Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 6/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.6/A/2010
Ședința publică din 22 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Moldovan JUDECĂTOR 2: Monica Rodina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin
PROCUROR -
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare - apelul declarat de către inculpatul împotriva sentinței penale nr. 197 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii trafic de influență, prev.de art.257 pen. cu aplic.art.40 pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2010, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTE
Prin sentința penală nr.197 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a stabilit încadrarea juridică a infracțiunii comise de inculpat ca fiind trafic de influentă prev. de art. 257 cu aplicarea art. 40 din Codul penal.
În baza art. 257 cu aplicarea art. 40 din Codul penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 08.04.1988 în T, judo C, cetățean român, studii 6 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în mun. T,-,. 30 jud. C și reședința în mun. T,-,. A,. 33, judo C, posesor al CI seria - nr. -, eliberată de SPCLEP T, CNP -, cu antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.
În baza art. 61 din Codul penal s-a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 403/06.03.2006 a Judecătoriei Alba Iulia și s-a contopit restul rămas neexecutat de 356 zile închisoare cu pedeapsa de mai sus urmând ca inculpatul să execute pedeapsa mai grea de 2 ani și 4 luni închisoare cu executare în regim de detentie.
, În baza art. 71 din Codul penal inculpatul a fost privat pe durata executării
pedepsei de dreptul prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II -a din Codul penal.
În baza art. 61 alin. 3 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus restituirea de către inculpat către denunțătorul, a sumelor de 1300 euro și 280 lei.
În baza art. 191 alin. 1 din Codul d e procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească în favoarea statului suma de 1400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj înregistrat sub nrA3/P/2008 din data de 20 decembrie 2008, fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prev. de art.257 Cod penal, cu aplicarea art. 37 li1. b Cod penal, fapta constând în aceea că în cursul lunilor august - septembrie 2007 pretins și primit efectiv de la numitul suma de 1300 euro și 280 lei pentru persoane din cadrul Poliției municipiului C-N, lăsând să se creadă că are influență asupra acestora pentru obținerea permisului de conducere auto.
În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele probe și mijloace de probă: act de sesizare In C ( 1-6), adresă M nr. 60632/2008 din care reiese că nu posedă permis de conducere, raport de constatare tehnico-științifică ( 9-16) din care reiese că permisul de conducere pe care i l-a remis inculpatul acestuia este fals, autorizații de percheziție, rezoluții de delegare, procese verbale ( 20-22, 27-30, 35-37, 44,46), declarațiile martorilor ( 48-50), ( 51-54), ( 55-59) și ( 60-62), declarațiile inculpatului ( 63-69), procese verbale de confruntare ( 76-83), iar în faza de judecată au fost audiați inculpatul ( -), ( 12) și martorii ( 24), ( 25), ( 42), ( 43) și s-a solicitat copia cazierului judiciar al inculpatului(18).
Inculpatul a recunoscut că a procurat numitului un permis de conducere dar doar pentru a-l ajuta pe acesta, fără să știe că permisul este fals, declarând și că persoana care are cunoștință de modul în care acest permis a fost obținut este martorul, martor pe care inculpatul l-a întrebat dacă cunoaște persoane care pot obține permise de conducere. Acesta a primit și banii pe care inculpatul i-a solicitat lui. Nu recunoaște că ar fi afirmat în prezența martorilor, și a lui că are cunoștințe în cadrul Poliției C care pot facilita obținerea de către a permisului, el afirmând doar că se va interesa dacă există vreo persoană care poate face acest lucru.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că în luna august 2007 inculpatul s-a deplasat la domiciliul martorei din localitatea, jud.M pentru a repara un calculator. La domiciliul acesteia se afla și; în cursul discuțiilor purtate, afirmând că a încercat de mai multe ori să-și ia permisul de conducere auto dar nu a reușit.
Inculpatul a afirmat că are "pile" la Poliția municipiului C-N și îi poate rezolva lui obținerea permisului, pretinzându-i în acest scop, după mai multe insistențe ale inculpatului pentru a determina pe să se hotărască să fie "ajutat", suma de 1500 de euro pentru polițiști. Pentru a-l determina să accepte a intermediat și o convorbire telefonică între martorul și o persoană rămasă necunoscută care a dat asigurări că se va rezolva permisul de conducere și că totul se va face în mod legal fără ca beneficiarul să fie păcălit, discuția având loc pe telefonul inculpatului. Cu acea ocazie, martorul și soția acestuia prezentă în încăpere alături de soț și, au crezut că inculpatul și martorul au vorbit cu persoana care va facilita obținerea permisului de conducere, respectiv cu polițistul.
