Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 132/2009. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.132/R/2009

Ședința publică din 2 martie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Monica Rodina Luminița Hanzer

JUDECĂTORI: - -

: - -

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat prin -, procuror șef secție judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul și partea responsabilă civilmente SC Asigurări SA sucursala Z împotriva deciziei penale nr. 79 din data de 17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prev. și ped. de art.178 alin. 2 Cod penal.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul personal asistat de apărători aleși, av. și, ambii din cadrul Baroului C, cu delegații avocațiale depuse la dosar, partea civilă personal asistată de apărător ales, av., din cadrul Baroului S, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind partea civilă Serviciul de Ambulanță S și partea responsabilă civilmente SC Asigurări SA

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la dosar s-au depus, prin serviciul registratură, motivele de recurs formulate de partea civilă și de inculpatul.

În instanță se prezintă apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, av., care depune referat pentru plata onorariilor din fondurile Ministerului Justiției pentru studiu de dosar și prezentarea la termen.

Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul inculpatului, av., consideră cele două hootărâri judecătorești ca fiind netemeinice și nelegale atât în ceea ce privește latura penală a cauzei cât și latura civilă. Condamnarea inculpatului la pedeapsa de doi ani închisoarea fost motivată de ambele instanțe prin reținerea exclusivă a culpei inculpatului în producerea accidentului. Consideră că ambele instanțe nu au dat eficiență concluziilor raportului de expertiză tehnică auto efectuat în cauză, deși această probă se coroborează cu restul probelor administrate, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile inculpatului și declarația martorului. Din ansamblul probator administrat în cauză rezultă fără dubiu că manevra pe care a efectuat-o inculpatul a fost determinată de modul în care a acționat victima, conducând aproape de axul drumului și efectuând mișcări sinuoase cu mopedul. În sarcina inculpatului s-a reținut ca element de culpă încălcarea marcajului longitudinal continuu fără să se țină seama că nu a făcut-o deliberat ci forțat de conduita victimei. Astfel, consideră că sunt îndeplinite condițiile art.47 penal privind cazul fortuit, accidentul datorându-se manevrelor ilegale și imprudente ale victimei, inculpatul circulând legal și respectând viteza și modul de deplasare. Apreciază că, culpa inculpatului este mai ușoară, ea va trebui să se reflecte atât în latura penală cât și civilă a cauzei. Consideră că nici una din instanțe nu a dat eficiență prevederilor art.74, 76.penal cu toate că inculpatul îndeplinește toate condițiile prevăzute de aceste texte de lege.În privința laturii civile a cauzei arată că obligarea inculpatului la plata unor despăgubiri nu se justifică dacă se face aplicarea disp.art.47 penal. față de toate acestea, solicită,în principal, admiterea recursului, desființarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.e pr.pen. prin reținerea art.47 penal și exonerarea de răspundere civilă, iarîn subsidiar, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege dându-se eficiență disp.art.74, 76.penal și diminuarea cuantumului despăgubirilor civile acordate potrivit procentului de culpă comună și modului în care au fost dovedite.

Apărătorul inculpatului, av., solicită admiterea recursului, desființarea hotărârilor pronunțate de instanța de fond și cea de apel și rejudecând cauza, să se dispună achitarea inculpatului. La dosar cea mai importantă probă testimonială este declarația martorului de la fila 32 din dosarul de urmărire penală, declarație luată la data de 5 iunie 2007. Starea de fapt redată de acesta era fixată proaspăt în memoria martorului care spune că el circula cu o viteză de 50 km/ în spatele inculpatului apreciind că inculpatul circula cu cel mult 60 km/; a observat că pe sensul opus de mers circula un motoscuter aproape de axul drumului; când inculpatul a virat stânga, victima a revenit brusc în dreapta moment în care s-a produs impactul. Consideră că, conduita rutieră a victimei ar fi impus stabilirea unei culpe cel puțin comune cu a inculpatului în procent de 50%. În privința declarației martorului, chiar dacă aceasta ar fi considerată obiectivă, există la fila 68 concluziile raportului de expertiză tehnică auto din care rezultă că starea de pericol a fost creată de manevra victimei. Raportat la starea de fapt există cel puțin trei probe concludente: declarația inculpatului, declarația martorului și concluziile raportului de expertiză tehnică auto, probe peste care, în mod ciudat, ambele instanțe au trecut cu vederea. Nici una dintre instanțe nu a operat în sensul reținerii unei largi circumstanțe atenuante raportat la faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a fost sincer și cooperant, în prezent este angajat, este student și nu a mai venit în conflict cu legea penală. Depune la dosar o adeverință de la locul de muncă al inculpatului precum și o decizie de speță, respectiv decizia nr.587/2008 a Judecătoriei Cluj N, unde, într-un caz similar s-a aplicat o pedeapsă mai mică decât cea aplicată inculpatului. În ceea ce privește recursul asiguratorului, lasă la aprecierea instanței.

