Tulburarea de posesie (art. 220 cod penal). Decizia 705/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 705
Ședința publică din 19 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mengoni Arin Alexandru judecător
JUDECĂTORI: Mengoni Arin Alexandru, Vorniceasa Ioana, Crîșmaru președinte secție
: - - JUDECĂTOR 2: Vorniceasa Ioana
GREFIER -
MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE CURTEA DE APEL BACĂU- reprezentat legal prin procuror-
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 248/AP din 05.08.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul - inculpat, în stare de libertate asistat de avocat - apărător ales, pentru intimatul - parte civilă a răspuns avocat, lipsă fiind acesta.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei, de către grefier, după care:
Instanța a procedat la identificarea inculpatului, după care în baza art. 70 al. 2 Cod procedură penală, i-a adus la cunoștință acestuia fapta care formează obiectul cauzei, încadrarea juridică, dreptul de a avea un apărător, precum și dreptul de a nu face nici o declarație în fața instanței de recurs, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa. Dacă dă o declarație, i se pune în vedere să declare tot ceea ce știe cu privire la faptă și la învinuirea ce i se aduce.
Recurentul - inculpat, arată că nu are alte aspecte noi de precizat și se prevalează de dreptul la tăcere.
Avocat pentru recurent și avocat pentru partea civilă, arată că nu au alte cereri prealabile de formulat.
Reprezentantul Parchetului, arată că nu are alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.
Avocat apărător ales pentru recurent - inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate hotărârii pronunțate în apel și menținerea sentinței pronunțată de Judecătoria Roman. Apreciază că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală întrucât a avut în vedere că inculpatul deține două titluri de proprietate. În cauză s-a efectuat raport de expertiză, însă nici instanța și nici expertul nu au avut interes să măsoare terenul inculpatului ( a măsurat doar terenul din titlul de proprietate nr. 49/1995, aflat la fl. 24). Nu s-a măsurat și terenul înscris în cel de-al doilea titlu de proprietate nr. 49/2003. Dacă s-ar fi făcut acest lucru, s-ar fi ajuns la concluzia că terenul inculpatului s-ar fi suprapus cu cel al părții vătămate.
Consideră că dosarul este de natură civilă și nu o tulburare posesie de natură penală, cum a stabilit Tribunalul. Față de cele relatate și probele administrate, solicită admiterea recursului și obligarea părții civile la cheltuieli de judecată.
Avocat - apărător ales pentru intimat-parte civilă, a solicitat respingerea recursului declarat de inculpat, menținerea deciziei pronunțate de Tribunalul Neamț, ca fiind legală și temeinică. Arată că acest dosar a mai fost trimis spre rejudecare la fond și față de dosarul de fond, susținerile inculpatului sunt contradictorii. Singurul titlu valabil este cel al părții vătămate, iar susținerile inculpatului în sensul că terenul ar fi provenit de la autorul lui, nu este dovedit de acesta. Cauza nu este de natură civilă, există titlu de proprietate înscris în Cartea Funciară iar terenul este intrat în circuitul civil. Inculpatul nu înțelege că terenul aparține părții vătămate, că nu îl poate folosi de foarte mult timp și că la data cumpărării terenului, acesta a intrat efectiv în posesie iar ceea ce s-a făcut, s-a făcut ulterior.
Reprezentantul Parchetului, a solicitat față de probele și actele dosarului, din care reies că fapta reținută în sarcina inculpatului este săvârșită de acesta. Având în vedere declarațiile părții vătămate, martorilor, concluziile raportului de expertiză din care rezultă că inculpatul ocupă fără drept o suprafață de teren aparținând părții vătămate, în temeiul art. 38515pct. 2 al. b Cod procedură penală solicită respingerea recursului și obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat, susține că nu stăpânește terenul părții vătămate și nu are mai mult teren decât terenul pe care îl are de la părinții săi.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin decizia penală nr. 248/AP/05.08.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul penal nr- au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău și partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 556/27.10.2008 a Judecătoriei Roman.
