Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 45/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 45/
Ședința publică din 22 Mai 2009
Curtea compusă din:
Președinte:dr. G --vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu dr.- -
Grefier: - -
Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin:
Procuror -
S-au luat în examinare, pentru pronunțare, apelurile penale, declarat de - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE- Serviciul Teritorial Pitești, inculpatul, domiciliat în S M,-, județul S M și de deținătorul PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT, cu sediul în B,-, sector 1, împotriva sentinței penale nr.101/F din 2 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, s-au luat în discuție actele și lucrările dosarului, precum și susținerile părților așa cum au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 5 mai 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, fiind amânată pronunțarea la datele de: 12 mai 2009, 19 mai 2009, 21 mai 2009 și 22 mai 2009, când în urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr.101/F din 2 iulie 2008, Tribunalul Vâlcea, a respins cererea formulată de inculpatul, născut la data de 15.01.1947 în comuna, jud.S-M, fiul lui G și, cetățenie română, studii superioare, domiciliat în S-M,-, județul S-M, fără antecedente penale, prin avocat ales, privind schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea prevăzută de art. 257. pen. raportat la art. 1 lit. a,c și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2. pen. prin înlocuirea prevederilor art. 41 alin. 2. pen. cu art. 33 lit. a pen. precum și înlăturarea art. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000.
În baza art. 257. pen. raportat la art. 1 lit. a,c și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2. pen. a condamnat pe inculpatul la 3 ani închisoare.
În baza art. 81. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei;
În baza art. 82. pen. a stabilit termen de încercare de 5 ani (compus din pedeapsa aplicată de 3 ani și termenul stabilit de lege de 2 ani);
În baza art. 359. pr. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83. pen.
În baza art. 71. pen. a interzis inculpatului drepturile accesorii prevăzute de art. 64 lit. a și b pen.;
În baza art. 71 alin. 5. pen. pe durata suspendării executării pedepsei închisorii, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii;
În baza art. 61alin. 4 din legea nr. 78/2000, modificată, a obligat pe inculpat, în solidar cu deținătorul PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT să restituie denunțătorului G suma de 13000 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că învinuitul deține funcția de secretar executiv al Partidului Social Democrat () - Filiala Județeana S Conform statutului, secretarul executiv face parte din Delegația Permanentă, acesta fiind al doilea semnatar, alături de președintele organizației, al tuturor documentelor emanate de - Filiala S M, atât spre Consiliul Național cât și către celelalte organizații.
Conform hotărârii Biroului Executiv Județean al S M, învinuitul a avut în responsabilitate nemijlocită organizațiile teritoriale din localitățile Orașu, Vama și, având față de acestea, dar și față de restul organizațiilor teritoriale, competența generală conferită de atribuțiile funcției sale.
În perioada 1992 - 1997, învinuitul a deținut funcția de inspector sef al Inspectoratului Județean de Poliție S M, ocupând de-a lungul timpului și alte funcții de conducere în poliție, atât in cadrul SMc ât și în cadrul P-
In perioada 2001 2004, învinuitul a deținut funcția de sef al corpului de control din cadrul Prefecturii S M, iar din anul 2005 și pana în prezent a ocupat funcția de șef al biroului senatorial - senator, fiind în același timp, așa cum s-a arătat, și secretar executiv al - Organizația județeană S-
Deținând de-a lungul timpului aceste funcții de conducere, învinuitul si-a creat și întreținut imaginea unui om puternic și influent, fiind perceput astfel și de către opinia publica.
În cursul lunii decembrie 2004, martorul G a denunțat la Direcția Naționala Anticorupție - Biroul S M că, în cursul anului 2004, dat o importantă sumă de bani învinuitului, pentru ca acesta, în baza influenței pe care o are asupra unor funcționari cu funcții de conducere din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice și a Gărzii Financiare S M, să intervină pentru a influența controalele care se desfășurau la com, societate comerciala administrată de denunțător.
Întrucât denunțătorul Gae zitat în a depune un denunț scris și nu a dorit să dea multe amănunte despre starea de fapt reclamata, s-a decis înregistrarea unui dosar penal și solicitarea de autorizații de interceptare a convorbirilor telefonice purtate de către învinuitul și denunțătorul
Astfel, în urma administrării probelor, s-a stabilit că denunțătorul G este administrator la com, societate specializată în prestarea de servicii în construcții.