Ulterior, în cursul lunii septembrie 2007, inculpatul s-a întâlnit cu și martora la Restauratul Baril din T, jud. i-a dat, conform înțelegerii, inculpatului suma de 650 euro și a primit de la acesta un formular de cerere pe care i l-a restituit completat împreună cu o fotografie. După câteva zile inculpatul împreună cu martorul s-au deplasat cu autoturismul condus de martorul în localitatea, jud. Inculpatul a plecat singur din autoturism și s-a întâlnit cu; a primit de la acesta 650 euro și 280 lei, înmânându-i permisul de conducere.
s-a deplasat a doua zi cu permisul de conducere auto obținut la martora, dându-și seama că permisul este fals, în urma discuțiilor purtate au convenit ca martora să îl sune pe inculpatul, să îi dea înapoi permisul și să solicite restituirea banilor. Inculpatul a refuzat, arătând că a păstrat pentru el numai 150 euro, restul banilor dându-i pentru obținerea permisului de conducere auto.
În data de 21 ianuarie 2008 întrucât nu i-au fost restituiți banii, a sesizat autoritățile asupra faptelor mai sus arătate (2).A fost ridicat permisul de conducere - titular, seriaC -G, eliberat de autoritățile competente din județul M (4-6).
Prin adresa nr.60632/2008 Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor - Instituția Prefectului - județul M, a comunicat că permisul de conducere C -G nu a fost emis de această instituție, respectiv că numitul nu figurează ca posesor de permis de conducere (7.).
Din raportul de constatare tehnico-științifică, emis de MIRA, C, Serviciul criminalistic a rezultat că permisul de conducere cu seria C - G emis titularului, este contrarucut, cu ajutorul tehnicii de calcul și imprimat cu o imprimantă color cujet de cerneală (8-16).
Inculpatul a susținut că l-a contactat pe pentru rezolvarea permisului de conducere, a primit de la acesta permisul și i-a dat sumele de bani primite de la, respectiv că a primit de la suma de 400 lei.
Inculpatul a susținut, după cum s-a arătat, că permisul i-a fost dat de către, căruia i-a remis sumele primite de la.
Susținerile au fost singulare, nefiind confirmate de materialul probator administrat în cauză. a contestat aceste susțineri, inclusiv în cursul confruntării cu inculpatul. De asemenea susținerile inculpatului au fost infirmate de declarațiile martorilor, și ale lui.
În mod constant și consecvent, inclusiv în cursul confruntărilor cu inculpatul, martora și au declarat că inculpatul a promis rezolvarea obținerii permisului prin cunoștințele sale de la Poliția C-N; declarațiile celor doi au fost confirmate, indirect, prin declarațiile martorului și ale lui.
Persoana vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1300 euro și 280 lei.
În speță, problema care s-a pus este dacă inculpatul a comis infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1 și 2 din Codul penal sau infracțiunea de trafic de influență pentru care a fost trimis în judecată, instanța punând din oficiu în discuție schimbarea de încadrare juridică din trafic în înșelăciune.
Potrivit art. 257 din Codul penal primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu constituie infracțiunea de trafic de influentă.
Potrivit art. 215 din Codul penal inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru șine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă constituie infracțiunea de înșelăciune, ce poate fi săvârșită și prin mijloace frauduloase.
Potrivit literaturii de specialitate, pentru existența infracțiunii de trafic de influență făptuitorul trebuie să promită că va interveni la acel funcționar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.
Dacă actul pentru care se promite intervenția nu face parte din atribuțiile de serviciu ale funcționarului, fapta constituie infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 din Codul penal)".
În speță, inculpatul a promis că va facilita obținerea permisului de conducere prin intermediul Poliției mun. C-N unde ar avea "pile" în condițiile în care locuiește în județul M și eventualul permis ar fi trebuit eliberat de către Poliția M (cum de altfel și cel fals a părut să fie eliberat).
În opinia instanței, pentru a se putea face diferența între infracțiunea de trafic de influență și cea de înșelăciune, pe lângă criteriul mai sus amintit, trebuie luate în considerare valorile sociale ocrotite de lege, diferite, lezate prin comiterea uneia sau a celeilalte infracțiuni, iar pentru a se determina ce valoare socială a fost lezată este necesar a se determina ce a urmărit persoana care a "cumpărat influența" și ce anume a urmărit inculpatul la momentul la care a promis obținerea permisului.