Apărătorul părții civile solicită respingerea ambelor recursuri. În privința laturii penale a cauzei, apreciază că în mod corect instanța de fond și cea de apel au reținut o corectă stare de fapt în raport de care culpa în producerea evenimentului rutier a fost reținută ca exclusivă. Atât depoziția martorilor cât și expertiza efectuată în cauză confirmă conducerea imprudentă și acroșarea victimei care circula regulamentar. Susținerile inculpatului că și victima ar fi de vină în producerea accidentului nu au nici o acoperire în probele administrate, martorii oculari infirmând supozițiile acestuia. La dosar este dovedit cert că victima poseda permis de conducere, purta vestă reflectorizantă, nu a consumat alcool și nu a depășit viteza legală. În ceea ce privește latura civilă a cauzei s-a reținut corect dovada pretențiilor formulate, dovada lor fiind făcută cu acte scrise precum și cu probe testimoniale. Daunele morale au fost acordate în mod justificat și cuantumul lor sunt în consens cu practica judecătorească atât din țară cât și din străinătate. Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.600 lei conform chitanțelor depuse la dosar.

Apărătorul inculpatului, av., în replică, arată că hotărârea depusă se referă la aspecte de individualizare a pedepsei. Nu a criticat, pe latură civilă, modul de calcul al despăgubirilor civile ci a criticat doar cota, apreciind că este vorba de culpă comună.

Partea civilă, arată că nu se poate întreține singură și nu se poate deplasa, victima fiind singurul ei sprijin. Mai arată că are o pensie de doar 370 lei.

Reprezentantul Parchetului, în privința recursului inculpatului solicită respingerea lui ca nefondat. În ceea ce privește culpa în producerea accidentului, cele două instanțe au apreciat corect probele dosarului, stabilind culpa exclusivă a inculpatului. Latura civilă a cauzei a fost soluționată în mod corect, daunele morale acordate fiind justificate iar daunele materiale dovedite. Referitor la recursul asiguratorului apreciază că în mod greșit s-a dispus obligarea în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor întrucât asiguratorul răspunde în limita contractului de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că îi pare rău de ceea ce s-a întâmplat și regretă fapta comisă.

CURTEA

Prin sentința penală nr.300/2008 a Judecătoriei Zalău inculpatul (fiul lui G și, născut la data de 29.09.1988 în orașul J, jud.S, cetățean român, domiciliat în J, str.-.-, nr.64, jud.S, cu reședința în C-N, str.M, -.3,.80, jud.C) a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.și ped.de art.178 alin.2 Cod penal.

În baza art.81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani atrăgând atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.

Conform art.75 alin.5 Cod penal pe aceeași durată s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii constând în interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a, b Cod penal.

A fost reținută culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului și în baza art.14 raportat la art.346 Cod procedură penală și 998 cod civil a fost admisă în parte acțiunea civilă a părții civile și inculpatul urmează să-i plătească alături de asiguratorul de răspundere civilă Asigurări - SA în limita contractului de asigurare, următoarele sume de bani:

- 9000 lei cu titlu de despăgubiri materiale;

- 400 lei despăgubiri periodice lunare începând cu 5.06.2007;

- 7000 lei daune morale;

În baza art.15 Cod procedură penală urmează să fie respinsă ca tardivă cererea părții civile Serviciul de Ambulanță privind obligarea inculpatului la plata sumei de 167,58 lei despăgubiri.

Inculpatul urmează să plătească statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare iar părții civile suma de 1700 lei cu același titlu.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

În dimineața zilei de 05.06.2007, în jurul orelor 9,00, inculpatul conducea autoturismul proprietate personală Volkswagen Golf cu nr. înmatriculare - PE din J spre.