Ca urmare a sesizării Gărzii Financiare S M, precum și cea a Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, privind tranzacțiile suspecte efectuate de C com în perioada 13.10.1999 - 20.10.2003, Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Marea înregistrat dosarul penal 458/P/2004, - având ca obiect cercetarea numitului G administrator la - com, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani. În concret, s-a reținut că administratorul com - ar fi cauzat un prejudiciu bugetului de stat de 13.415.573.255 ROL, prin: majorarea fictivă a cheltuielilor societății.
In acest context, in cursul anului 2004, denunțătorul Gac ăutat diverse modalități de a interveni, fie direct, fie prin persoane interpuse, pe lângă funcționarii publici din cadrul Gărzii Financiare și al Direcției generale a Finanțelor Publice S M, în scopul încetării sau tergiversării controalelor și obținerea unui raport de control favorabil, care să nu atragă răspunderea penală.
Conform procesului verbal din 3.10.2003, S M - Direcția Controlului Fiscal a stabilit, în urma unui control efectuat la com, existența a numeroase obligații fiscale neachitate, precum și a altor sume de bani datorate de aceasta societate comercială bugetului de stat.
Ca urmarea a acestui control fiscal, denunțătorul Gaî nceput să caute soluții pentru a scăpa de consecințele controlului. În aceste împrejurări, în cursul lunii ianuarie 2004, denunțătorul Gaf ost prezentat de către martorul G (consătean al denunțătorului) învinuitului, la aceea data șef al corpului de control din cadrul Prefecturii S M și secretar executiv al Filiala S M, direct răspunzător de Organizația a
Conform actelor de la dosar, denunțătorul Gas emnat, la cererea învinuitului, în data de 6.01/2004, o cerere de primire în partid (adeziune), fără a deveni însă și membru de partid, conform prevederilor statutului, care impunea ca adeziunea sa fie urmată de Hotărâre Biroului organizației locale. Cu toate ca, pe fișa de primire în partid, exista o mențiune care se refera la o astfel de hotărâre, aceasta nu corespunde adevărului, întrucât la nivelul Organizației a - Filiala S M nu s-a luat o astfel de hotărâre. De altfel, solicitându-se de la. - Filiala o lista cu toți membrii statutari din cadrul Organizației, s-a constatat că denunțătorul G (născut la 17.04.1964 in localitatea Negrești O, fiul lui si, domiciliat in comuna,-, județul S M) nu figurează ca membru.
Așa cum declară denunțătorul G, acesta a semnat adeziunea, după ce mi-am format convingerea, în baza discuțiilor avute cu învinuitul, ca acesta poate să intervină la funcționarii din sistemul Ministerului Finanțelor, astfel încât com sa nu mai aibă probleme cu organele fiscale".
Declarația denunțătorului G în care arata că "din discuțiile purtate cu acesta (, ) am dedus ca învinuitul este în relații bune cu persoane din conducerea S M, relații care aveau la baza apartenența la același partid" se coroborează cu declarația învinuitului, în care acesta recunoaște că "i-am spus denunțătorului I G ca suntem colegi de partid" (, cu G, director la S M).
In acest context, denunțătorul fost de acord ca, la solicitarea învinuitului, sa-i dea acestuia suma de 30.000.000 lei (3.000 lei), suma care, conform chitanței nr. 001/7.01.2004 a fost depusă de către învinuitul la sediul Filiala S M, la martora, care a și eliberat chitanța sus-menționata. Aceasta declara că nu-1 cunoaște pe denunțătorul G, deși este angajată de - Filiala S M și locul ei de munca este la secretariatul partidului, însa, la cererea învinuitului, a menționat în chitanță că suma provine de la G, cu titlu de cotizație de partid.
Urmarea dării acestei sume (3.000 lei ), denunțătorul G declara ca "am simțit ca com se bucura de o oarecare protecție, în sensul ca nu s-a mai insistat cu controale de către funcționarii din sistemul finanțelor". Acest lucru se coroborează cu actele de control făcute de S M și Garda Financiara S M la C com.
Astfel, din punct de vedere cronologic, de la data de 3.10.2003 (data la care SMa stabilit sume importante de bani datorate bugetului de stat de C com L ) societatea nu a mai fost controlată decât în data de 20.07.2004 de Garda Financiara S M, ca urmare a unei sesizări venite din partea Oficiului Național de Prevenire si Combatere a Spălării Banilor, care solicita un control la C com.