Din probele administrate în cauză a reieșit că inculpatul a urmărit obținerea unei sume de bani prin intermedierea "unei afaceri" între și un polițist (în cazul în care nu știa că permisul va fi falsificat) sau între și un falsificator (în cazul în care știa că permisul va fi falsificat). În prima variantă s-a comis infracțiunea de trafic de influență, în a doua cea de înșelăciune. Cum martorii, prin intermediul cărora s-au purtat discuțiile dintre inculpat și, și acesta din urmă, au declarat constant că inculpatul a spus că are pile la Poliția din mun. C-N, indicând chiar și un nume al presupusului polițist și cum și martorul a afirmat că inculpatul i-a spus că poate rezolva permise de conducere deoarece are cunoștințe la poliție și dacă are nevoie, să-i anunțe, s-a dedus că s-a comis infracțiunea de trafic de influență.
Apoi, tot din probe reiese că a urmărit obținerea unui permis de conducere valabil, neștiind în ce va consta ajutorul pe care trebuia să-l primească în schimbul banilor, dar sperând oricum că va avea permisul, în urma examenului pe care îl va da. Această chestiune, coroborată cu faptul că la confruntarea cu inculpatul ( 80) a declarat că anterior a mai dat o dată bani ca să obțină permisul de conducere (unei alte persoane), dar nu l-a obținut, duce la concluzia că este de rea-credință. Ori de esența infracțiunii de înșelăciune este ca "partea vătămată" să fie de bună-credință, fiind indusă în eroare de către făptuitor. Beneficiarul traficului de influență urmărește obținerea cu rea-credință a satisfacerii unui interes prin coruperea sau influențarea în alt mod a unui funcționar, adică exact ce a făcut. Prin urmare, valoarea socială ce a fost lezată în speță este alcătuită din relațiile sociale referitoare la activitatea de serviciu, relații care sunt incompatibile cu orice intervenție, reală sau imaginară, de natură a-i știrbi prestigiul și de a-i perturba normala desfășurare și nu relațiile sociale referitoare la patrimoniul unei persoane, acceptând de bună voie să se lipsească de acei bani pentru a obține permisul. Faptul că el a crezut că permisul pe care îl va primi va fi unul adevărat, dar s-a înșelat primind unul fals, nu duce decât la concluzia că inculpatul a comis și o infracțiune de înșelăciune în concurs cu cea de trafic de influență (infracțiune disjunsă de altfel de către procuror prin rechizitoriu și pentru care se fac cercetări de către Poliția T).
Singura problemă care rămâne însă în speță este faptul că nu ar intra în atribuțiile Poliției C eliberarea de permise de conducere pentru persoane domiciliate În județul
Potrivit literaturii de specialitate este necesar ca făptuitorul să aibă influență sau să lase să se creadă că are influență asupra unui funcționar, neinteresând dacă făptuitorul a precizat sau nu numele persoanei asupra căreia are influență, fiind suficient să-l fi determinat doar prin calitatea sa, ceea ce interesează este ca influența reală sau presupusă a făptuitorului să fi constituit pentru persoana interesată motivul determinant al tranzacției. Ori, în speță este clar că nu ar fi dat bani dacă inculpatul nu ar fi afirmat că are pile la poliție. ar fi situată această poliție, efectul cuvântului "poliție" asupra lui, fiind o persoană simplă, crescută și rezidentă În mediul rural, ar fi fost exact același. Pe de altă parte, se știe că județele M și C sunt învecinate, că serviciile de poliție sunt obligate să coopereze între ele și că termenul de poliție, folosit doar generic, include toate compartimentele și birourile, inclusiv pe cel de examinare pentru obținerea de permise auto. De aceea, opinăm, că inculpatul a fost corect trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influentă.
El nu este însă recidivist deoarece din copia cazierului judiciar ( 18) reiese că toate infracțiunile pentru care a fost anterior condamnat au fost comise în perioada minorității, lucru care exclude recidiva potrivit art. 38 lit. a din Codul penal și atrage dispozițiile art. 40 din Codul penal referitoare la pluralitatea intermediară deoarece restul de 356 zile rămas de executat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 403/2006 a Judecătoriei Alba Iulias -ar fi împlinit doar în cursul lunii decembrie 2007 când deja activitatea infracțională, obiect al prezentului dosar, era deja epuizată. Instanța a schimbat încadrarea juridică în sensul reținerii dispozițiilor art. 40 în loc de art. 37 lit. b prin încheierea penală din data de 12.02.2009 ( 13)
În drept, fapta inculpatului constând în aceea că în cursul lunilor august - septembrie 2007 pretins și a primit efectiv de la numitul suma de 1300 euro și 280 lei pentru persoane din cadrul Poliției municipiului C-N, lăsând să se creadă că are influență asupra acestora pentru rezolvarea obținerii permisului de conducere auto, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, prev. și ped. de art.257 pen cu aplicarea art. 40 din Codul penal.