Înainte de podul de peste valea inculpatul s-a angajat în depășirea autoturismului cu nr. de înmatriculare - condus de martorul, revenind pe sensul său de mers și continuând deplasarea în direcția.

După ce a trecut podul, inculpatul a observat că din sens opus venea un moped care circula aproape de axul drumului.

În momentul în care între mopedul condus de victimă și mașina inculpatului era o distanță de cca 10-15, inculpatul a frânat și a virat brusc stânga, pentru a ocoli mopedul, inculpatul, conform propriilor declarații crezând că victima intenționează să traverseze axul drumului pentru a ajunge pe terenul viran din dreapta drumului, în sensul J-.

Astfel, inculpatul a pătruns pe contrasens, trecând marcajul longitudinal continuu, ajungând cu roțile din partea pe acostamentul de pe contrasens.

În același timp și victima a virat spre dreapta, în sensul său de deplasare, revenind spre acostament, moment în care a fost acroșat de partea frontală autoturismului condus de inculpat.

Impactul a avut loc pe contrasens, pentru inculpat, aproape de linia de demarcație dintre cele două sensuri.

Urmare a impactului victima a fost proiectată cca 20 și a suferit leziuni multiple care i-au cauzat moartea pe loc.

Expertiza tehnică efectuată în cauză, pe lângă culpa inculpatului, concluzionează că și victima putea evita producerea accidentului dacă nu ar fi circulat aproape de axul drumului, pe sensul său de mers, ci pe acostament sau cât mai aproape de acesta, așa era obligat, conform art. 6 pct. 21 din OUG 195/2002 și art. 161 alin. 1 lit. i din Regulamentul de aplicarea a OUG 195/2002.

În sarcina inculpatului s-a reținut încălcarea art. 77 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, conform căruia marcajul longitudinal continuu, simplu sau dublu, interzice încălcarea acestuia.

Trecând pe contrasens, unde dealtfel s-a produs impactul, inculpatul a nesocotit obligația stabilită prin textul de lege menționat mai sus, care este instituit tocmai pentru a preveni pericolul producerii unui accident.

Referitor la această manevră, inculpatul motivează că a fost determinată de impresia sa că victima intenționa să vireze stânga, să intre pe contrasens pentru a ajunge pe terenul viran de pe.

Chiar dacă victima nu circula perfect regulamentar fiind mai aproape de axul drumului, nu există nici o probă din care să rezulte că victima ar fi virat spre stânga și ar fi intrat pe contrasens, sau că ar fi semnalizat vreo intenție în acest sens.

Din concluziile expertizei se desprinde cu certitudine că persoanele implicate în accident au încălcat legislația rutieră, și culpa în producerea accidentului este comună, existând din partea ambilor posibilități de evitare, evident prin respectarea regulilor încălcate.

Din declarația martorului ocular, rezultă într-adevăr faptul că victima la un moment dat a circulat mai aproape de axul drumului, însă această manevră a fost făcută pentru evitarea unor gropi, după care victima a început revenirea spre acostament, producându-se impactul cu autoturismul condus de inculpat și intrat pe contrasens.

În aceste condiții, instanța a apreciat că în cauză culpa în producerea accidentului îi revine în exclusivitate inculpatului, posibilitatea evitării producerii acestuia fiind la îndemâna sa.

În condițiile în care victima ar fi semnalizat o intenție de trecere și apoi s-ar fi răzgândit, revenind spre acostament, se putea vorbi de o culpă comună.

pe o porțiune scurtă de drum aproape de axul drumului, pentru a evita gropile de pe, victima a încălcat dispozițiile legale care stabilesc modul în care trebuie să circule, însă acest fapt nu poate fi reținut drept culpă în producerea accidentului, fiind doar un factor favorizant.

În schimb, inculpatul, intrând pe contrasens prin încălcarea marcajului longitudinal continuu este culpabil întru totul în producerea accidentului, soldat cu moartea victimei.

Pentru motivele care preced, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale stabilite de art. 72 Cod penal.

Inculpatul este o persoană tânără, cu un comportament corect în societate, în prezent este student și este la prima încălcare a legii penale.

