Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 154/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 154/R/2009
Ședința publică din data de 12 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Chitidean Valentin judecător
JUDECĂTORI: Chitidean Valentin, Săndel Macavei Livia Mango
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării -recursurile declarate de inculpatul, partea civilă - SRL și partea responsabilă civilmente - SRL împotriva deciziei penale nr. 28.11.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj,inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 2.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, Curtea constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate conform încheierii de ședință din data de 5 martie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința penală nr.426/22.05.2008 a Judecătoriei Cluj -N în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat C.P.P. la art. 10 lit. d a C.P.P. fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 01.10.1947, în comuna, jud. B, cetățean român, studii superioare, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Oltenița,-, - C5,. 8, jud., pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art.178 alin.2
Cod PenalIn temeiul art.14, 346 a1in.2 C.P.P. coroborat cu art. 998-1000 civ. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de părțile civile, domiciliați în,-, jud.
In temeiul art. 14,346 alin. 2 C.P.P. coroborat cu art. 998-1000 civ. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă "", cu sediul în, str. - nr. 53, jud,
În temeiul art. 14, 346 alin. 2 C.P.P. coroborat cu art. 998-1000 civ. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă "" B, cu sediul în B,-, sector 1, prin Sucursala H cu sediul în D, - -. 7, parter, jud.
În temeiul art.192 alin. 3 cheltuielile C.P.P. judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În temeiul art.193 alin.6 s Cod Penal-a respins cererea părților civile, "", "" de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare în favoarea acestora.
S-a constatat că în cauză are calitatea de asigurător - Asigurări -, cu sediul în B,--84, sector 1.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în data de 22 aprilie 2004, organele de poliție din cadrul A au fost sesizate cu privire la faptul că pe DN 7, pe raza comunei Saa vut loc un eveniment rutier care a avut ca urmare decesul unei persoane.
Cu ocazia deplasării la fața locului, organele de poliție au constatat că evenimentul rutier a avut loc pe raza comunei S, la km 342+300 m, pe segmentul de drum respectiv existând o singură bandă pe fiecare sens de circulație. De asemenea s-a constatat că partea carosabilă în profil longitudinal este ușor în și curbă deschisă la stânga pe direcția de mers Orăștie -
Au fost identificate autovehiculele implicate în evenimentul rutier, astfel: pe de circulație din partea a direcției de mers Orăștie-S a fost găsit autotractorul IVECO, cu nr. de înmatriculare B-66496, ce tracta semiremorca cu număr de înmatriculare B 81, orientat cu fața în direcția Orăștie (referitor la poziția metrică s-a menționat faptul că de la față a autotractorului până la linia continuă ce separă sensurile de circulație este o distanță de 0,95 m, de la ultima stânga a semiremorcii până la același reper este o distanță de 1,30 metri; dreaptă spate a autotractorului se află pe linia care separă partea carosabilă de acostament, la o distanță de 1,40 m față de șanț); autotractorul cu nr. de înmatriculare AB-2427, care are atașată semiremorca cu nr. de înmatriculare AB-2448 se afla în șanțul din partea a direcției de mers Orăștie-S, orientat oblic cu fața înspre câmp (referitor la poziția metrică s-a constatat că de la dreapta spate a semiremorcii aflată în șanț, până la linia continuă care separă partea carosabilă de acostament este o distanță de 1,75 m; de la dreaptă spate a capului de tractor până la același reper este o distanță de 4,60 m; de la dreaptă față a capului de tractor la același reper este o distantă de 8,30 m).
În legătură cu avariile celor două autovehicule s-au constatat că autotractorul cu numărul de înmatriculare B-66496, condus de inculpatul, prezenta pe partea a cabinei urme de frecare de culoare roșie ce par a proveni de la prelata de pe semiremorca cu numărul AB - 2448, oglinda retrovizoare din partea a fost dislocată, nefiind găsită la fața locului; a rezultat că lampa stop stânga spate este spartă, iar plăcuța cu numărul de înmatriculare, montată în partea spate este smulsă fiind găsită pe carosabil în spatele tractorului.
Autotractorul condus de victima prezenta ușa din partea și cupeul distruse, parbrizul lipsă, cu avarii pronunțate pe partea față. In privința semiremorcii a rezultat că stâlpii și barele acesteia sunt dislocate si împrăștiate pe partea carosabilă și acostamente.
La fața locului a fost găsită decedată victima accidentului, în persoana numitului. Din raportul de constatare medico-legală nr.1067/111/70 din data de 03.05.2004, a rezultat că moartea victimei a fost violentă, iar leziunile constatate s-au putut produce prin lovire de corpuri contondente din interiorul unui autovehicul în condițiile unui accident rutier (filele 144-145).
Pe sectorul de drum respectiv este instalat indicatorul "Depășirea interzisă altor autovehicule cu excepția motocicletelor fără ataș".
În cursul urmăririi penale s-au efectuat trei rapoarte de expertiză criminalistică si un raport de expertiză tehnică cu privire la dinamica producerii accidentului. În actul de sesizare s-a reținut că inculpatul a avut culpă exclusivă în producerea evenimentului rutier, deoarece deplasându-se pe direcția S - Orăștie, într-o curbă la dreapta raportat la sensul de mers, a depășit marcajul cu linie continuă, intrând în impact cu auto tractorul condus de.
S-a menționat că raportul de expertiză tehnică întocmit de Biroul de Expertize A și rapoartele de expertiză criminalistică întocmite de Laboratorul Interjudețean de Expertize C și LN. B - în comisie trei experți - au concluzionat că vinovat de producerea accidentului și de moartea victimei se face numitul, a depășit marcajul longitudinal continuu, pătrunzând pe contrasens, fiind încălcate dispozițiile art.41 alin.1 din nr.OUG195/2002, art.129 din OUG nr.195/2002, art.135 din OUG nr.195/2002, art.153 din OUG nr.195/2002.
Procurorul a menționat că nu ia în considerare raportul de expertiză întocmit de către INEC (1 expert) din care rezultă faptul că inculpatul nu putea preveni accidentul rutier deoarece autovehiculul condus de victimă a trecut peste linia continuă, raportat la avariile suferite de autovehicule, poziția lor pe carosabil, urmele ulterioare impactului.
Cu ocazia audierii, inculpatul a menționat faptul că, în data de 22 aprilie 2004, în jurul orelor 23,00, se deplasa la volanul autotractorului IVECO, pe relația S-D, iar după ieșirea din municipiul S circula cu o viteză de aproximativ 80 km/h pentru că șoseaua era liberă și uscată. Pe raza localității S, a observat că se apropie de o porțiune de drum cu o ușoară curbă la dreapta, sesizând din sens opus luminile unui alt autovehicul. Inculpatul a declarat că, după ce a trecut cu cabina auto tractorului de curba respectiva, a observat că autovehiculul care venea din față circula pe lângă linia continuă ce despărțea cele două sensuri de circulație. In continuare a menționat că în momentul în care acesta se afla la o distanța de aproximativ 15 metri a realizat că a depășit linia continuă intrând pe contrasens, motiv pentru care a virat puțin dreapta pentru a evita o coliziune frontală între cele două cabine. Imediat a auzit o izbitură puternică, simultan cu spargerea geamului lateral de la portiera din stânga si a parbrizului in partea stânga. Inculpatul a declarat că a frânat cu grijă pentru a nu părăsi partea carosabilă, după care a fost întrebat de colegul său, care se odihnea în cabina șoferului ce s-a întâmplat. După ce a coborât a constatat că celalalt auto vehicul implicat în accident se afla răsturnat în șanțul de pe marginea drumului aferent sensului său de deplasare.
