baza art.257 Cod penal raportat la art.1 lit.g și art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare; în baza art.215 alin.1 și 3 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, urmând ca în baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, în condițiile și pe durata prev.de art.71 Cod penal.
În baza art.346 alin.1 Cod de procedură penală raportat la art.998-999 cod civil a fost obligat inculpatul la plata sumei de câte 3500 USD sau echivalentul în lei, la data punerii în executare, către părțile și.
În baza art.6 indice 1 alin.4 din Legea nr.78/2000 a fost obligat inculpatul să restituie următoarele sume de bani: 3500 USD sau echivalentul în lei la data punerii în executare, către denunțătorul; 1.850 USD sau echivalentul în lei la data punerii în executare, către denunțătoarea; 3500 USD sau echivalentul în lei la data punerii în executare către denunțătoarea; 3500 USD sau echivalentul în lei la data punerii în executare, către denunțătorul.
În baza art.6 indice 1 alin.3 din Legea nr.78/2000 s-a dispus confiscarea în folosul statului de la inculpatul a sumei de 2700 Euro sau echivalentul în lei la data punerii în executare și a sumei de 200 lei (2.000.000 lei vechi).
În baza art.357 alin.2 lit.c Cod de procedură penală raportat la art.163 și urm. Cod de procedură penală, s-a menținut sechestrul asigurator luat prin ordonanța procurorului din data de 04.11.2004 în dosar nr.53/P/2004 a PNA - Biroul S M, asupra imobilului situat în O, str.1 - 1918,.12,.14, jud.M, compus din 2 camere plus dependințe, înscris în CF 2024/14 a localității O, proprietatea inculpatului.
Plecând de la încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpatul prin actul de sesizare al instanței, aceea de complicitate la trafic de influență prevăzută și pedepsită de art.26 Cod penal raportat la art.257 Cod penal cu referire la art.1 lit.g și art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, raportat și la reținerea vinovăției de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin pronunțarea deciziei penale nr.3999/2004 în ceea ce privește pe inculpatul - autor, instanța trebuie să determine, raportat la probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, gradul de participație penală a inculpatului.
Complicitatea este forma participației penale ce constă în fapta unei persoane care cu intenție înlesnește sau ajută în orice mod la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală.
Fiind formă de participație secundară, complicitate presupune drept condiție de bază a existenței sale, comiterea de către autor a unei fapte prevăzute de legea penală.
În speța dedusă judecății, acest fapt a fost stabilit definitiv și irevocabil de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
O altă condiție privește săvârșirea de către complice a unor activități menite să înlesnească, să ajute, pe autor la săvârșirea infracțiunii.
Raportat la probele administrate în cauză instanța a reținut că din acestea a rezultat fără putință de tăgadă ajutorul pe care activitățile desfășurate de către inculpatul le-a oferit autorului, inculpatul, așa cum reiese din conținutul notelor de redare a convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul cu martorul denunțător. A afirmat de nenumărate ori că, "Jo" (inculpatul ) are "pile la ambasadă" și "a făcut multe vize".
În momentul în care martori denunțători au încercat să-și recupereze banii de la numitul acesta în discuțiile pe care le-a avut cu aceștia le-a spus "eu i-am luat da i-am dat mai departe, n-o rămas la mine" (conform procesului verbal încheiat în 19.10.2004).
Într-un alt proces verbal de radare a vorbirilor telefonice purtate între inculpatul și martorul denunțător, inculpatul declară la un moment dat "și știu că o făcut vize, și știe și soră sa"; "îl cunosc (pe Jo) de 6 ani".
Este evident, că prin toate acțiunile sale inculpatul a întărit convingerea martorilor denunțători că inculpatul are relații la Ambasada Unite, acțiunile sale constituindu-se într-o complicitate morale în vederea realizări laturii subiective a infracțiunii de către autor, întărind și menținând hotărârea infracțională luată de către autor, raportat și la specificul infracțiunii de trafic de influență săvârșită de către autorul inculpat.
