Tulburarea de posesie (art. 220 cod penal). Decizia 483/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 483
Ședința publică de la 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "tulburarea de posesie (art.220 Cod penal)", formulat deinculpata, fiica lui si, nascuta la 09.02.1933 in com., jud. V, domiciliată in com., sat G, jud. V, impotriva deciziei penale nr.84/A din data de 16.04.2008 pronuntata de Tribunalul Vaslui in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta av., aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar, care raspunde pentru inculpata recurenta lipsa la termenul de azi. Lipsă fiind si partea civila intimata.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Luand cuvantul av. sustine ca a observat la dosar o delegatie a unui avocat pentru partea civila intimata.
Instanta invedereaza că este problema dumnealui dacă se prezintă sau nu, apararea nu este obligatorie, este parte civilă.
Interpelat de instanta daca mai are si alte probleme de ridicat, av. sustine că ar fi vrut să motiveze acest recurs.
Instanta invedereaza aparatorului, că inculpata recurenta a depus 9 inscrisuri la termenul trecut, este nemultumită de solutie intrucat este nevinovată, iar terenul este al său. precizeaza pozitia, nu s-a mai prezentat astazi, probabil a considerat ca nu este necesară prezența ei.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului formulat de inculpată.
Av. avand cuvantul pentru inculpata recurentă, sustine ca, avand in vedere ca din evidențele agricole depuse la dosarul cauzei, din toate actele pe care le-a depus, și din alte acte din dosar, rezultă că autorii partii vatamate au detinut o suprafață mică, de 12 ari de teren in G și că in mod greșit s-a eliberat titlu de proprietate pentru o suprafață mult mai mare. De asemenea, a observat că inculpata mentionează că suprafața din litigiu îl stăpânește din anul 1965, cand a primit-o de la.
Pentru aceste motive consideră că se impune admiterea recursului, casarea deciziei si achitarea inculpatei pe disp. art.10 lit.c Cod procedura penala pentru infractiunea pentru care a fost cercetata. Oficiu neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, considera ca recursul este nefondat și solicita respingerea intrucat hotararea instantei de fond si de apel sunt legale si temeinice.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Judecătoria Huși prin sentința penală nr. 37/4 februarie 2008 a hotărât condamnarea inculpatei la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie în forma participației improprii, prevăzută de art. 220 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 31 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei, iar în baza art. 82 Cod penal s-a fixat termen de încercare de 3 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal.
S-au aplicat inculpatei prevederile art. 71 alin. 2, 64 lit. a și b, teza a 2- Cod penal.
S-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate. Inculpata a fost obligată să lase părții vătămate în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 1748,94 situat în intravilanul satului G, comuna, județul V între punctele de contur 7 - 9 - 10 - 15 - 17 - 14 - 12 - 8 - 7, conform anexei nr. 1 la raportul de expertiză.
Inculpata a fost obligată să achite 700 lei părții civile, cu titlu de despăgubiri.
Inculpata a fost obligată la cheltuieli judiciare către stat și către partea civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpata are vârsta de 75 ani și este cunoscută cu antecedente penale, în sensul ca a fost condamnată la pedeapsa de 600.000 lei amendă penală pentru comiterea infracțiunii de lovire. Conform art. 37, 38 Cod penal, instanța nu va reține starea de recidivă.
Întrucât au existat suspiciuni cu privire la discernământul inculpatei, în cursul cercetării penale aceasta a fost expertizată psihiatric. S-a stabilit că a comis fapta pentru care era cercetată cu discernământ diminuat.
La data de 13.12.2006, numitul din municipiul Has esizat organele de poliție sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută de art. 220 alin. l Cod penal de către numitul
Din cercetările efectuate a rezultat că, potrivit contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 576/09.06.2006 partea vătămată a cumpărat de la numitul, acesta din urmă având calitatea de mandatar al numitei din I, o suprafață de teren de 1.500 situată în intravilanul satului G, comuna, teren care se învecinează la N cu proprietatea numitei, iar la cu proprietățile numiților G și. De asemenea prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 575/09.06.2006 partea vătămată a mai achiziționat de la numiții, G și o suprafață de 850,63 în intravilanul satului G (învecinată la N cu proprietatea numitului și la cu 662) și o suprafață de 776,33 situată în extravilanul comunei (învecinată în partea de sud cu proprietatea numitei ).
În momentul cumpărării terenului de la numitul, acesta era cultivat cu soarelui și cei doi au convenit ca, în toamnă, recolta să fie strânsă de către partea vătămată, iar o parte din cultură să fie primită de către fostul proprietar.