Inculpatul a menționat că autovehiculul care l-a lovit a intrat cu stânga față în spate a autotractorului său, rupându-i și sfâșiind pneul. De asemenea a relatat că pe cabina sa erau vizibile urme de frecare de culoare roșie, rezultând că a fost acroșat de semiremorca celuilalt vehicul, care avea prelata de culoare roșie. Împreună cu colegul său G s-a deplasat în locul unde se afla celalalt vehicul, constatând că șoferul acestuia este decedat. Inculpatul a apreciat că raportat la modul cum s-a desfășurat îi evenimentul rutier nu a avut culpă în producerea acestuia, neavând altă posibilitate de a evita impactul (declarație olografa din data de 31 mai 2004 filele 46-49).
În cuprinsul declarațiilor ulterioare inculpatul a menționat că în momentul producerii evenimentului rutier nu circulau alte autoturisme în fața sau în urma autotractorului condus de victimă. A relatat de asemenea ca premergător evenimentului rutier el și-a păstrat de circulație, fără să pătrundă pe contrasens, pentru că acea curbă era la dreapta și nu necesita să depășească linia continuă, observând însă că autovehiculul care venea din sens opus a intrat cu rotile din stânga față pe sensul său de circulație, motiv pentru care a virat ușor dreapta, auzind bubuitura respectivă. Inculpatul a declarat de asemenea că în urma impactului, pe partea carosabilă între cele două vehicule erau împrăștiate mărfuri care proveneau din încărcătura ambelor autotractoare (bobine ață și cutii vopsea), precum și componente ale ambelor semiremorci (filele 40-42).
Cu ocazia audierii în data de 21 decembrie 2004, după ce a luat cunoștință de conținutul expertizei criminalistice întocmită de Laboratorul Interjudețean C, inculpatul a menționat că imediat după producerea accidentului pe suprafața dintre cele două autovehicule implicate în accidentul rutier unde au fost împrăștiate acele bobine cu ață, cutii cu vopsea și subansamblele de la cele două remorci, au circulat mai multe persoane care s-au oprit la fața locului, acestea fiind mișcate față de locul în care au căzut inițial. Inculpatul a declarat că acest aspect a fost observat și de martorul G (filele 43-44 dosar urmărire penală).
Cu ocazia audierii în cursul judecății inculpatul a declarat aceleași aspecte, afirmând că impactul a avut loc pe sensul său de deplasare, iar dacă s-ar fi produs pe celalalt sens ar fi trebuit să lovească celălalt autovehicul cu cabina autotrenului său (fila 74).
Martorul Gad eclarat cu ocazia audierii că a plecat în cursă cu colegul său, conducând alternativ autotractorul firmei la care erau angajați, iar când au ajuns în localitatea Sa au oprit la stația de benzinărie unde a fost înlocuit de inculpat care urma să conducă în continuare. Martorul a declarat că s-a culcat în patul din partea de jos a cabinei și a adormit, iar ulterior a auzit o bubuitura puternică întrebându-l pe inculpat ce s-a întâmplat. Acesta a menționat că au fost acroșați de un alt, după care a oprit pe marginea părții carosabile. Martorul a declarat că au coborât amândoi din mașina constatând că o parte din marfa din semiremorca era împrăștiată pe partea carosabilă, iar după ce la fața locului au oprit și alte mașini, au constatat că la o distanță de 50-60 m, pe partea în afara părții carosabile se afla celalalt autotractor a cărui marfă era împrăștiată pe partea carosabilă. Au constatat de asemenea că șoferul respectiv era căzut pe terenul din apropierea cabinei, iar după ce i-a fost luat pulsul și-au dat seama că este decedat. Martorul a confirmat faptul că până la sosirea echipajului de poliție autotractorul condus de inculpat nu a fost mutat de la locul opririi.
Cu ocazia audierii din data de 21 decembrie 2004, martorul a menționat că, după ce a coborât din autotractor, a observat că în spatele acestuia pe toată suprafața părții carosabile erau împrăștiate mărfuri din ambele autovehicule și componente de la cele două semiremorci, iar în zona respectiva au început să circule persoane sosite la locul accidentului, care au mutat o parte din aceste obiecte din locul in care s-au aflat, înainte de sosirea organelor de poliție care au efectuat cercetarea la fața locului. Martorul a menționat că nu poate preciza dacă plăcuța de înmatriculare găsită la locul faptei a fost sau nu mutată din locul în care a căzut inițial (fila 142, fila 112 dosar instanță).
A fost audiată în faza de urmărire penală martora, care a fost anunțat a telefonic de fiul martorului G despre producerea evenimentului rutier și la rugămintea acestuia s-a deplasat la fața locului. Martora a declarat că a observat locul în care se aflau oprite cele două autovehicule implicate în evenimentul rutier și a constatat că pe toată suprafața părții carosabile erau împrăștiate bobine cu ața, cutii cu aracet, componente de la ambele autovehicule. Martora a menționat ca până organele de poliție să efectueze cercetarea la fața locului, în zona producerii evenimentului rutier s-au adunat mai multe persoane, care au circulat în zona în care erau împrăștiate acele obiecte, ocazie cu care o parte dintre ele au fost mutate din locul în care se aflau după producerea accidentului. Martora a declarat că nu a observat nici o plăcuță de înmatriculare pe carosabil din cauză că erau împrăștiate foarte multe bobine cu ața și componente ale autovehiculelor respective (fila 143).
Au fost audiați martorii asistenți și care au ajuns la locul respectiv după producerea evenimentului rutier, menționând că la câteva minute după ce au anunțat telefonic cele întâmplate la fața locului a sosit un echipaj de Salvare, iar ulterior un echipaj de politie care au asigurat paza locului până a sosit echipa de cercetare care a efectuat măsurătorile (filele 138, 139 dosar urmărire penala, filele 111 si 138-139 dosar instanță).
În afara probațiunii testimoniale expuse mai sus, în cursul urmăririi penale au fost efectuate patru rapoarte de expertiză. Prima lucrare a fost întocmită de un expert tehnic judiciar, desemnat de organul de cercetare penală, înafara acestuia fiind numit un expert asistent din partea inculpatului și un expert asistent din partea societății "", la care era angajat numitul.
Expertul a stabilit pe baza probelor de la dosar și a celor constatate cu ocazia deplasării la locul accidentului că impactul a avut loc pe sensul de deplasare Orăștie-S, la aproximativ 0,20 m de axul drumului, autotractorul condus de inculpat intrând puțin pe contrasens; vitezele celor două vehicule au fost stabilite folosind diagramele tahograf, având în vedere că nu au fost consemnate urme de frânare, rezultând că autotractorul condus de inculpat se deplasa cu o viteza de 87 km/h, iar cel condus de cu o viteza de 70 km/ Expertul a concluzionat că evenimentul rutier din data de 21.04.2004 putea fi evitat dacă conducătorul auto respecta prevederile Regulamentului de aplicare a nr.OUG195/2002 privind circulația pe drumurile publice, respectiv: art. 129 - "conducătorii sunt obligați să conducă vehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta părții carosabile"; art. 135 "pe drumurile publice pe care sunt aplicate marcaje, conducătorilor de vehicule le este interzisă trecerea peste linia continuă, simplă sau dublă."; art. 153 -,(1) la întâlnirea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligați să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile, în sensul lor de mers și alineatul (2) dacă mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezența altor participanți la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducătorul vehiculului este obligat să reducă viteza și, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus".