Nota de constatare nr. 6825/30.09.2004 întocmita de Garda Financiara SMa concluzionat ca denunțătorul G se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de spălare de bani si evaziune fiscala, motiv: pentru care la 5.10.2004 a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare și, SMp entru definitivarea controlului si stabilirea tuturor implicațiilor de natura penala.
Ulterior datei de 5.10.2004, controalele la com s-au intensificat, astfel ca denunțătorul Gad evenit îngrijorat și a luat legătura cu martorul G, președinte al Filiala S M, care însa 1-a îndrumat sa-1 contacteze pe învinuitul.
Ca urmare a intervențiilor făcute de învinuitul și făptuitorul
G la factori de decizie din cadrul S M și Garda Financiară, mai precis chiar la conducătorii acestor instituții, cele doua instituții au fost de acord cu amânarea controalelor la com pentru o perioada de 30 de zile. Astfel, în data de 18.10.2004, denunțătorul depus la. SMo cerere de amânare a controlului la comn, cerere aprobata de martora director executiv adjunct în cadrul S M, motivul fiind acela ca soția denunțătorului ar fi fost bolnavă și necesita tratament.
aceasta amânare ca o stopare a controalelor și având promisiuni de la învinuitul ca se va interveni și cu alte ocazii, daca va fi necesar, în după amiaza aceleiași date de 18.10.2004, după ce s-a aprobat amânarea controalelor,denunțătorul G s-a întâlnit cu învinuitul în fața sediului - Filiala S M si i-a dat acestuia suma de 100.000.000 lei (10.000 RON).
Aceasta suma, învinuitul a predat-o martorei - casiera Filiala SMc are, fără să-l întâlnească pe denunțătorul G, a consemnat ca suma de 100.000.000 lei a fost depusa cu titlu de cotizație de către organizația, prin
După expirarea perioadei de amânare, controalele la com au fost reluate, așa cum rezulta din probele administrate, denunțătorul G fiind invitat în repetate rânduri la sediul SMs au; chiar căutat la domiciliu. că suma de 100.000.000 lei pe care i-a dat-o învinuitul pentru ca și-a folosit influența la funcționarii cu putere de decizie din cadrul S M nu este suficienta, denunțătorul G la căutat pe învinuit la sediul Prefecturii S M, unde i-a mai dat suma de 1000 USD. Din probele administrate rezulta că această sumă nu a mai fost depusa la casieria Filiala S M, fiind însușită de către învinuitul.
In perioada decembrie 2004 februarie 2005, denunțătorul Gal uat legătura de mai multe ori cu învinuitul solicitându-i insistent să-și exercite influența asupra funcționarilor din SMp entru stoparea controlului. Realizând că învinuitul nu-1 va mai ajuta așa cum îi promise, denunțătorul Gaî nceput să-1 amenințe pe acesta și pe făptuitorul G și chiar să le aducă reproșuri.
Învinuitul recunoaște, indirect, în discuția purtată cu denunțătorul G,din data de 07.02.2005,ora 11:02 primirea banilor, dar si faptul ca, așa cum a promis, si-a exercitat influența asupra funcționarilor din sistemul financiar, pentru stoparea controlului.
Învinuitul nu recunoaște învinuirea care se aduce, însa recunoaște parțial starea de fapt. Astfel, învinuitul recunoaște primirea sumei de 3.000 RON + 10.000 RON, în cursul anului 2004, de la denunțătorul G, însă că aceasta sumă ar fi avut vreo legătura cu promisiunea că va interveni la.P- S M și Garda Financiara SMp entru stoparea sau tergiversarea controlului la. Invinuitul susține că această sumă a fost data de denunțătorul G de bunăvoie și din proprie inițiativă la - Filiala M, cu titlu de cotizație, din partea organizației a PSD.
De asemenea, învinuitul recunoaște și că, în toamna anului 2004, mai precis în perioada campaniei electorale, după ce a aflat că denunțătorul G are probleme cu organele fiscale, din proprie inițiativă a luat legătura cu martorul G, director general la S M, dar că s-a interesat doar dacă societatea administrata de denunțătorul G, face sau nu obiectul unui control fiscal.