A fost desființată sentința apelată și rejudecându-se cauza a fost dispusă condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 18.06.1942 în com., jud. N, domiciliat în mun. B,-,. A,. 11, jud. B și fără forme legale în sat, com., jud. N, studii 8 clase, pensionar, cu antecedente penale la pedeapsa de 1(un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută de art. 220 alin. 1 teza a II-a Cod penal.
În temeiul art. 81-82 alin. 2 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicată inculpatului, pe durata termenului de încercare de 3(trei) ani.
În temeiul art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 170 Cod procedură penală s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, în sensul că a fost obligat inculpatul să lase părții vătămate, în liniștită posesie terenurile situate în extravilanul com., jud. N, în punctul,Coasta ", înscrise în contractul de vânzare-cumpărare nr. 4859/2004, în suprafață de: 100 mp reprezentată în schița anexă a raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză, cu culoarea portocalie, 140 mp reprezentată în schița anexă cu culoarea galbenă și 56 metri liniari, reprezentată în schița anexă între punctele A și
În baza art. 193 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate suma de 500 lei cheltuieli judiciare la instanța de fond.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpat la instanța de fond, în sumă de 100 lei și la instanța de apel, în sumă de 200 lei au fost avansate către Baroul d e Avocați N din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a decide astfel instanța de apel a avut în vedere că prin sentința penală nr. 145 din 6.03.2008 Judecătoriei Romana fost condamnat inculpatul, fiul lui si, născut la data de 18.06.1942 in comuna, judetul N, cu domiciliul în municipiul B,-,.11, județul B, fără forme legale în comuna, sat, județul N, studii 8 clase, pensionar, cu antecedente penale, având CNP. -, pentru săvârșirea infracțiunii de,tulburare de posesie, prev. de art. 220 alin 1 teza a II -a cod penal la 1 an închisoare.
In baza art. 81 cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, conform art. 82 cod penal.
I s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
I s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.71 cod penal, constând în interzicerea drepturilor prev. de art 64 litera a teza a II -a si b cod penal și s-a dispus suspendarea executării acesteia pe durata termenului de încercare, conform art. 71 alin. 5 cod penal.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă in cauză.
S-a dispus restabilirea situației anterioare în sensul ca inculpatul să lase în deplină proprietate și posesie părții vătămate suprafața ocupata abuziv, respectiv 100 mp pe care a depozitat gunoi de la animale reprezentata cu culoare portocalie, 140 mp arată de toamnă reprezentată cu galben si 56 metri liniari pe care a edificat un gard de plasă de sârmă si a plantat 16 pomi fructiferi reprezentați intre punctele AB pe schița anexă raportului de expertiză care face parte integrantă din prezenta hotărâre, toate acestea fiind proprietatea părții vătămate conform contractului de vânzare cumpărare nr. 4859 din 26.11.2004.
În baza art. 193 alin. 5 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către partea vătămată a sumei de 500 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 192 pct. 1 litera a cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 300 lei cheltuieli judiciare.
Apelul declarat de inculpate împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia penală nr. 231/AP/26.06.2008 a Tribunalului Neamț, cauza fiind trimisă pentru rejudecare întrucât inculpatul a fost lipsit de apărare, încălcându-se disp. art. 197 alin.2 Cod procedură penală și art.6 din.
Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Roman sub nr-.
Prin sentința penală nr. 556 din 27.10.2008 a Judecătoriei Roman, s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod procedură penală, achitarea inculpatului, iar conform art. 346 alin. 4 Cod procedură penală, acțiunea civilă nu a fost soluționată.
Potrivit art. 189 Cod procedură penală, s-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu (av. ) în sumă de 100 lei, să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1, lit. a fost obligată partea vătămată să plătească statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut din actele și lucrările dosarului, următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4859/26.11.2004 la BNP din R, partea vătămată și soția sa, au cumpărat de la numiții și mai multe suprafețe de teren, situate în com., jud. N ( 9, 10 ).