Aceste concluzii au fost însușite integral de către procuror la întocmirea actului de sesizare, fără a fi analizate prin comparație celelalte rapoarte de expertiza criminalistica efectuate în cauză.
Trebuie menționat în privința acestui prim raport de expertiză tehnică, faptul că deși în cauză a fost desemnat un expert asistent din partea inculpatului, din actele depuse la dosar rezultă că acestuia nu i s-a permis participarea la efectuarea lucrării. Din înscrisul de la fila 121 din dosarul de urmărire penală rezultă că expertul asistent a participat în data de 16.06.2004, alături de ceilalți doi experți, la efectuarea unui experiment judiciar și a solicitat în mod expres să i se dea posibilitatea de a participa la efectuarea raportului de expertiză. Ulterior, în data de 27.07.2004, luând legătura cu expertul desemnat de organul de poliție i s-a comunicat faptul că raportul a fost efectuat și a fost depus la dosarul cauzei, primind o copie a acestei lucrări.
În mod corect s-a apreciat faptul că a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului și nu au fost respectate dispozițiile art.120 alin.3 C.P.P. 122 alin. 1 art.C.P.P. 122 alin. 2 C.P.P. din care rezultă că dreptul expertului asistent nu se limitează doar la participarea la lucrările anterioare efectuării raportului final, ci presupune posibilitatea acestuia de a participa la redactarea efectivă a raportului de expertiza. În acest sens poate fi menționată și precizarea Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei nr. 143/1999 (prin care a decis ca dispozițiile art. 119 sunt C.P.P. neconstituționale), potrivit căreia "neparticiparea la efectuarea expertizei a expertului recomandat de partea interesată nu poate fi compensată prin dreptul acesteia de a cere ulterior explicații asupra raportului de expertiză sau completarea expertizei incomplete ori efectuarea unei noi expertize, atunci când se apreciază că expertiza nu a fost efectuată cu competenta profesionala și în mod corect" (copia deciziei filele 128-131).
În aceste condiții raportul de expertiză nu a fost semnat de expertul asistent al inculpatului, iar acesta a refuzat să formuleze ulterior obiecțiuni, apreciind că raportat la dispozițiile legale menționate acestea nu ar putea suplini faptul că nu i s-a permis participarea la redactarea lucrării. Față de neregulile procedurale constatate cu privire la efectuarea raportului de expertiză tehnica instanța de fond nu a luat în considerare concluziile acestuia.
Ulterior s-a efectuat un raport de expertiză criminalistică de către Laboratorul Interjudețean C, în concluziile căruia se menționează faptul că viteza inițială de deplasare a autotractorului cu nr. B-66496 a fost de cea. 86 km/h, fără a se putea stabili viteza de deplasare a autotrenului cu nr. AB -2427; în legătura cu locul impactului celor două autovehicule s-a menționat că acesta s-a produs aproximativ în zona km 342 + 215 m, respectiv la cca. 10 m înspre S, în raport cu axul drumului lateral situat pe acel sector de drum, în momentul impactului autotrenul condus de către numitul depășind axul longitudinal dublu continuu. În privința posibilităților de evitare s-a menționat că inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat pe partea dreaptă a drumului public fără a depăși marcajul longitudinal al acestuia, (filele 88-102 dosar urmărire penala).
Din conținutul lucrării rezultă că locul impactului a fost stabilit de către expert în special în raport de avariile celor două autotractoare și de dispunerea componentelor desprinse în urma impactului. S-a menționat că primul contact al vehiculelor, a avut loc între partea frontală stânga a cabinei autotractorului condus de victima și puntea spate a autotractorului condus de inculpat. S-a apreciat că ulterior a avut loc un impact tangențial la nivelul cabinei auto tractorului condus de inculpat și semiremorca celuilalt vehicul, ceea ce a creat urmele de frecare de culoare roșie constatate pe partea laterală stânga.
Această succesiune a contactului dintre autovehicule este confirmat parțial și de inculpat, fiind reflectată de avariile celor două autotractoare, aspectul controversat în prezenta cauză fiind cel legat de locul impactului, respectiv stabilirea dacă acesta a avut loc pe sensul de mers al inculpatului sau pe sensul de mers al autotractorului condus de victimă. Atâta timp cât evenimentul rutier s-a produs în timpul nopții, nefiind identificați martori oculari care să precizeze modul în care cei doi conducători auto au efectuat acel viraj, acest aspect urma a fi lămurit prin rapoartele de expertiză întocmite în cauză, pe baza conținutului procesului verbal de cercetare la fața locului.
Pentru stabilirea locului impactului (capitolul 3 din lucrare fila 92-93) expertul s-a raportat în special la dispunerea mijloacelor materiale de proba, astfel cum au fost consemnate în procesul-verbal. În legătură cu acestea nu pot fi ignorate total declarațiile inculpatului, ale martorilor G și cu privire la faptul că anterior sosirii echipajului poliției care a efectuat măsurătorile, s-au produs anumite modificări cu privire la poziția componentelor celor două autotractoare și a mărfii împrăștiate pe carosabil. Este de notorietate faptul că în ipoteza producerii unor astfel de evenimente, ceilalți participanți la trafic intervin pentru a acorda ajutor celor implicați sau din curiozitate și rămân în locul respectiv putând produce modificări cu privire la dispunerea mijloacelor materiale de proba. In afara celor care opresc, până la sosirea organelor de poliție, exista autovehicule care își continua deplasarea pe porțiunea respectivă de drum, ceea ce poate afecta activitatea de fixare a locului faptei.
Pe lângă acest aspect, există mențiuni în cuprinsul raportului de expertiză preluate din conținutul procesului verbal de cercetare la fața locului cu un grad ridicat de probabilitate: se constată "prezența unor cioburi din plastic și sticlă care par a proveni de la o lampa de semnalizare a autotractorului cu nr. AB-2427". Aceste mențiuni aparent neesențiale, coroborate cu locul în care a fost găsită plăcuța de înmatriculare, au determinat expertul să formuleze anumite concluzii cu privire la locul impactului, pe care l-a apreciat ca fiind produs pe sensul de deplasare al autotractorului condus de victimă. Acesta a menționat că majoritatea mijloacelor materiale de probă au fost găsite pe sensul de mers Orăștie -S, ceea ce coroborat cu alte aspecte ar infirma susținerea inculpatului în sensul ca autotractorul condus de victima a pătruns pe contrasens.