Învinuitul își motivează gestul prin aceea ca, "am vrut să aflu dacă acesta (, G) chiar are probleme de natura financiara sau este doar un motiv pentru a se înscrie în alt partid", suspectandu-1 pe denunțător că ar face un joc politic dublu, atât pentru cât și pentru
Interpretând probele administrate în cauză, respectiv interceptarea convorbirilor telefonice și declarațiile martorilor audiați, prima instanță a concluzionat următoarele:
Inculpatul, în opinia publică era "privit" ca al Corpului de Control de pe lângă Prefectura SMf iind nu numai prieten cu Directorul General al DGFPS S M, ci implica și o anumită autoritate față de ceilalți funcționari publici, cum ar fi finanțele publice sau Garda Financiară.
Prin urmare, inculpatul, conform declarațiilor martorilor audiați în cauză, "lăsa să se creadă că are influență asupra celorlalți funcționari publici", fiind și coleg de partid cu aceștia, fapt ce a determinat pe cumpărătorul de influență, denunțătorul G, să apeleze la serviciile acestuia, fie pentru a tergiversa controlul asupra activității SC Com. SRL, al cărei administrator este, fie obținerea unui raport favorabil, pentru a se constata că această societate nu are datorii către stat sau că-și desfășoară activitatea conform "bunelor practici ale activității de comerț".
În acest sens, cumpărătorul de influență G, nu s-a înscris în partidul al cărui secretar era inculpatul, pentru că l-ar fi "simpatizat" ci din dorința de a se pune la "adăpost" contra rapoartelor nefavorabile ce urmau să le încheie funcționarii din cadru DGFPS SMs au funcționarii Gărzii Financiare S
Prima instanță apreciază că sub aspectul laturii obiective infracțiunea de trafic de influență, s-a realizat prin una dintre cele trei acțiuni posibile și anume, prin acceptarea de promisiuni de către inculpat, din partea cumpărătorului de influență, respectiv a depune de către acesta din urmă sume mari de bani "cu orice titlu", la casieria PSD S-
Această depunere a sumelor de bani nu au fost acte benevole conform legii sponsorizării partidelor politice sau cotizații de partid, rolul acestor sume de bani fiind aceia de stopare a controalelor efectuate asupra societății a cărei administrator era cumpărătorul de influență, denunțătorul
Tribunalul a respins ca nefondate apărările formulate de către inculpat.
Prima instanță a apreciat totodată că interceptările convorbirilor telefonice s-au realizat în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea instrumentelor juridice internaționale în materie.
Tribunalul a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, ca neîntemeiată.
Fapta săvârșită de inculpat a fost apreciată ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257. pen. raportat la art. 1 lit. a,c și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2. pen. și în baza acestui text de lege Tribunalul îl va condamna la pedeapsa închisorii.
La individualizarea pedepsei, Tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72. pen. respectiv, limitele speciale prevăzute de textul de lege incriminatoriu, conduita buna a inculpatului înainte de a săvârși infracțiunea, împrejurarea în care a fost săvârșită infracțiunea gradul de pregătire a acestuia.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Pitești, inculpatul și Partidul Social Democrat.
- Serviciul Teritorial Pitești critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Un prim motiv de apel se referă la individualizarea judiciară a pedepsei. Se apreciază că în raport cu gradul de pericol social concret ridicat al faptei săvârșită de către inculpat, împrejurările în care fapta a fost săvârșită și poziția procesuală apreciază ca nesinceră a inculpatului, se impunea aplicarea unei pedepse privative de libertate.
Un alt motiv de referă la dispoziția primei instanțe de introducere în cauză în calitate de deținător al bunului, respectiv a sumelor de 3.000 lei și respectiv 10.000 lei Partidului Social Democrat cu consecința obligării în solidar a inculpatului la restituirea sumei de 13.000 lei către denunțător.
Ultimul motiv de apel se referă la faptul că instanța nu a reținut primirea de către inculpat și a sumei de 1.000 USD de la denunțător. În consecință, trebuia să dispună obligarea inculpatului la restituirea către denunțător a contravalorii sumei de 1000 USD.
Partidul Social democrat critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a dispus obligarea sa în solidar cu inculpatul la restituirea sumelor de bani către denunțător.
Inculpatul critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. În esență, se apreciază că prima instanță a interpretat în mod greșit probele administrate cu consecința pronunțării unei hotărâri de condamnare netemeinicie și nelegale. Se susține că interceptarea convorbirilor
telefonice s-a realizat în mod nelegal și în esență consideră că nu există probe certe și sigure de vinovăție.