În cursul lunii octombrie 2006, deplasându-se la terenul său partea vătămată a constatat că acesta fusese arat și, întrebându-1 pe socrul său, care locuiește în satul G, a aflat că familia G și efectuează aceste lucrări agricole, sesizând astfel organele de poliție.
Din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că suprafața de teren aparținând părții vătămate, respectiv 30 acri teren arabil, se învecinează în partea de N cu terenul numitului, în partea de E cu o fâneață, la S cu proprietăților numiților și G, iar la V cu DNA, având o lățime de 13 (părțile V-E) și o lungime de 233,48 (părțile N-S).
Totodată s-a constatat faptul că, în partea de vest a terenului aflat în litigiu pe o lățime de 8, în partea de E pe o lățime de 7, este arat, iar făptuitorul G, prezent la cercetarea la fața locului precizează că această porțiune a fost arată de către, la cererea soției sale, întrucât consideră că acest teren le aparține și îl stăpânesc de 36 de ani.
Fiind audiat, numitul a declarat că, într-adevăr, în cursul lunii octombrie 2006, nu mai reține exact data, a venit de mai multe ori la locuința sa inculpata și i-a cerut să meargă să-i are cu tractorul terenul. Cunoscând litigiul pe care acesta îl avea de mai mult timp cu fostul proprietar, numitul a refuzat-o, însă inculpata 1-a asigurat de faptul că, în prezent terenul îi aparține, întrucât s-a judecat cu, iar acesta a renunțat ia suprafața de teren în litigiu.
Ca urmare, a acceptat și s-a deplasat la terenul respectiv împreună cu care i-a indicat ce suprafață anume trebuie să are, lucrare pe care acesta a efectuat- De asemenea a precizat că ulterior acestui moment a aflat că numitul vându-se terenul părții vătămate, care dorea să-și construiască pe locul respectiv o casă. Menționează că partea vătămată a declarat că dorește să se judece cu inculpata sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare de posesie.
Inculpata a refuzat în mod sistematic să dea declarații în fața organelor de poliție, iar cu ocazia audierii sale la procuror a afirmat că, într-adevăr, în cursul lunii octombrie 2006 i-a cerut lui să-i are terenul indicându-i acestuia suprafața în cauză și asigurându-1 de faptul că renunțase la terenul în litigiu. Inculpatul a precizat că a procedat astfel întrucât terenul îi aparține, 1-a deținut ca lot în folosință încă din 1956 și cu toate că după apariția Legii nr. 18/1991 nu i-a fost eliberat titlul de proprietate pentru acest teren, nu este de acord să-l elibereze și îl va folosi și stăpâni în continuare.
Inculpata s-a judecat în mai multe rânduri atât cu numita (care deținea terenul în baza sentinței civile nr. 61/14.01.1999, mai exact 12.700 în punctul "Între vii", cât și cu numitul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare de posesie, fiind condamnată prin sentința penală cu nr. 664/2001 la amendă penală, iar în cazul litigiului cu pronunțându-se o soluție de încetare a procesului penal, ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către vătămată.
Potrivit titlului de proprietate cu nr.2605/51873/13.12.2003 numitul G, soțul inculpatei, deține o suprafață de 234 situată în intravilan și 1100 în extravilan, așa cum rezultă și din schița întocmită cu ocazia efectuării cercetării la fața locului.
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice care a concluzionat faptul că, inculpata ocupă părții vătămate o suprafață totală de 1748,94 iar în titlul de proprietate cu nr. 2605/51873 din 13.12.2003 deține doar 234 în intravilan în suprafață reală măsurată de 350,11 celelalte parcele înscrise în titlul de proprietate al inculpatei sunt situate în extravilan și aceasta le stăpânește în totalitate.
Totodată expertul a stabilit faptul că, numitul ocupă și el suprafața de 6,80 din terenul părții vătămate, însă acesta a declarat că nu depune plângere împotriva lui sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tulburare de posesie și nu dorește să se judece cu acesta.
În drept, fapta inculpatei de a-l determina pe numitul, în cursul lunii octombrie 2006, să efectueze lucrări agricole pe suprafața de teren aparținând părții civile, Șt. acționând fără vinovăție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburare de posesie în forma participației improprii prevăzută de art. 220 al. 1 Cod penal, cu referire la art. 31 al. 2 Cod penal.
Instanța a condamnat inculpata la o pedeapsă cu închisoarea, în limitele legii.