La acest raport de expertiză, expertul asistent propus de inculpat a formulat un punct de vedere separat, în care a emis alte păreri cu privire la mijloacele materiale de probă, în ce privește proveniența acestora (cioburile de plastic provin de la lampa de stop stânga spate a autotractorului condus de inculpat), locul în care au fost găsite (în legătură cu plăcuța de înmatriculare care prezenta o îndoitura, fiind pertinenta concluzia acestuia în sensul ca putea fi preluata de roțile unuia sau ale ambelor autotrenuri și antrenate împreună cu curentul de aer care s-a format între acestea, fiind proiectată aleator). Acesta a analizat traiectoria posibilă a celor două autotrenuri, concluzionând că autotractorul condus de victimă a pătruns pe contrasens (filele 103-111).
Prin al treilea raport de expertiză efectuat în cauză de INEC B (un expert) s-a concluzionat că: vitezele inițiale de deplasare ale celor două autovehicule au fost de cca. 86 km/h; conducătorul auto a observat cu cca. 25-30 m înainte de producerea impactului că autotractorul cu nr. AB-2427-04/09 ce tracta semiremorca cu nr. AB-2448-04/09 se apropia de linia continuă dublă, iar când acesta pătrunsese deja pe contrasens era deja pus în stare de alertă, virând ușor dreapta și acționând sistemul de frânare pentru a evita coliziunea frontală; locul impactului, în plan longitudinal s-a situat la cca. 0,50 m dincolo de al doilea capăt de podeț raportat la sensul de mers Orăștie - S, iar în plan transversal acesta s-a situat la cca. 0,30 m față de extremitatea celei de-a două linii a axului longitudinal al drumului pe sensul de mers S - Orăștie; starea de pericol iminent pentru conducătorul autotractorului cu nr. B-66496-07/05, ce tracta semiremorca cu nr. B-8I- s-a declanșat în momentul în care acesta a putut sesiza intenția de pătrundere pe culoarul său de deplasare a autotractorului cu nr. AB-2427-04/09, ce tracta semiremorca înmatriculată cu nr. AB-2448-04/09; in privința posibilităților de evitare s-a menționat faptul că în condițiile date nici unul intre cei doi conducători auto nu puteau evita producerea accidentului; producerea evenimentului rutier putea fi evitată de către numitul în cazul în care acesta i-ar fi imprimat autotrenului pe care-l conducea o traiectorie pe partea dreaptă a drumului public fără a depăși marcajul longitudinal al acestuia, (filele 74-85).
Expertul a menționat că pentru stabilirea locului impactului în plan longitudinal nu are relevanta locul unde a fost găsită plăcuța de înmatriculare, smulsă de la autotractorul condus de inculpat, datorită traiectoriei necuantificabile a acesteia ulterior impactului. Acesta a apreciat că nici dispunerea majorității . semiremorcii cu nr. B 81, pe sensul de mers Orăștie - S ca urmare a avarierii structurii de rezistenta a prelatei din partea nu poate constitui un element relevant, în condițiile în care impactul tangențial a avut loc în imediata apropiere a axului drumului, iar forța centrifugă a acționat spre acest sens de circulație.
Ultima expertiză efectuată în cauză de către INEC B în comisie de 3 experți, exprima concluzii cu un grad ridicat de probabilitate și contradictorialitate. Cu referire la locul impactului analizat la punctul trei al lucrării, se menționează că în funcție de deformările înregistrate de cele două vehicule rezultă că impactul s-a produs în zona laterală stânga spate a autotractorului condus de inculpat și zona din stânga fată a autotractorului condus de partea vătămată. În continuare s-a menționat că la fața locului s-au descoperit cioburi ce par a proveni de la o lampa de semnalizare a autotractorului cu nr. AB-2427, apreciindu-se că este vorba de lampa din stânga față. Având în vedere poziționarea pe zona de caroserie cu care a intrat în impact autotractorul condus de victimă și de faptul că suprafața relativ redusă de împrăștiere a cioburilor pe carosabil indica o distanță mică de proiectare a acestora, s-a apreciat că în planul drumului impactul a avut loc în vecinătatea zonei unde s-au găsit acele cioburi. În concluzii cu privire la acest aspect se menționează în ipoteza în care cioburile constatate la fața locului au provenit de la lampa din stânga față a autotractorului cu nr. AB-2427, apreciem că în planul longitudinal al drumului impactul a avut loc la distanta de 3-4 m după al doilea capăt al podețului situat pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers O - In plan transversal impactul s-a produs în zona mediană a suprafeței carosabile, probele administrate nepermițând precizarea locului.
În legătura cu starea de pericol s-a menționat că este posibil ca aceasta să fi constat în deplasarea parțială pe contrasens a ansamblului de vehicule condus de numitul, care putea preveni producerea evenimentului rutier prin deplasarea pe partea dreaptă a carosabilului în direcția de mers, fără a depăși marcajul continuu. In finalul concluziilor se precizează că nu se poate face o analiza pertinentă a posibilităților de evitare de către victimă, dar poziția locului impactului arată că aceasta nu a circulat în apropierea marginii din dreapta carosabilului, așa cum ar fi impus normele legale și specificul stării de pericol (filele 62-70).
În cursul judecății s-a solicitat efectuarea unei noi expertize de către INEC B, dar din adresa emisă de aceasta instituție de la fila 153 din dosar, rezultă că în privința acestui eveniment rutier și-au expus părerea toți experții din cadrul institutului, nefiind posibilă întocmirea unui nou raport de expertiză.
Instanța de fond a apreciat că din mijloacele de probă administrate nu rezultă cu certitudine vinovăția inculpatului în producerea evenimentului rutier. Analiza detaliată a rapoartelor de expertiză a relevat faptul că lucrările care au stabilit locul impactului pe sensul de mers Orăștie-S, s-au raportat la dispunerea mijloacelor materiale de probă pe carosabil, în condițiile în care a rezultat faptul că poziția în care au fost fixate prin procesul verbal de constatare întocmit de organele de poliție, putea să nu fie cea în care au căzut imediat după impact. Una dintre lucrări stabilește faptul că autotractorul condus de victimă a pătruns parțial pe contrasens, iar ultima lucrare după ce stabilește că inculpatul putea evita evenimentul rutier prin rularea pe sa de circulație, menționează că nici traiectoria autotractorului victimei nu a fost corespunzătoare dispozițiilor legale.
Raportat la toate aspectele menționate cu ocazia expunerii fiecărui raport de expertiză, instanța de fond a apreciat că în prezenta cauză în favoarea inculpatului operează principiul "in dubio pro reo". Probele administrate nu duc la concluzia certă că acesta a avut culpa în producerea accidentului, iar potrivit principiului enunțat orice dubiu profită inculpatului.
Imposibilitatea experților de a emite concluzii clare cu privire la dinamica producerii evenimentului rutier, la locul impactului, la posibilitățile de evitare, a fost determinată și de împrejurările concrete în care s-a produs accidentul, pe timp de noapte, fără a exista martori oculari care să poată relata aspecte despre traiectoria celor două vehicule, care prin coroborare cu aspectele consemnate în procesul verbal de cercetare la fața locului, să permită conturarea stării de fapt corespunzătoare realității, fără cale de interpretări sau contradicții.
Prima instanță a apreciat că probele administrate în cauza nu duc nici la concluzia ferma că autotractorul condus de victima a pătruns pe contrasens, pentru a discuta de culpa exclusivă a acestuia în producerea evenimentului rutier. Însă este cert faptul că nici vinovăția inculpatului nu a fost dovedită fără dubiu în prezenta cauză, aspect ce nu poate duce la pronunțarea unei soluții de condamnare a acestuia.