Pe cale de consecință, apelantul solicită achitarea în temeiul disp.art.art.10 lit.b Cod procedură penală.
În subsidiar, se solicită restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.
Examinând sentința supusă apelului, în raport cu motivele invocate și în baza disp.art.371 Cod procedură penală, curtea constată că apelul inculpatului este fondat.
Prin natura sa, traficul de influență reprezintă o negociere, o vânzare a influenței pe care o are sau lasă să se creadă că o are o persoană pe lângă un funcționar, prin aceea că, în schimbul folosului sau avantajului primit sau pretins, se angajează să intervină în interesul terțului cu care se încheie această înțelegere.
Fapta este săvârșită pe baza influenței pe care o are sau lasă să se creadă că o are făptuitorul asupra unui funcționar. Aceasta este cauza determinantă, temeiul care îl determină pe terț să accepte pretenția traficantului, să-i dea sau să-i promită folosul necuvenit drept remunerație pentru intervenția în favoarea sa.
Conform textului de lege, respectiv dispozițiile art.257 Cod procedură penală, făptuitorul lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, sau chiar are o astfel de influență și în acest scop primește folosul material necuvenit.
Prin urmare, infracțiunea există numai în situația în care făptuitorul acceptă ori primește foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul cu scopul expres declarat sau implicit existent de a determina pe un funcționar asupra căruia are sau pretinde că a re influență să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.
În concret, trebuie să se demonstreze prin probele administrate că folosul necuvenit a fost acceptat de către făptuitor cu scopul de a determina pe un funcționar public să-și exercite sau nu atribuțiile de serviciu.
Altfel spus, sub aspectul laturii subiective, infracțiunea prevăzută de art.257 Cod procedură penală constă în intenția directă și scopul special de a interveni pe lângă un funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu. Prin urmare, nu este necesar ca acest scop să fie și efectiv realizat, dar este obligatoriu sub aspectul reținerii laturii subiective a infracțiunii, ca făptuitorul să-l fi urmărit sau acceptat în momentul primirii sau pretinderii folosului ori în momentul acceptării promisiunii ori a darului.
Incontestabil, în cauză, există probe la care prima instanță a făcut referire că inculpatul a primit de la denunțător sumele de bani la care se face referire în actul de sesizare.
De asemenea, din probele existente în cauză, rezultă că inculpatul a încercat să intervină sau chiar a intervenit în diferite moduri pe lângă funcționarii publici nominalizați pentru a-și crea denunțătorului o situație favorabilă.
Cu toate acestea, în speță nu există nici o probă din care să rezulte că inculpatul a primit sumele de bani cu scopul, respectiv intenția directă de a trafica influența sa pe lângă un funcționar public.
Curtea constată că din probatoriul administrat în cauză, nu rezultă existența laturii subiective a infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, respectiv intenția directă a acestuia de a primi foloase materiale necuvenite pentru a trafica influența pe lângă un funcționar public.
Se constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.257 Cod penal, raportat la art.1 lit.a, și art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, respectiv lipsește latura subiectivă sub forma intenției directe, condiție prevăzută de textul de lege.
În baza acestor argumente și în temeiul disp.art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală, se va admite apelul formulat de inculpatul.
Pe cale de consecință, și în temeiul aceluiași text de lege se va admite și apelul deținătorului - Partidul Social Democrat.
Se va desființa în totalitate sentința.
Se va înlătura condamnarea inculpatului, cu toate consecințele.
În baza disp.art.11 pct.2 lit. comb. cu art.10 lit. Cod procedură penală, inculpatul va fi achitat pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.257 Cod penal, rap.la art.1 lit.a, c și art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
În temeiul disp.art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile formulate inculpatul domiciliat în S M,-, județul S M și deținătorul PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva sentinței penale nr.101/F din 2 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Desființează în totalitate sentința.
Înlătură condamnarea inculpatului cu toate consecințele.
În baza art.11 pct. 2 lit. b combinat cu art. 10 lit. Cod procedură penală achită pe inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 Cod penal rap. la art. 1 lit. a,c și art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Respinge ca nefondat apelul declarat de DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE- Serviciul Teritorial Pitești, împotriva sentinței penale nr.101 din 2 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 mai 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
pt. dr. Gh. dr.
în semnează
Președinte instanță Grefier,
Red.: dr.
Tehnored.:
4 ex./ 12.06.2009.
Jud.fond:
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu, Marius Andreescu