S-a dispus efectuarea unui referat de evaluare de către Serviciul Probațiune al Tribunalului Sălaj, care concluzionează că inculpatul dispune de resurse interne pentru a evita situațiile de risc infracțional, în primul rând pentru că duce o viață conformă cu normele morale și sociale, apoi pentru că prezintă interes pentru evoluția sa viitoare și are sprijinul afectiv și financiar al familiei sale.

Cu privire la evenimentul rutier în care a fost implicat manifestă regret și în același timp disponibilitate în compensarea materială a familiei victimei.

Față de aceste aspecte, dar și gravitatea faptei, reflectată în primul rând prin urmările grave, moartea unei persoane, instanța apreciază că pedeapsa aplicată de 2 ani se impune, fiind justă și proporțională cu gravitatea infracțiunii comise.

Având în vedere cuantumul pedepsei aplicate și lipsa unor condamnări anterioare, se constată întrunite primele două cerințe ale art. 81 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Instanța a apreciat ca îndeplinită și cea de-a treia condiție, având în vedere în primul rând persoana inculpatului și consideră că scopurile pedepsei stabilite de art. 52 Cod penal, reeducarea și prevenția, pot fi atinse și fără executarea pedepsei în regim de detenție.

Având în vedere și prevederile art. 82 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate de 2 ani pe durata unui termen de încercare de 4 ani, atrăgându-se atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal care reglementează situațiile de revocare a suspendării executării pedepsei.

Executarea pedepsei principale fiind suspendată, conform art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat pe aceeași perioadă și executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal.

Referitor la latura civilă a cauzei s-a reținut că s-a constituit parte civilă mama victimei, solicitând despăgubiri materiale în sumă de 10.000 lei și morale 90.000 lei.

Mai trebuie menționat că în cauză a fost citat în calitate de asigurator de răspundere civilă SA, autoturismul inculpatului având asigurare de răspundere civilă valabil încheiată cu această societate la data producerii accidentului.

Referitor la pretențiile părții civile, instanța a apreciat că sunt întemeiate, condițiile răspunderii civile delictuale fiind întrunite, însă au fost admise numai în parte, cele materiale conform probelor administrate în acest sens.

Astfel, partea civilă a solicitat 10.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale, constând în cheltuieli ocazionate de ritualul înmormântării, inclusiv cele ulterioare, valoarea mopedului distrus în accident.

Din suma totală pretinsă, partea civilă a dovedit, în principal prin înscrisuri, doar 9.000 lei, suma de 1.000 lei constând în ajutorul dat de diverse persoane cu ocazia înmormântării nefiind dovedită.

Partea civilă a solicitat și daune materiale periodice în cuantum de 1.000 lei/lună. Această sumă reprezintă pierderea constând în ajutorul dat de victimă în gospodăria mamei sale, constând în principal în îngrijirea zilnică a animalelor de pe urma cărora partea civilă realiza venituri.

Trebuie menționat că acest ajutor al victimei era zilnic și se impunea datorită stării de sănătate precare a părții civile, care nu îi permitea să facă aceste activități în gospodărie.

Conform declarațiilor martorilor audiați în acest sens, într-adevăr rezultă că victima zilnic se ocupa de animalele din gospodărie, precum și de alte treburi.

Aceiași martori arată că prestarea acestei activități de către o persoană străină ar trebui plătită de către partea civilă, cu o sumă cuprinsă între 30-40 lei/zi.

Față de probele administrate cu privire la acest capăt de cerere, acesta a fost admis doar în parte, inculpatul a fost obligat la plata unei prestații periodice lunare de 400 lei, reprezentând pierderea efectivă prin moartea victimei și având în vedere că în prezent este ajutată în gospodărie de ceilalți copii.

Partea civilă a solicitat daune morale în cuantum de 90.000 lei. acesteia din punct de vedere afectiv este una uriașă, fiind vorba de fiul ei.

Relația afectivă mamă - copil este probabil cea mai puternică și rămâne nealterată indiferent de vârstă sau de trecerea anilor.

copilului de o mamă este probabil cea mai mare durere și lasă urme de neșters în viața ulterioară a acesteia.

O sumă de bani, cât de mare nu poate șterge suferințele și trauma emoțională, însă având în vedere vârsta și starea de sănătate precare a părții civile, instanța apreciază că daunele morale pot fi în măsură cel puțin să-i ofere acesteia o minimă siguranță materială într-un viitor în care ar fi avut nevoie poate de îngrijirea ce i-ar fi putut-o acorda fiul său.