La data de 17.05.2006 partea vătămată formulează o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, susținând că inculpatul i-a ocupat abuziv suprafața de 8000 mp. teren, pe care l-a arat și semănat la data de 10.05.2006, cu mențiunea că este vorba de terenul cumpărat prin contractul de vânzare-cumpărare indicat mai sus.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu contravaloarea porumbului pe ultimii 3 ani.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei susținând că toate terenurile pe care le-a lucrat în anul 2006 sunt ale lui sau ale tatălui său ( 16).
La cererea părților, în primul dosar, a fost efectuată o expertiză tehnică pentru identificarea terenului în litigiu. Conform raportului de expertiză, în urma măsurătorilor efectuate a rezultat că inculpatul stăpânește din terenul proprietatea părții vătămate o suprafață de 100 mp. pe care a depozitat gunoi de la animale, identificată cu culoarea portocalie în schița anexă, 140 mp. teren arat din toamna precedentă de către inculpat, identificat cu culoarea galbenă din aceeași schiță și o porțiune de 56 liniari pe care a identificat un gard de plasă de sârmă și a plantat 16 pomi fructiferi, porțiune reprezentată pe schița anexă între pct. A-B ( 48, 48).
În cauză a fost audiat martorul care a declarat că terenul în litigiu este în suprafață de aproximativ 35 ari și a folosit mulți ani de către inculpat, în prezent fiind plin de buruieni, nemaifiind lucrat de către cineva ( 25).
Așa cum s-a mai arătat, inculpatul a declarat că toate terenurile folosite în anul 2006 sunt ale sale sau ale tatălui său, în acest sens depunând 2 titluri de proprietate ( 23, 24 ). Inculpatul este ferm convins că terenul pe care îl folosește este al său sau al tatălui său și în niciun caz al părții vătămate.
În aceste condiții, s-a apreciat că litigiul dintre părți este de natură civilă și nu penală, motiv pentru care, s-a dispus achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b Cod procedură penală.
În conformitate cu disp. art. 346 al. 4 Cod procedură penală, acțiunea civilă nu s-a soluționat.
S-a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu e să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției, conform. art. 189 Cod procedură penală, urmând să fie inclus în cheltuielile judiciare pe care partea vătămată le va plăti statului, în baza art. 192 al. 1 pct. 1 lit. a Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel:
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, criticând-o ca nelegală întrucât, în raport de probele administrate există probe de vinovăție a inculpatului, impunându-se condamnarea acestuia pentru comiterea infracțiunii de tulburare de posesie.
În motivarea recursului parchetul a arătat că partea vătămată a avut posesia terenului, inculpatul stăpânind fără drept suprafețele de teren ale părții vătămate, conform concluziilor din raportul de expertiză tehnică și care au fost ignorate de instanță la pronunțarea hotărârii de achitare.
- partea vătămată, fără a-l motiva în scris. Prin apărător ales a solicitat condamnarea inculpatului pentru infracțiunea sesizată în plângerea penală.
Analizând sentința atacată sub aspectul motivelor de apel invocate și din oficiu, conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, tribunalul constată că ambele apeluri sunt întemeiate pentru următoarele motive:
Prima instanță a apreciat în mod greșit probele administrate în cauză, dispunând achitarea inculpatului, în temeiul art. 10 lit. b Cod procedură penală, în considerarea faptului că litigiul dintre părți este de natură civilă.
Astfel, la data de 17.05.2006, partea vătămată s-a adresat cu plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, sesizând faptul că, la data de 10.05.2006, inculpatul i-a arat și semănat terenul pe care l-a cumpărat în anul 2004.
Din contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 4859/26.11.2004, rezultă că partea vătămată a cumpărat o suprafață de 402.103. teren, situat în extravilanul comunei, județul N, care se învecinează, pe trei părți, cu terenul aparținând inculpatului.