Drept urmare, având în vedere că inculpatul a negat practic că ar fi comis infracțiunea de trafic de influență, recunoscând doar că a promis că se va interesa dacă există vreo modalitate de a-i facilita lui obținerea permisului, că a încercat să atribuie vinovăția unei alte persoane și prin aceasta să inducă în eroare organele de urmărire penală și instanța de judecată, că a fost anterior condamnat de mai multe ori pentru înșelăciune, că persistă în activitatea infracțională și nu are un loc de muncă, suma de bani solicitată, destul de mare, dar și limitele de pedeapsă prevăzute de textul de incriminare, de la 2 la 10 ani închisoare, tinerețea acestuia și celelalte dispoziții ale părții generale a Codului penal, acesta a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.
În temeiul art. 61 din Codul penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 403/06.03.2006 a Judecătoriei Alba Iulia și s-a contopit restul rămas neexecutat de 356 zile cu prezenta pedeapsă, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani 4 luni închisoare în regim de detenție.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, solicitând prin apărătorul său admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și judecând cauza, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună condamnarea sa pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, prev.de art.26 rap.la art.257 pen. prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de influență, prev.de art.257 pen. Inculpatul doar a intermediat obținerea permisului de conducere, prin martorul, astfel că se poate reține în sarcina inculpatului doar complicitatea la infracțiunea de trafic de influență. Instanța de fond a luat în considerare doar declarația martorului, nu și pe cea a inculpatului, martor care a ales să părăsească țara pentru a nu se supune rigorilor legii penale. La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului se solicită a se reține circumstanța atenuantă prev.de art.74 lit.c pen. și anume atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul procesului pnal și pe cale de consecință se solicită coborârea pedepsei sub minimul special, iar ca modalitate de executare a pedepsei, să se dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei, apreciind că reeducarea inculpatului se poate realiza și fără privarea sa de libertate.
Analizând sentințe atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, Curtea reține următoarele:
Prima instanță, în urma analizării probatoriului administrat în cauză, a stabilit o stare de fapt corectă, corespunzătoare adevărului, rezultând astfel vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art.257 pen.
În acest context va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei în complicitate la trafic de influență,întrucât probele administrate în cauză au demonstrat că inculpatul a pretins sume de bani pentru obținerea unui permis de conducere, invocând influența pe care o are asupra unor persoane din Poliția Mun.C A vândut o pretinsă influență care s-a dovedit, permisul de conducere dovedindu-se a fi fals.
Susținerea acestuia că de fapt numitul ar fi autorul acestei infracțiuni, iar el doar complice, este contrazisă de declarațiile părții vătămate (12), care a declarat că inculpatul nu a pomenit niciodată despre numitul când i-a spus că-i va rezolva permisul de conducere, declarație care se coroborează cu declarațiile martorilor (24) și (25) și (42).
Raportat la pedeapsa aplicată inculpatului, și aceasta a fost corect individualizată, instanța de fond ținând seama de criteriile generale prev. de art.72 pen. respectiv de gradul de pericol social ridicat al faptei comise, de modalitatea de săvârșire, precum și de persoana inculpatului, care nu a recunoscut săvârșirea faptei, astfel că nu-i poate fi reținută circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit.c pen. așa cum s-a solicitat în susținerea motivelor de apel, și a comis prezenta faptă în perioada liberării condiționate din executarea unei pedepse anterioare, nefiind de altfel la prima confruntare cu legea penală (a se vedea și cazierul acestuia -18 ). În consecință pedeapsa a fost just individualizată, iar modalitatea de executare a acesteia este corectă, raportat la dispozițiile art. 61.pen. privind revocarea liberării condiționate, situație în care nu sunt aplicabile dispozițiile art.86/1 pr.pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
De asemenea, în mod corect prima instanță a dispus restituirea sumei ce face obiectul traficului părții vătămate, acesta denunțând fapta mai înainte ca organele de poliție să fie sesizate, nefiind aplicabile astfel dispozițiile referitoare la confiscare.
În concluzie, în baza art.379 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.197 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-.
Va stabili în favoarea Baroului de avocați C suma de 100 lei onorariu avocațial parțial (pentru av. ), sumă ce se va plăti din.
În baza art.192 al.2 pr.pen. va obliga pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezintă onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.197 din 11 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C suma de 100 lei onorariu avocațial parțial (pentru av. ), sumă ce se va plăti din.
Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul din oficiu.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu partea civilă.
Pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.IM
Dact./4ex.
11.02.2010
Președinte:Iuliana MoldovanJudecători:Iuliana Moldovan, Monica Rodina