Pentru toate aceste considerente instanța a reținut vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiuni de complicitate la trafic de influență aplicând acestuia o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În ceea ce privește săvârșirea infracțiuni de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanța a apreciat comiterea acesteia de către inculpatul la domiciliul căruia au fost găsite acte falsificate și anume un contract de muncă încheiat între martorul și SC România SRL S M, o copie unui carnet de muncă aparținând acestuia, de asemenea falsificat, precum și actele constitutive ale societății comerciale.
S-a dovedit conform adresei nr.10379/2004 eliberată de Inspectoratului Teritorial d e Muncă S M că toate aceste acte sunt nereale, neexistând nici un carnet de muncă pe numele acestui martor.
Mai mult decât atât, din probele administrate în cauză a reieșit faptul că deși obiectivul declarat al acestei camere de comerț româno-americane are organizarea de misiuni economice în Statele Unite, nici unul dintre participanți nu dorea de fapt să participe la o asemenea misiune economică ci dorea obținerea unei vize pentru Statele Unite. Pentru organizarea unei asemenea misiuni economice era nevoie de depunerea anumitor acte care să dovedească calitatea de oameni de afaceri, modul de organizare a societăților comerciale - și așa mai departe, acte pe care urma să le întocmească, și într-o oarecare măsură le-a și întocmit inculpatul, către care coinculpatul îi îndrepta pe acești doritori (martorii denunțători).
Constatând îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa, tribunalul a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiuni de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată
În baza art.34 lit.b Cod penal raportat la art.33 lit.a Cod penal inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare.
Constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 Cod penal instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilind termen de încercare conform art.82 Cod penal
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, constând în limitele de pedeapsă stabilite de textul de lege pentru infracțiunile săvârșite, de gradul de participație al acestuia la săvârșirea infracțiunilor, la modalitatea concretă în care infracțiunile au fost săvârșite, precum și de persoana infractorului.
Instanța a apreciat faptul că în această perioadă în care, împotriva inculpatului s-a desfășurat, această procedură judiciară, acesta a încercat să-și asigure existența prin mijloace licite, angajându-se ca și taximetrist la o societate de profil, prezentându-se la fiecare chemare în fața instanței de judecată, împrejurări care au condus pentru instanță la concluzia că acesta a înțeles că prin faptele sale a adus atingere valorilor sociale ocrotite de norma penală.
Plecând de la premiza că pedeapsa urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă și față de regulile de conviețuire socială, raportat la persoana inculpatului instanța a apreciat că reeducarea acestuia poate avea loc și cu acesta în stare de libertate, dispunând astfel suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art.191 alin.1 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva hotărârii instanței de fond, în termen legal, a declarat apel A - Serviciul Teritorial Oradea criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel A - Serviciul Teritorial Oradeaa criticat hotărârea atacată în primul rând pe considerentul neconfiscării speciale a sumelor de bani remise inculpatului de către denunțătorii, și în vederea menținerii convingerii acestora în ceea ce privește traficarea influenței precum și a sumei de 500 USD încasată de la martorul.
Un alt motiv de nelegalitate ar fi acela ar neconfiscării înscrisurilor falsificate aflate la domiciliul inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare stabilindu-se că au fost predate de către martorul.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului s-a apreciat că aceasta nu corespunde nici funcției și nici scopului expres prevăzut de art. 52 Cod penal în contextul adoptării de către inculpat a unei poziții profund nesincere și de nerecunoaștere a faptelor reținute în sarcina sa.
În contextul în care inculpatul nu și-a recunoscut nici măcar participația penală, dovedită de altfel, la vreuna din cele două infracțiuni reținută, pericolul social concret al acestora fiind deosebit de ridicat prin prisma valorilor sociale apărate de lege, se impune aplicarea unei pedepse în regim privativ de libertate.