La data de 24.08.2006, urmare a sesizării formulate de partea vătămată, o comisie din cadrul Primăriei comunei, s-a deplasat la fața locului și a constatat că inculpatul a împrejmuit și a cultivat cu porumb, o suprafață de 31 ari, invocând faptul că și-a completat singur suprafața de 50 de ari, care figurează în actul său de împroprietărire, din anul 1945. Comisia a constatat că inculpatul a cultivat, în mod abuziv suprafața de 31 ari, teren aparținând părții vătămate, întocmind, în acest sens, adresa nr. 1584/2006 (fila 16 ).
În cursul judecății, în dosarul nr-, al Judecătoriei Roman, a fost efectuată o expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie (fila 47-49). Din raportul de expertiză rezultă că inculpatul stăpânește din proprietatea părții vătămate, o suprafață de 100. pe care a depozitat gunoi de la animale, o suprafață de 140. care este arată de toamnă de către inculpat și o porțiune de 56. pe care a edificat un gard de plasă de sârmă și a plantat 16 pomi fructiferi.
Martorul (fila 25 ds-) a declarat că în urmă cu patru ani, terenul a fost folosit de inculpat ca lot în folosință.
Fiind audiat, inculpatul, în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii, susținând că a ocupat terenul aparținând părții vătămate, deoarece are acte de proprietate doar pe suprafața de 26 ari teren și este nemulțumit că nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate și pentru diferența de 24 ari teren. A mai arătat că partea vătămată i-a cerut să-i elibereze terenul, aducându-i la cunoștință că este proprietarul acestuia, însă inculpatul i-a lăsat liberă o altă suprafață de teren, ocupându-i o suprafață de 2400. în partea de nord.
Din actele depuse la dosar de către inculpatul, rezultă că acesta nu are un titlu legal pentru suprafața de teren ocupată din proprietatea părții vătămate. În titlurile de proprietate nr- și nr-, nu este inclus terenul ocupat, pentru care deține un act de vânzare-cumpărare. Susținerea inculpatului că nu i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafață de teren prevăzută în titlul de proprietate emis în anul 1945 (fila 25 ds.), nu constituie un temei licit care să-l îndreptățească să ocupe o altă suprafață de teren, decât cea prevăzută în cele 2 titluri de proprietate pe care le deține.
Inculpatul nu a încetat acțiunea ilicită de ocupare a imobilului, aflat în posesia de drept a părții vătămate, din proprie inițiativă. Posesia terenului a fost dobândită de partea vătămată în baza unor acte legale, chiar dacă aceasta nu a reușit să intre în posesia de fapt, din culpa inculpatului. Acesta se face vinovat pentru faptul că nu a cedat terenul în litigiu către posesorul de drept și l-a luat în stăpânire fără a deține vreun titlu legitim, care să-l îndreptățească a se considera proprietar.
În drept, fapta inculpatului, de a ocupa, în parte, fără drept, un imobil aflat în posesia de drept a părții vătămate, fără consimțământul acesteia și de a refuza să elibereze imobilul astfel ocupat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută de art. 220 alin. 1 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, s- avut în vedere modalitatea și împrejurările în care a fost comisă fapta, scopul urmărit, natura relațiilor sociale încălcate consecințele produse și persoana inculpatului. Din fișa de cazier judiciar a inculpatului, rezultă că acesta a fost condamnat, în anul 1998, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. 1 Cod penal. Instanța a avut în vedere conduita adoptată de inculpat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, acesta refuzând să lase în posesie părții vătămate, terenul în litigiu.
Inculpatul are vârsta de 65 ani și este pensionar. Instanța a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de textul de lege sancționator și a dispus suspendarea condiționată a acesteia, fiind întrunite cerințele prevăzute de art. 81 Cod penal.
Pentru considerentele expuse, tribunalul, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, a admis apelurile, a desființat sentința atacată și, rejudecând cauza, a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare.