Nu poate fi împărtășit punctul de vedere exprimat prin actul de sesizare cu privire la vinovăția inculpatului, atâta timp cât nu s-a efectuat o analiză de ansamblu a mijloacelor de probă administrate, cu referire în special la rapoartele de expertiză, ale căror concluzii prezintă un grad ridicat de probabilitate, neputând fi înlăturate în totalitate nici aspectele care au confirmat susținerea inculpatului cu privire la împrejurările în care s-a produs evenimentul rutier.
Față de cele de mai sus, instanța de fond a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat C.P.P. la art. 10 lit. d p Cod Penal, apreciind că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prevăzuta de art. 178 alin. 2 C.P.P. cu referire la stabilirea culpei in producerea evenimentului rutier.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că în cauză s-au constituit părți civile moștenitorii victimei, numiții cu suma de 10.000 lei daune morale, cu suma de 10.000 lei daune morale și suma de 9.178,41 lei daune materiale și cu suma de 10.000 lei daune morale (fila 246 dosar nr- Judecătoria Alba Iulia ).
Partea civilă "", proprietara autotractorului condus de victima s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 95444 lei reprezentând diferența dintre suma primită ca despăgubire de la societatea de asigurare si valoarea reală a autotractorului si cu suma de 89.524 lei beneficiul nerealizat datorită neutilizării autotractorului și a semiremorcii de la data producerii accidentului, 21 aprilie 2004 și până a data efectuării expertizei de calcul a daunelor (filele 248-259 dosar nr- Judecătoria Alba Iulia ).
Asigurătorul "" a formulat pretenții civile față de inculpat în cuantum de 66,991,60 lei și 21,027 Euro, reprezentând suma achitată asiguratului CASCO "" (fila 19 dosar instantă).
În privința soluționării acțiunilor civile, raportat la soluția de achitare pronunțata cu privire la latura penală, nefiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998 civ. pentru ca inculpatul să poată fi obligat la repararea prejudiciului cauzat, în temeiul art.14, 346 alin. 2 C.P.P. coroborat cu art. 998-1000 civ. instanța de fond a respins acțiunile civile formulate de părțile civile, - SRL, - -
Cu privire la pretențiile civile formulate de "" B instanța a constatat că în mod greșit s-a apreciat de apărătorul inculpatului că acestea au fost formulate cu încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. 2 C.P.P. atâta timp cât constituirea de parte civilă a fost depusă la termenul de judecată din data de 10 aprilie 2007 (filele 19-30), iar actul de sesizare a fost citit la termenul de judecată din data de 12 iunie 2007 (încheiere fila 67).
În temeiul art.192 alin. 3 cheltuielile C.P.P. judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În temeiul art.193 alin.6 instanța C.P.P. de fond a respins cererea părților civile, "simi" și "" de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare În favoarea acestora, având În vedere că nu s-a stabilit vinovăția acestuia cu privire la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și implicit culpa procesuală a acestui a În determinarea cheltuielilor judiciare solicitate.
Instanța de fond a constatat că în cauză are calitatea de asigurător " Asigurări", cu sediul în B,--84, sector 1.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N, partea civilă "", partea civilă "simi", respectiv părțile civile, și.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N a criticat hotărârea atacată ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând desființarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 alin.2 pen. soluționându-se corespunzător și latura civilă (prin admitere în măsura dovedirii pretențiilor solicitate de părțile civile), în motivare arătând în esență că pe baza probelor administrate în cauză (cu precădere concluziile raportului de expertiză efectuat de Laboratorul Interjudețean C, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto anexe, declarațiile martorului și parțial, declarațiile inculpatului) se poate constata pe deplin dovedită vinovăția sub forma culpei care aparține în exclusivitate inculpatului, în comiterea accidentului rutier care face obiectul dosarului, acesta încălcând dispozițiile art.41 alin.1 din nr.OUG195/2002, art.129, art.135 și art.153 din Regulamentul de aplicare a nr.OUG195/2002.
Partea civilă "" a arătat că sentința atacată este netemeinică și nelegală, solicitând desființarea acesteia și pronunțarea unei decizii penale prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 alin.2 pen. iar pe latură civilă admiterea constituirii de parte civilă astfel cum a fost formulată, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, în motivare arătând că instanța de fond a făcut o greșită evaluare a probelor administrate în cauză, respectiv a îndepărtat în mod nejustificat prima expertiză efectuată în cauză, nu a analizat în întregul ei a doua expertiză întocmită de Laboratorul Interjudețean C și nu a luat în calcul poziția expertului cu privire la urma de vopsea care atesta locul impactului, respectiv nu a luat în considerare faptul că trei expertize efectuate de mai mulți experți au avut aceeași opinie în sensul existenței vinovăției inculpatului, considerând în schimb ca pertinente concluziile formulate de expertul recomandat de inculpat, care nu ține cont În cuprinsul expertizei efectuate de mențiunile din procesul-verbal de cercetare la fața locului, de măsurătorile și fotografiile efectuate cu această ocazie.
Partea civilă "", respectiv părțile civile, și au criticat sentința atacată ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând desființarea acesteia și pronunțarea unei decizii penale prin care să se dispună condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.178 alin.2 pen. iar pe latură civilă admiterea acțiunilor civile astfel cum au fost formulate, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, în motivare arătându-se că hotărârea atacată se bazează pe o evaluare defectuoasă a probelor administrate în cauză și pe reținerea greșită a unor aspecte ale stării de fapt, înlăturând în mod nejustificat concluziile expertizelor care au constatat vinovăția inculpatului în producerea accidentului rutier și dând credit expertizei întocmite de către un singur expert din cadrul INEC, cu toate că, concluziile acestei expertize nu au suport probator și nici valoare, prin relativitatea lor.
Prin decizia penală nr.331 din 28 noiembrie 2008 a Tribunalului Cluj, în baza art.379 pct.2 lit.a pr.pen. s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N, părțile civile, și, partea civilă "", și partea civilă "", desființându-se în întregime hotărârea atacată.
Pronunțând o nouă hotărâre, inculpatul a fot condamnat n baza art.178 alin.2 pen. pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, la pedeapsa de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.2 și art.64 lit.a teza a II-a pen.
Potrivit art.81 pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata termenului de încercare prev. de art.82 pen. respectiv acela de 4 ani.
Conform art.359 pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prev. de art.83 pen.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.5 pen.
În temeiul art.14 și 346 pr.pen. comb. cu art.998, art.999 și art. 1000 alin.3 civ. inculpatul, a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente " " Oltenița, la plata despăgubirilor civile către părțile civile, după cum urmează: la plata sumei de 9178, 41 lei, plus dobânda legală începând cu data de 25.04.2004 și până la achitarea integrală a sumei, către partea civilă; la plata sumei de 10.000 lei, plus dobânda legală începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a sumei, către aceeași parte civilă; la plata sumei de 10.000 lei, plus dobânda legală începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a sumei, către partea civilă; la plata sumei de 10.000 lei, plus dobânda legală începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a sumei, către partea civilă; la plata sumei de 13.500 lei, plus dobânda legală începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și până la achitarea integrală a sumei, către partea civilă ""; la plata sumei de 66.991, 60 lei către partea civilă "" B, respectiv la plata sumei de 21.027 euro sau contravaloarea în lei la data plății către aceeași parte civilă ""
S-au respins restul pretențiilor civile formulate de partea civilă "".