Raportat la măsura confiscării speciale hotărârea instanței de fond a fost criticată în sensul că potrivit legii respectiv art. 118 litera d Cod penal precum și dispozițiilor art. 6/1 alin. 3 și 4 din Legea nr. 78/2000, trebuia să se dispună cu privire la acest aspect, iar sumele de bani remise inculpatului de către cei patru martori anterior menționați trebuiau confiscate. Aceeași situație s-ar fi impus și referitor la o serie de documente aflate la domiciliul inculpatului și găsite cu ocazia percheziției domiciliare însă, instanța de fond nu s-a conformat exigențelor dispozițiilor legale.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, curtea apreciază că aceasta este în parte nelegală și netemeinică.
Sub aspectul individualizării pedepsei, instanța de apel apreciază că s-a făcut o greșită aplicabilitate a dispozițiilor art. 81 Cod penal. Potrivit dispozițiilor art. 52 Cod penal, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare al condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Raportat la elementele concrete ale cauzei precum și la atitudinea avută de către inculpat pe parcursul derulărilor procedurilor judiciare, curtea apreciază că nu se justifică aplicarea unei pedepse în condițiile suspendării condiționate ale acesteia.
Din probele administrate în cauză a rezultat vinovăția inculpatului, acesta având o atitudine profund nesinceră iar un element deosebit de important în aprecierea gradului de pericol social al faptelor săvârșite este acela al existenței concursului de infracțiuni rezultând astfel și o perseverență infracțională.
În acest context curtea apreciază că se impune aplicarea unei pedepse privative de libertate inculpatului, sens în care va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare în elemente individuale, înlăturând dispozițiile art. 81 Cod penal.
Se va dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului în baza art. 26 Cod penal raportat la art. 257 Cod penal cu referire la art. 1 litera g și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 alin. 2 Cod penal în regim privativ de libertate cu aplic. art. 71 și 64 lit. a teza a II-a și litera b Cod penal.
Se va dispune executarea pedepsei de 3 luni închisoare aplicată inculpatului în baza art. 26 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal, în regim privativ de libertate cu aplic. art. 71 și 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
Pedepsele individuale aplicate inculpatului se vor contopi în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, urmând ca acesta să o execute în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a teza a II-a și litera b Cod penal, urmând a se deduce perioada reținerii și a arestării preventive potrivit prevederilor art. 88 Cod penal.
Un alt element de nelegalitate indicat în mod just de către - Serviciul Teritorial Oradea în motivele de apel este acela al nedispunerii confiscării sumei de 500 USD remise inculpatului de către martorul.
Potrivit dispozițiilor art. 6/1 alin. 3 și 4 din Legea nr. 78/2000, banii, valorile sau bunurile care au făcut obiectul infracțiunii de cumpărare de influență se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în lei.
Fiind dovedită implicarea inculpatului în activitatea infracțională se impune confiscarea specială a echivalentului sumei de 500 USD la cursul oficial al BNR din data plății efective, sumă remisă de către martorul. De altfel, prin decizia penală nr. 3999/04 decembrie 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus confiscarea sumelor de bani remise coinculpatului de către martorii, și, justificându-se astfel din punct de vedere legal aceeași soluție și față de inculpatul.
Referitor la al treilea motiv de apel, respectiv confiscarea și anularea înscrisurilor falsificate aflate la domiciliul inculpatului și ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, curtea apreciază că este de asemenea fondat dispunând în consecință.
S-a constatat existența la domiciliul inculpatului, cu ocazia efectuării domiciliare din 14 octombrie 2004, unor înscrisuri și documente contrafăcute ce urmau a fi folosite la Ambasada SUA din
În consecință, n baza art. 379 punctul 2 lit. "a" Cod procedură penală, se va admite apelul penal declarat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea, împotriva sentinței penale nr.152 din 01 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, care va fi desființată în sensul că:
Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, în pedepse individuale.
Se vor înlătura dispozițiile art. 81 Cod penal.