S-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe termenul de încercare de 3 ani și i s-a atras atenția inculpatului, asupra art. 83 Cod penal.
Nu s-a făcut aplicarea art. 71 alin. 5 Cod penal, fapta fiind comisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 278/2006.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În temeiul art. 170 Cod procedură penală, s-a dispus restabilirea situației anterioare, în sensul că inculpatul va fi obligat să lase părții vătămate, în liniștită posesie, suprafețele de teren ocupate abuziv, astfel cum au fost identificate în raportul de expertiză tehnică judiciară, efectuat în cauză.
În baza art. 193 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate, cheltuieli judiciare la instanța de fond, respectiv onorariul pentru efectuarea expertizei judiciare.
În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului, cheltuieli judiciare avansate în cursul judecării cauzei.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul. A fost criticată decizia recurată pe motiv că nu a fost aut în vedere caracterul civil al litigiului dintre părți, faptul că terenul înscris în titlul de proprietate al inculpatului se suprapune în parte cu cel dobândit de către partea vătămată prin act de vânzare - cumpărare. S-a solicitat casarea deciziei recurate și menținerea sentinței nr. 556/27.10.2008 a Judecătoriei Roman.
Analizând recursul formulat în funcție de motivele de recurs invocate, precum și din oficiu instanța reține următoarele:
Incidența dispozițiilor art. 220 Cod penal, este condiționată de necesitatea existenței unei posesii efective exercitate de către partea vătămată, ca stare de fapt concretizată în acțiuni de stăpânire a terenului ( cultivare, amenajare, etc.).
În speța de față, așa cum de altfel a reținut și instanța de apel,partea vătămată nu a intrat în posesia de fapt a terenului aflat în litigiu. Acest aspect rezultă chiar din declarațiile părții vătămate, care arată că a cumpărat terenul iar atunci când și-a manifestat intenția de a-l ara a constatat că deja o parte din acesta era ocupat de inculpat, precum și din declarația martorului și declarațiile inculpatului.
Nefiind îndeplinită condiția de bază pentru reținerea în sarcina inculpatului a săvârșirii infracțiunii de tulburare de posesie prevăzută de art. 220 Cod penal, respectiv o posesie efectivă exercitată de către partea vătămată, aceasta din urmă are la îndemână acțiunea civilă în revendicare pentru apărarea și conservarea dreptului său de proprietate, singura în măsură să-i protejeze eficient interesele în această situație.
Se observă astfel că instanța de apel în mod greșit a dispus condamnarea inculpatului, situația de fapt mai sus expusă impunând achitarea acestuia întrucât litigiul dintre părți este unul de natură civilă, fiind astfel incident motivul de recurs prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 13 Cod procedură penală.
Va fi admis prin urmare recursul inculpatului, casată decizia recurată și menținută sentința cu nr. 556/27.10.2008 a Judecătoriei Roman prin care a fost dispusă achitarea inculpatului.
În cauză vor fi aplicate dispozițiile art. 193 al. 5 Cod procedură penală, partea vătămată urmând a fi obligată să plătească inculpatului cheltuieli judiciare efectuate în recurs constând în onorariu avocat conform chitanței depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVBE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.385/15 pct.2 lit. a Cod procedură penală admite recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva deciziei penale nr. 248/AP din 05.08.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- și în consecință:
Casează în totalitate decizia menționată și menține sentința penală nr. 556/27.10.2008 pronunțată de Judecătoria Roman în dosarul nr-.
În conformitate cu dispozițiile art.193 al.5 Cod procedură penală obligă partea vătămată să plătească inculpatului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În conformitate cu dispozițiile art.192 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Mengoni Arin Alexandru, Vorniceasa Ioana, Crîșmaru
GREFIER,
Red. -
Red. - /
Red. -
Tehnored. - - 4 ex.
7.12.2009
Președinte:Mengoni Arin AlexandruJudecători:Mengoni Arin Alexandru, Vorniceasa Ioana, Crîșmaru