Având în vedere faptul că inculpata este o persoană în vârstă, precum și faptul că a săvârșit fapta cu discernământ diminuat, instanța va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei și va stabili termen de încercare.
Va atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Va face aplicarea art. 71, 64 Cod penal, conform dispozitivului sentinței.
Pe latură civilă, va dispune repunerea în situația anterioară și va obliga inculpata să achite părții civile suma de 700 RON cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea expertizei topometrice efectuate în cursul cercetării penale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală inculpata, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea apelului, inculpata arată că a fost condamnată pe nedrept, întrucât este nevinovată, iar titlul pe care îl are partea vătămată nu este valabil precizând că nu este de acord să lase terenul părții vătămate.
Tribunalul Vaslui prin decizia penală nr. 84/A din 16 aprilie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 37/4 februarie 2008 a Judecătoriei, pe care o menține.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în apel.
Instanța de control judiciar a reținut următoarele:
În mod just și în deplin consens cu materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut în sarcina inculpatei săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie în forma participației improprii prevăzută de art. 220 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 31 alin. 2 Cod penal, iar pedeapsa aplicată de 1 an închisoare pentru care s-a și dispus suspendarea condiționată a executării conform art. 81 Cod penal este corect individualizată, fiind coborâtă până la minimul special prevăzut de lege.
Și latura civilă a cauzei a fost soluționată corect de instanța de fond, care a obligat-o pe inculpată să lase părții civile - în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren ocupată nelegal de inculpată și să plătească părții civile suma de 700 lei despăgubiri.
Susținerile inculpatei din fața instanței de apel cum că vătămatul ar fi obținut titlu pentru că are neamuri la primărie nu sunt de natură înlătura ori măcar a diminua vinovăția inculpatei care stăpânește fără drept o suprafață de teren ce nu-i aparține legal.
Pentru toate aceste considerente, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat apelul inculpatei și va fi menținută sentința penală nr. 37/04.02.2008 a Judecătoriei Huși.
În termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 alin. 1 Cod procedură penală a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în apel inculpata, criticând-o pentru netemeinice și nelegalitate.
În motivarea recursului inculpata arată că terenul în litigiu îl stăpânește din anul 1965 primindu-l de la și partea vătămată a obținut titlu de proprietate în mod greșit, pe o suprafață de teren mult mai mare decât aveau autorii acesteia în punctul respectiv.
Solicită inculpata achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, în baza art. 10 lit. Cod procedură penală.
Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate și cu decizia dată în cauză, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
În mod corect și în concordanță cu materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut că inculpata a comis o infracțiune de tulburare de posesie în forma participației improprii, prevăzută de art. 220 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 31 alin. 2 Cod penal, împotriva părții vătămate, cauzându-i acesteia prejudicii.
Situația de fapt reținută de instanța de fond este corectă și corespunde probelor administrate care au fost judicios interpretate.
În luna octombrie 2006 inculpata i-a cerut martorului să-i are cu tractorul terenul situat în intravilanul satului G, comuna, județul V, indicându-i ce suprafață anume trebuie să are, lucrare pe care acesta a efectuat-o, asigurându-l că terenul îi aparține ei întrucât s-a judecat cu și acesta a renunțat la suprafața de teren în litigiu.
În realitate, terenul respectiv fusese în posesia numitului, fiind cultivat cu soarelui pe care acesta l-a vândut în iunie 2006 părții vătămate.
Coroborând probele administrate, instanța de fond a ajuns la concluzia justă că fapta există, a fost comisă de inculpata și s-a stabilit în mod corect vinovăția acesteia.
Individualizarea judiciară a pedepsei s-a făcut în mod corect de către instanța de fond care ținut cont de criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, gradul de pericol social ridicat al faptei comise, modalitatea de săvârșire a faptei, precum și circumstanțele personale ale acesteia care are antecedente penale, a recunoscut parțial fapta arătând că terenul îi aparține și are o vârstă înaintată. În mod temeinic s-a dispus suspendarea condiționată executării pedepsei fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Latura civilă a cauzei a fost legal soluționată de instanța de fond, inculpata fiind obligată să lase terenul identificat prin expertiza, în suprafață de 1748,94 în deplină proprietate și liniștită posesie părții vătămate.
Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recurusl declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 84/16 aprilie 2008 a Tribunalului Vaslui, pe care o va menține.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanța va obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr. 84/16.04.2008 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.
Obliga recurentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
01.10.2008
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud.
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Otilia Susanu, Aurel Dublea