S-a constatat că " " B are calitatea de asigurător de răspundere civilă în prezenta cauză.
Potrivit art.191 pr.pen. inculpatul, a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente " " Oltenita, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat la fond, în sumă de 1200 lei.
Conform art.193 pr.pen. inculpatul, a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente " " Oltenița, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea părților civile, după cum urmează: la plata sumei de 800 lei (onorariu avocațial) în favoarea părții civile, la plata sumei de 1000 lei (onorariu avocați al) în favoarea părții civile "" și la plata sumei de 2500 lei (onorariu avocațial) în favoarea părții civile ""
S-au respins cererile privind acordarea cheltuielilor de judecată (reprezentând contravaloarea transportului și a zilelor de muncă) formulate de părțile civile, și "".
Potrivit art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.
Conform art.193 pr.pen. inculpatul, a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente " " Oltenița, la plata cheltuielilor de judecată (onorariu avocațial) efectuate în apel d e părțile civile, după cum urmează: la plata sumei de 1000 lei în favoarea părții civile, la plata sumei de 1000 lei în favoarea părții civile "" și la plata sumei de 1000 lei în favoarea părții civile ""
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că soluția de achitare pronunțată de instanța de fond se întemeiază, în foarte mare măsură, pe o susținere care nu are suport probator la dosar, respectiv aceea că pozitia componentelor celor două autotractoare si a mărfii împrăștiate pe carosabil a fost modificată ulterior accidentului rutier de către diferite persoane care au ajuns locul accidentului înaintea organelor de poliție.
Prima instanță a reținut această împrejurare întemeindu-se pe declarațiile date în acest sens de inculpat și de martorii G și -, declarații care au fost înlăturate sub acest aspect, ca fiind subiective, nesincere, contradictorii și făcute în scopul exclusiv de a-l ajuta pe inculpat să se sustragă de la răspunderea penală pentru fapta comisă, după cum vom arăta în continuare.
Astfel, la data de 21 decembrie 2004, după ce a luat la cunoștință de conținutul expertizei întocmite de Laboratorul Interjudețean C (din ale cărei concluzii rezultă culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului rutier), inculpatul și-a amintit brusc că obiectele împrăștiate pe carosabil (respectiv "bobine cu ață și componente de la cele două remorci") au fost mișcate față de locul în care au căzut inițial, de diferite persoane care s-au oprit la fața locului (43-44 ). Or, instanța de fond a omis să observe că același inculpat nu a făcut nici o referire la această presupusă "modificare a urmelor" cu ocazia declarațiilor luate atât înainte cât și după data menționată mai sus (40-42,46-49, 50-52 și 74 dosar fond). Dimpotrivă, în declarația luată la data de 31 mai 2004 (40-42 ) inculpatul arată că, după producerea accidentului, au oprit la fața locului mai multe autovehicule și, împreună cu persoane care au coborât din aceste mașini, s-a deplasat spre celălalt autovehicul implicat în accident (care era în afara carosabilului), pentru a vedea dacă sunt răniți, constatând că victima nu mai avea puls și având grijă să o lase în poziția găsită, până la sosirea organelor de poliție. Rezultă așadar că atât inculpatul, cât și celelalte persoane care au sosit la fața locului, au manifestat grijă pentru a nu crea modificări semnificative ale urmelor existente la fața locului, lucru care este până la urmă perfect normal, fiind binecunoscut faptul că, după producerea unui accident de circulate, participanții la trafic opresc pentru a acorda primul ajutor victimelor, fără însă ca aceasta să presupună automat și modificări semnificative ale locului faptei.
La fel stau lucrurile și în ceea ce privește declarația martorului G (colegul de muncă al inculpatului, care se afla în cabina autovehiculului condus de inculpat și dormea în momentul producerii accidentului), persoană care inițial, cu ocazia primei declarații luate imediat după producerea accidentului, la data de 22.04.2004, precum șu cu ocazia declarației din data de 31.05.2004, nu amintește nimic despre o presupusă "mișcare a obiectelor căzute pe carosabil"( dimpotrivă precizând că o singură persoană dintre cele care au oprit la fața locului s-a deplasat la locul în care se afla victima pentru a constata dacă aceasta mai trăiește sau nu, după care au fost anunțate organele de poliție, care au sosit în foarte scurt timp la fața locului (53-55 și 140 ), însă la data de 21.12.2004, după întocmirea raportului de expertiză de către Laboratorul Interjudețean C, și-a adus aminte că persoanele sosite la locul incidentului au început să circule printre mărfurile și componentele de la cele două semiremorci, mișcând o parte dintre acestea din locul în care se aflau inițial, fără însă să poată preciza care anume obiecte au fost mișcate (141-142 ).
În sfârșit, despre martora - nu se poate afirma cu certitudine nici măcar faptul că a fost prezentă la fața locului, în noaptea producerii accidentului, ca să nu mai vorbim de faptul că, în mod sigur, aceasta nu a avut cum să ajungă la locul faptei înainte de sosirea organelor de poliție și începerea activităților specifice cercetării la fața locului, împrejurări care rezultă din chiar propriile sale declarații. Astfel, martora precizează în cuprinsul declarației luate, culmea, tot în data de 21.12.2004, că într-o zi din primăvara anului 2004, fără să poată preciza data exactă, în jurul orelor 24,00, a fost contactați telefonic de către numitul, fiul martorului G, care i-a spus că un autotractor de-al său a fost implicat într-un accident rutier undeva în zona localității S, jud. A, cerându-i totodată să se deplaseze în acel loc pentru a vedea dacă s-a întâmplat sau nu ceva grav. Martora susține că s-a deplasat la locul accidentului, unde l-a găsit pe numitul G, pe care nu-l cunoștea, însă a aflat că el este unul dintre conducătorii auto ai autotractorului aparținând numitului, aflând totodată că celălalt conducător auto a fost condus la spital pentru recoltarea probelor biologice. Mai precizează martora că, până ca organele de poliție să efectueze cercetarea la fața locului, în zona producerii accidentului s-au adunat mai multe persoane, care au circulat printre obiectele împrăștiate pe șosea, mișcându-le din locul în care se aflau după producerea accidentului (143 - )
Tribunalul a constatat că declaratia martorei contine elemente contradictorii esențiale din care se putea trage concluzia că este total nesinceră, fiind practic inventată cu scopul de a-l ajuta pe inculpat să se sustragă de la răspunderea penală pentru fapta comisă. În primul rând, este important de semnalat faptul că martora susține că în momentul în care a ajuns la locul faptei, inculpatul nu se mai afla acolo, fiind condus la spital în vederea recoltării de probe biologice, ori din acest lucru se poate trage concluzia fermă că organele de poliție erau deja prezente la fața locului, fiind de neconceput orice modificări ale urmelor existente la locul faptei după acest moment (de altfel chiar și inculpatul, respectiv martorul G au menționat că presupusele modificări au fost efectuate până la sosirea organelor de poliție). Mai mult, chiar presupunând că martora a ajuns în noaptea respectivă la fața locului și că a fost anunțată de către numitul la aceeași oră la care au fost anunțate și organele de poliție (respectiv ora 0,35), aceasta nu avea cum să ajungă mai repede de ora 1,15, data fiind distanța de peste 40 de km dintre localitatea de domiciliu a martorei (localitatea, jud. S) și locul producerii accidentului (localitatea S, jud. S). Or, din procesul-verbal de cercetare la fața locului aflat la dosar (11-14 ) rezultă că organele de" poliție au început cercetarea la fața locului la ora 1,00, fiind evident exclus ca vreo tertă persoană să mai aibă acces ulterior în perimetrul respectiv, pe durata desfășurării activităților specifice de către polițiști. În al doilea rând, chiar prezența la fața locului a martorei este pusă sub semnul întrebării, dacă luăm în considerare declarațiile inițiale ale numitului - (administratorul părții responsabile civilmente), care precizează, la data de 31 mai 2004, că în noaptea de 21/22.04.2004 a fost sunat de către tatăl său-martorul G, care i-a dus la cunoștință faptul că a fost implicat întru-un accident rutier în apropiere de localitatea S, jud. A, motiv pentru care s-a deplasat imediat spre locul faptei (cu mențiunea că martorul locuiește în localitatea Oltenița, jud. C), fără să amintească nimic despre presupusa convorbire avută cu martora, respectiv despre rugămintea adresată acesteia de a se deplasa la locul accidentului (56 ). Nici în declarația din data de 06.09.2004 acesta nu pomenește ceva despre martora, aducându-și aminte despre martoră, bineînțeles, tot la data de 21.12.2004, după luarea la cunoștință a concluziilor expertizei despre care am făcut vorbire mai sus, și precizând că martora i-ar fi spus despre mișcarea obiectelor aflate pe carosabil (57 ). Aceeași împrejurare rezultă și din declarațiile martorului G, în timp ce inculpatul nu pomenește nimic despre această martoră în declarațiile date pe parcursul procesului penal.