Cererea părții civile privind acordarea daunelor morale va fi admisă în parte și inculpatul obligat să-i plătească suma de 70.000 lei cu acest titlu.

Despăgubirile și daunele morale au fost acordate avându-se în vedere culpa exclusivă a inculpatului la producerea accidentului și alături de asiguratorul de răspundere civilă, acesta din urmă numai în limita contractului de asigurare.

În cauză s-a constituit parte civilă și Serviciul de Ambulanță S, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 167, 58 lei, despăgubiri.

Cererea acestei părți civile este tardivă, conform art. 15 Cod procedură penală, fiind comunicată instanței, mult după citirea actului de sesizare, cu toate că i s-au trimis adrese, încă de la începutul fazei de judecată.

Inculpatul fiind condamnat, în baza art. 191 Cod procedură penală, va fi obligat și la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat și partea civilă, conform cu dispozitivul.

Cu privire la cheltuielile judiciare se impune mențiunea că asiguratorul nu poate fi obligat alături de inculpat la plata acestora, deoarece conform art. 15 din. Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor -/2006, acestea sunt sume excluse, ca și prejudiciul care depășește limitele de despăgubiri stabilite prin polița de asigurare.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău SC Asigurări SA - Z și inculpatul.

În motivarea apelului Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău susține că hotărârea este nelegală în ce privește cheltuielile judiciare deoarece în cazul unui accident de circulație prin care s-au produs prejudicii, existând un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea civilă delictuală bazată pe dispozițiile art.998 Cod civil a inculpatului care a produs prin fapta sa consecințele păgubitoare cu răspunderea contractuală a asiguratorului, răspundere ce rezidă din contractul de asigurare reglementat prin dispozițiile Legii 136/1995.

În consecință inculpatul trebuia obligat și la cheltuielile judiciare tot în solidar cu asiguratorul.

Solicită admiterea apelului.

.SC Asigurări SA - Zaf ormulat apel cu privire la despăgubirile periodice acordate de instanță și la cuantumul daunelor morale. În motivarea apelului se arată că la stabilirea cuantumului despăgubirilor instanța a avut în vedere prețul muncii unui zilier, preț indicat de martorii audiați. Nu s-a făcut dovada prejudiciului efectiv suferit, nu se cuantifică și nu se probează veniturile nete obținute de partea civilă prin ajutorul fiului pentru a stabili cu certitudine suma de care partea civilă ar fi lipsită. În prezent partea civilă este ajutată în gospodărie de fiica și ginerele care s-au mutat și locuiesc în prezent împreună cu aceasta. Despăgubirile periodice presupun existența unei stări de nevoie, iar această stare de nevoie este înlăturată de prezența și ajutorul dat de fiica și ginerele acesteia.

Solicită de asemeni reevaluarea cuantumului daunelor morale acordate în sensul reducerii acestora având în vedere jurisprudența în materie.

Se solicită așadar admiterea apelului formulat în sensul neacordării despăgubirilor periodice în cuantum de 400 lei/lună și reducerea cuantumului daunelor morale.

Inculpatul solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr.300/2008 a Judecătoriei Zalău și în rejudecare să se facă aplicarea art.74 lit.a și c Cod penal și pedeapsa să fie coborâtă sub minimul special prev.de dispozițiile art.178 alin.2 Cod penal, aplicarea dispozițiilor art.81 și 82 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Solicită totodată respingerea cererii părții civile de obligare la plata despăgubirilor periodice lunare ca nejustificate și daunele morale să fie diminuate la suma de aproximativ 1000 lei.

Prin decizia penală nr.79 pronunțată la data de 17 decembrie 2008 de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău împotriva sentinței penale nr.300/06.10.2008 a Judecătoriei Zalău care a fost desființată sub aspectul cheltuielilor judiciare stabilite pentru inculpat.

Judecând pe fond cauza în această limită:

În baza art.191 și 193 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare și părții civile suma de 1700 lei, cu același titlu, alături de asiguratorul de răspundere civilă Asigurări SA, în limita contractului de asigurare.

Au fost respinse, ca nefondate apelurile declarate de inculpat și asigurătorul de răspundere civilă Asigurări SA.