Se va dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, în baza art. 26 Cod penal raportat la art. 257 Cod penal cu referire la art. 1 litera g și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 alin. 2 Cod penal, în regim privativ de libertate, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a, teza a II-a, litera b Cod penal.
Se va dispune executarea pedepsei de 3 luni închisoare aplicată inculpatului în baza art. 26 Cod penal raportat la art.290 Cod penal, în regim privativ de libertate, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a, teza a II-a, litera b Cod penal.
Se vor contopi pedepsele individuale aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, pe care o va executa în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și 64 litera a teza a II-a, litera b Cod penal.
Se va menține dispoziția de aplicare a art. 88 Cod penal.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței apelate, care nu contravin prezentei decizii.
Se va dispune confiscarea specială a echivalentului sumei de 500 USD, la cursul oficial al R din data plății efective, remisă inculpatului de către martorul.
Se va dispune confiscarea și anularea înscrisurilor falsificate aflate la domiciliul inculpatului, respectiv fotocopii cu certificatul de înmatriculare pentru SC Montaj SA, certificatul de înregistrare fiscală și statutul acestei societăți, adeverința eliberată de SC România SRL S M, avizată de Camera de Muncă S M, pe numele; contractul individual de muncă nr. 12651 încheiat între și SC România SRL; formular de contracte individuale de muncă ștampilate cu ștampila SC România SRL la rubrica "Angajator", ștampilat cu ștampila a ITM S M și cu ștampila personală a inspectorului; formular în alb contract individual de muncă pe care, la rubrica angajator, este aplicată ștampila SC SA S M, iar la rubrica "", ștampila ITM S M și ștampila personală a inspectorului.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 379 punctul 2 lit. "a" Cod procedură penală,
ADMITE apelul penal declarat de DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE - SERVICIUL TERITORIAL ORADEA, împotriva sentinței penale nr.152 din 01 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o desființează în sensul că:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, fiul lui și, născut la 04 martie 1980 în S M, P -, în pedepse individuale.
Înlătură dispozițiile art. 81 Cod penal.
Dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului, în baza art. 26 Cod penal raportat la art. 257 Cod penal cu referire la art. 1 litera g și art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 41 alin. 2 Cod penal, în regim privativ de libertate, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a, teza a II-a, litera b Cod penal.
Dispune executarea pedepsei de 3 luni închisoare aplicată inculpatului în baza art. 26 Cod penal raportat la art.290 Cod penal, în regim privativ de libertate, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a, teza a II-a, litera b Cod penal.
Contopește pedepsele individuale aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, pe care o va executa în regim de detenție cu aplicarea art. 71 și 64 litera a teza a II-a, litera b Cod penal.
Menține dispoziția de aplicare a art. 88 Cod penal.
Menține restul dispozițiilor sentinței apelate, care nu contravin prezentei decizii.
Dispune confiscarea specială a echivalentului sumei de 500 USD, la cursul oficial al R din data plății efective, remisă inculpatului de către martorul.
Dispune confiscarea și anularea înscrisurilor falsificate aflate la domiciliul inculpatului, respectiv fotocopii cu certificatul de înmatriculare pentru SC Montaj SA, certificatul de înregistrare fiscală și statutul acestei societăți, adeverința eliberată de SC România SRL S M, avizată de Camera de Muncă S M, pe numele; contractul individual de muncă nr. 12651 încheiat între și SC România SRL; formular de contracte individuale de muncă ștampilate cu ștampila SC România SRL la rubrica "Angajator", ștampilat cu ștampila a ITM S M și cu ștampila personală a inspectorului; formular în alb contract individual de muncă pe care, la rubrica angajator, este aplicată ștampila SC SA S M, iar la rubrica "", ștampila ITM S M și ștampila personală a inspectorului.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu partea civilă intimată.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 ianuarie 20l0.
Președinte, Judecător, Grefier,
hotărâre - /10.02.2010,
Judecător fond -
2 ex./10.02.2010,
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Pușcaș Mircea