Pe de altă parte, în afară de persoanele menționate mai sus, ale căror declarații sunt evident subiective, în cauză a fost audiați și martorii și - persoane obiective, neimplicate în accident, care au ajuns la locul faptei cu taxi metru, imediat după producerea accidentului și au rămas acolo până la finalizarea cercetării la fața locului, dar care nu fac nici o referire în cuprinsul declarațiilor date cu privire la astfel de modificări ale pozițiilor obiectelor căzute pe carosabil (138, 139 și 1ll dosar fond). Astfel, martorul declară că, după ce a oprit la locul accidentului, a constatat că victima a mai trăit cca. 1 minut, după care a anunțat ambulanța și organele de poliție - care au sosit la fața locului în foarte scurt timp. Mai mult, la solicitarea organelor de poliție, acesta a participat ca martor asistent la cercetarea la fața locului, împreună cu unul din clienții pe care îi transporta cu taximetru, respectiv martorul -, însă nici unul dintre aceștia nu au observat și, prin urmare, nici nu au făcut vreo referire la o presupusă mișcare a obiectelor împrăștiate pe carosabil din locul în care se aflau, înainte sau după sosirea organelor de poliție.
În concluzie, în cauză nu există nici o probă certă din care să rezulte faptul că locul accidentului a suferit modificări până la sosirea organelor de poliție, poziția obiectelor căzute pe carosabil din cele două autovehicule implicate în accident fiind cea consemnată în procesul-verbal de cercetare la fața locului, schita locului accidentului și planșele foto anexe.
În plus, chiar dacă, ipotetic, s-ar putea admite că după impact și înainte de sosirea organelor de poliție s-ar fi produs modificări la locul accidentului, urma de vopsea de pe carosabil (provenind din încărcătura autovehiculului condus de victimă), constatată și fixată la locul accidentului, era imposibil de "mișcat", or singurul raport de expertiză care a avut în vedere toate urmele existente la locul faptei (plăcuța de înmatriculare a autovehiculului condus de inculpat, puntea spate a acestui autovehicul, încărcătura celor două autotrenuri, alte componente ale acestora, inclusiv urma de vopsea de pe carosabil), astfel cum au fost relevate în procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița locului accidentului și anexele foto, este cel efectuat de către Laboratorul Interjudețean C (88-l02 ), în concluziile căruia se menționează faptul că impactul celor două autovehicule s-a produs aproximativ în zona km 342 + 215 m, respectiv la cca. 10 m înspre S, în raport cu axul drumului lateral situat pe acel sector de drum, în momentul impactului autotrenul condus de către inculpatul depășind axul longitudinal dublu continuu. În privința posibilităților de evitare s-a menționat că inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat pe partea dreaptă a drumului public fără a depăși marcajul longitudinal al acestuia, precizându-se totodată că accidentul s-a produs din cauza deplasării, parțial pe contrasens, a autotrenului rutier condus de inculpat, la deplasarea în virajul la dreapta impus de segmentul de drum respectiv.
De precizat că, componentele și încărcătura autovehiculelor implicate, împrăștiate pe carosabil, menționate în cuprinsul acestui raportul de expertiză, nu sunt singurele elemente (așa cum reține greșit reține instanța de fond in motivarea hotărârii) care în mod exclusiv au determinat concluziile expertului cu privire la locul impactului. Alături de aceste elemente, importante, expertul a avut în vedere și avariile autovehiculelor, topografia locului accidentului, dar și urma de vopsea ce provine din încărcătura autovehiculului condus de victimă, care "debutează pe sensul de mers al victimei, Orăștie - S, la 0,9 m fată de axul drumului".
Tribunalul a considerat că instanta de fond trebuia să seama de concluziile raportului de expertiza efectuat de Laboratorul Interjudețean
Întrucât aceste concluzii se coroborează cu celelalte mijloace de probă la care ne-am referit mai sus, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița locului faptei, planșele foto anexe, declarațiile martorilor și -, precum și, parțial, cu declarațiile inculpatului (referitoare la modul în care a avut loc impactul dintre cele două autovehicule).
Referitor la punctul de vedere separat la acest raport de expertiză, întocmit de expertul parte, ing., tribunalul a constatat că acesta este total lipsit de suport probator, având la baza ipoteza vicierii infracțional de către participanții la trafic, care au ajuns la locul accidentului până la sosirea organelor de poliție (ipoteză inventată de inculpat, martorul G și reprezentantul părții responsabile civilmente, după cum am arătat mai sus), dintre care "unii mai nervoși ar fi modificat cu picioarele poziția unor cutii de vopsea, a unor papiote de ață, a unor fragmente de metal și, în general, a tot ce se afla căzut pe carosabil".
În legătura cu raportul de expertiză efectuat de către expertul din cadrul B, concluziile acestuia în sensul vinovăției victimei au fost, de asemenea înlăturate tocmai pentru faptul că, la stabilirea locului în care avut loc impactul dintre cele două autovehicule, expertul nu a luat în considerare urma de vopsea, poziția de pe carosabil a componentelor celor două autovehicule, desprinse în urma impactului, precum și a încărcăturii acestora, mai relevantă fiind "probațiunea testimoniaIă", după cum se exprimă acesta, și anume declarațiile inculpatului (74-85 ). Astfel, în ceea ce privește locul unde a fost găsită plăcuța de înmatriculare a autotractorului cu nr. B-66496-07/05, expertul apreciază că acest loc își pierde relevanța datorită traiectoriei necuantificabile a acesteia ulterior impactului, și de asemenea menționează că nici dispunerea încărcăturii semiremorcii B-81- pe sensul de mers al victimei, Orăștie - S, nu constituie un element relevant în condițiile în care impactul tangențial s-a produs în imediata apropiere a axului drumului, fără însă a face nici o apreciere referitoare la urma de vopsea de pe carosabil, care probabil nici ea nu a constituit un element relevant, deși această urmă, prin amplasarea și fixarea ei pe carosabil, conferă o certitudine cu privire la poziția celor două autovehicule raportată la axul drumului, în momentul în care a avut loc impactul (lucru pe care însă l-a făcut expertul din cadrul Laboratorului Interjudețean C).