În baza art.189 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în apel.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că din datele existente la fața locului și din expertiza nu rezultă ca vreuna din părțile implicate în accident ar fi circulat pe acostament sau că s-ar fi apropiat de acesta. Culpa inculpatului în aceste condiții este una nesemnificativă față de culpa victimei. În aceste condiții și daunele morale trebuiau diminuate.

Individualizarea pedepsei este greșită, instanța de fond ignorând concluziile Referatului de evaluare întocmit de serviciul de probațiune precum și dispozițiile art.74, 76 Cod penal.

Despăgubirile periodice lunare nu sunt justificate partea civilă nefiind în nevoie și din adeverința de la Primăria orașului

Daunele morale acordate sunt mult prea mari suma fiind neverosimilă și infirmată de întreaga practică judiciară în domeniu.

Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău este fondat sub aspectul cheltuielilor judiciare stabilite pentru inculpat.

Inculpatul trebuia obligat la plata cheltuielilor judiciare în solidar cu asiguratorul, în cazul de față coexistă răspunderea civilă delictuală a inculpatului care a produs prin fapta sa consecințe păgubitoare cu răspunderea contractuală a asiguratorului, răspundere ce rezultă din contractul de asigurare reglementat de Legea 136/1995.

Rejudecând cauza sub acest aspect în baza art.191și 193 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare și partea civilă suma de 1700 lei cu același titlu alături de asiguratorul de răspundere civilă Asigurări Sa în limita contractului de asigurare.

În ceea ce privește apelurile declarate de inculpat și asiguratorul de răspundere civilă Asigurări SA, acestea au fost respinse ca nefondate.

În mod corect instanța de fond a reținut faptul că în cauză culpa în producerea accidentului îi revine în exclusivitate inculpatului, posibilitatea evitării producerii acestuia fiind la îndemâna sa. Nu există probe din care să rezulte că victima ar fi virat spre stânga și ar fi intrat pe contrasens. Din declarația martorului rezultă că victima circula mai aproape de axul drumului pentru a evita niște gropi ceea ce nu justifică faptul că inculpatul a intrat pe contrasens peste marcajul cu linie continuă unde a avut loc accidentul.

În ceea ce privește pedeapsa aplicată aceasta a fost just individualizată în raport de criteriile prev.de art.72 Cod penal, de urmările faptei sale, cuantumul acesteia fiind în măsura să asigure realizarea scopului prev.de art.52 Cod penal.

În raport de aceleași considerente reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74, 76 Cod penal cu consecința reducerii pedepsei sub minimul prevăzut de lege este nejustificat.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei respectiv despăgubirile materiale și daunele morale inculpatului în mod corect a fost obligat la plata acestora avându-se în vedere culpa exclusivă a acestuia în producerea accidentului și alături de asigurator în limita contractului de asigurare, iar prestațiile periodice lunare la care a fost obligat inculpatul alături de asigurator reprezintă pierderea efectivă suferită de partea civilă prin pierderea fiului care o ajuta la muncă în gospodărie.

În aceste condiții inculpatul a fost obligat plătească părții civile suma de 1500 lei cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termen legal recurs, inculpatul și asiguratorul SC Asigurări SA.

În motivarea recursului său, asiguratorul a criticat hotărârea ca nefiind temeinică și legală sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei, având în vedere în primul rând faptul că în cauză nu se impune acordarea unor despăgubiri periodice, atâta vreme cât partea civilă nu a dovedit faptul că se află în imposibilitate de muncă, iar în gospodărie este ajutată de fiica și ginerele său.

Apoi, s-a mai arăta că, cuantumul daunelor morale este mult prea mare raportat la jurisprudența în materie.

În motivarea recursului său, inculpatul a învederat faptul că, în mod greșit instanțele nu au recunoscut culpa concurentă a victimei, care prin aproape de axul drumului efectua mișcări sinoase cu mopedul, încălcând astfel dispozițiile art.6 pct.21 din OUG 195/2002 și ale art.161 alin.1 lit.i din Regulamentul de aplicare al acesteia, invocând cazul fortuit, inculpatul nu putea să prevadă aceste aspecte, că a circulat regulamentar până în acel moment iar accidentul s-a datorat manevrelor ilegale și imprudente ale victimei.

De asemenea s-a mai invocat faptul că, instanțele nu au dat eficiență prevederilor art.74 lit.a și b Cod Penal, cu toate că, în speță era pe deplin justificată reținerea unor circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

În urma administrării unui vast probatoriu și a analizării detaliate a acestuia, instanțele au reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.

Astfel, s-a constatat că, în dimineața zilei de 05.06.2007, în jurul orelor 9,00, inculpatul conducea autoturismul proprietate personală Volkswagen Golf cu nr. înmatriculare - PE din J spre.

După ce a trecut podul, inculpatul a observat că din sens opus venea un moped care circula aproape de axul drumului.

Astfel, inculpatul a pătruns pe contrasens, trecând marcajul longitudinal continuu, ajungând cu roțile din partea pe acostamentul de pe contrasens.

În același timp și victima a virat spre dreapta, în sensul său de deplasare, revenind spre acostament, moment în care a fost acroșat de partea frontală autoturismului condus de inculpat.

Impactul a avut loc pe contrasens, pentru inculpat, aproape de linia de demarcație dintre cele două sensuri.

Urmare a impactului victima a fost proiectată cca 20 și a suferit leziuni multiple care i-au cauzat moartea pe loc.

Cu toate că din concluziile expertizei tehnice întocmite în cauză rezultă culpa comună a victimei cu cea a inculpatului, ambii încălcând anumite norme legale ce reglementează circulația pe drumurile publice, atributul exclusiv al instanței de judecată fiind acela de a aprecia probele și de a le corobora în scopul aflării adevărului.

Astfel, din analiza întregului ansamblu probator administrat în cauză, rezultă culpa exclusivă a inculpatului care a încălcat marcajul longitudinal continuu intrând pe contrasens, nesocotind astfel, o normă legală deosebit de importată, reglementată tocmai în scopul evitării accidentelor de circulație.

Raportat la cele de mai sus, curtea apreciază că în cauză nu pot fi primite apărările inculpatului referitoare la cazul fortuit, având în vedere tocmai comportamentul din trafic al inculpatului, acesta producând accidentul prin încălcarea unei norme legale nefiind vorba în speță de împrejurări ce nu puteau fi prevăzute.

Mai mult decât atât în cauză nu s-a făcut dovada susținerilor inculpatului referitoare la faptul că victima a semnalizat o intenție de trecere de axul drumului după care s-a răzgândit, din declarația martorului reieșind doar faptul că victima l-a un moment dat a făcut o manevră de evitare a unei gropi.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, curtea apreciază că și aceasta a fost corect soluționată, criticile aduse nefiind fondate.

Din probele de la dosar rezultă faptul că, partea civilă, mama victimei se află la o vârstă la care are nevoie de ajutor în gospodărie, cu atât mai mult cu cât starea sănătății sale este precară. Din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă starea de nevoie a părții civile, care beneficia de ajutorul zilnic al victimei în treburile gospodăriei, îngrijind animale de pe urma cărora partea civilă obținea venituri.

Așa fiind, curtea constată că în mod întemeiat a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a unei prestații periodice, cuantumul acesteia fiind stabilit în baza probelor testimoniale administrate în cauză, fiind îndeplinite cerințele art.86 fam.

De asemenea, se apreciază că, raportat la pierderea grea suferită de partea civilă, cuantumul daunelor morale a fost corect stabilit.

Așa fiind, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondate recursurile promovate.

Va stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 50 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Va obliga pe fiecare recurent să plătească părții civile suma de câte 800 lei cheltuieli judiciare.

Va obliga pe fiecare recurent să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care câte 25 lei reprezentând onorariu avocațial.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul, fiul lui G și născut la 29.09.1988, domiciliat în C-N str. M -3,.80 si ASIGURĂRI SA - SUCURSALA, B- -, -M, jud. S, împotriva deciziei penale nr. 79 din 17 decembrie 2008 Tribunalului Sălaj.

Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 50 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă pe fiecare recurent să plătească părții civile suma de câte 800 lei cheltuieli judiciare.

Obligă pe fiecare recurent să plătească în favoarea statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care câte 25 lei reprezentând onorariu avocațial.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

- - - - - -

GREFIER

- -

Red./

4 ex./30.03.2009

Președinte:Livia Mango
Judecători:Livia Mango, Monica Rodina Luminița Hanzer

Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 132/2009. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 132/2009. Curtea de Apel Cluj