În sfârșit, ultima expertiză efectuată în cauză, de către o comisie de 3 experți din cadrul B (în cuprinsul căreia se face referire doar la o parte din urmele constatate la locului accidentului și precizate în procesul-verbal de cercetare la fața locului), concluzionează, cu probabilitate, că starea de pericol a constat în deplasarea parțială pe contrasens a ansamblului de vehicule condus de inculpatul, care putea preveni evenimentul rutier prin deplasarea pe partea dreaptă a carosabilului în direcția de mers, fără a depăși marcajul continuu (62-70 ).
Împotriva deciziei menționate, au declarat recurs în termen inculpatul, partea responsabilă civilmente -" "SRL și partea civilă -""SRL.
Partea civilă recurentă a criticat modul de stabilire și acordare a despăgubirilor și faptul că nu au fost acordate cheltuielile de judecată exceptând onorariul avocațial.
Astfel, a arătat că trebuia acordată suma de 72.042 lei reprezentând diferența dintre suma primită ca despăgubire - 8.375 euro pentru capul tractor și marfă și valoarea autotractorului - capul tractor și semiremorcă, pentru că doar semiremorca a putut fi reparată iar capul tractor nu a mai putut fi reparat, vânzându-se ca piese de schimb și fier vechi cu 1.000 lei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată a precizat că în mod greșit nu i s-au acordat administratorului societății contravaloarea deplasărilor la instanțe, deplasări atestate în încheierile de ședință unde se menționează prezența sa în fața instanței, indiferent dacă acestea s-au făcut cu autobuzul, cu trenul sau cu autoturismul societății.
Inculpatul și partea responsabilă civilmente au criticat decizia susținând că în mod greșit s-a pronunțat condamnarea inculpatului, soluția corectă fiind cea pronunțată de către judecătorie care a stabilit că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție existând dubii serioase cu privire la vinovăție și legătura de cauzalitate, ca elemente constitutive ale infracțiunii; s-a precizat că instanța de apel a comis erori grave în aprecierea materialului probator existent in cauză, soluția de condamnare fiind întemeiată pe supoziții și prezumții, fiind înlăturate nejustificat probele evidente. În acest sens s-au amintit declarațiile martorilor G, colegul inculpatului care dormea in cabina autovehiculului și martorei care a arătat ce a văzut când a ajuns la fața locului, după producerea accidentului.
S-a mai invederat că expertizele tehnice efectuate în cauză inclusiv cea avizată de către Comisia Superioară din cadrul INEC B conțin un grad mare de probabilitate să ducă la reținerea dubiului în comiterea faptei de către inculpat.
În absența posibilității administrării altor probe noi se arată că instanța de apel trebuia să mențină soluția primei instanțe care a reținut dubiul în privința comiterii faptei.
Sub aspectul laturii civile s-a precizat că dubiul privind raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, trebuia să întemeieze o soluție de respingere a acțiunii civile atât față de inculpatul recurent, cât și față de partea responsabilă civilmente recurentă; sub aspect procedural s-a criticat reținerea ca fiind legală a constituirii de parte civilă a -""- cu toate că s-a constituit parte civilă după citirea actului de sesizare, contrar disp.art.15 pr.pen.
Examinând motivele de recurs invocate, Curtea constată următoarele:
Motivele de recurs urmează a fi analizate în raport de îndeplinirea condițiilor cazului de casare prev.de art.385/9 al.1 pct.18 pr.pen. referitor la comiterea unei erori grave de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.
Pentru analiza acestui caz de casare este necesară reiterarea stării de fapt.
Astfel, instanțele de fond au stabilit în mod temeinic starea de fapt, reținând că în data de 22.04.2004 pe raza comunei S pe direcția de mers Orăștie - S pe DN 7, la ora 23,00 în timp ce inculpatul conducea autotractorul IVECO cu nr.de înmatriculare B-66-496 spre D, tractând o semiremorcă, la km 342+300, pe un drum ușor în și curbă deschisă la dreapta, a intrat în coleziune cu autotractorul cu nr.AB-2427, care de asemenea tracta o semiremorcă ce venea din sens opus condus de victima care a decedat pe loc.
Această stare de fapt nu este contestată, ci doar vinovăția în ceea ce privește producerea accidentului, inculpatul susținând că acesta s-a produs pe sensul său de mers.
Pentru a se stabili cu exactitate dacă impactul s-a produs pe de mers a victimei sau a inculpatului, în cauză s-au efectuat mai multe expertize tehnice, prima dintre ele fiind înlăturată de către judecătorie, cu motivarea că deși în cauză a fost desemnat un expert asistent din partea inculpatului, acestuia nu i s-a permis să participe la efectuarea lucrării alături de ceilalți doi experți, ci doar la efectuarea unui experiment judiciar, raportul efectuat de ceilalți doi experți fiind depus la dosarul cauzei.
Ulterior, s-a efectuat un alt raport de expertiză de către Laboratorul Interjudețean C, ce a stabilit că autotrenul inculpatului a depășit axul longitudinal dublu continuu și că putea preveni producerea accidentului dacă nu depășea marcajul longitudinal; locul impactului a fost stabilit în raport de avariile celor două autotractoare și de dispunerea componentelor desprinse în urma impactului. În acest sens, reținându-se că primul contact a avut loc între partea frontală stânga a cabinei victimei și puntea spate a autotractorului inculpatului, după care a avut loc un impact tangențial între cabina inculpatului și semiremorca victimei, creându-se urme de frecare de culoare roșie.
Inculpatul a contestat această expertiză bazându-se pe declarațiile martorilor G și, care au arătat că anterior, sosirii poliției s-au produs modificări cu privire la poziția componentelor celor două autotractoare și mărfii împrăștiate pe carosabil, iar prima instanță și-a însușit acest punct de vedere bazându-se și pe un argument de notorietate că în ipoteza producerii unor astfel de evenimente, ceilalți participanți la trafic intervin pentru a acorda ajutor celor accidentați și rămân în locul respectiv putând produce modificări cu privire la dispunerea mijloacelor materiale de probă.
Al treilea raport de expertiză efectuat de către INEC Bas tabilit că victima s-a deplasat depășind marcajul longitudinal al drumului public, ultima expertiză efectuată tot de către INEC B în comisie de 3 experți, a precizat că este posibil ca starea de pericol să fi fost generată prin deplasarea parțială pe contrasens a autovehiculului inculpatului și că nu este posibilă o analiză pertinentă a posibilităților de evitare a coleziunii de către victimă insă poziția locului impactului arată că aceasta nu a circulat în apropierea marginii din dreapta a carosabilului, așa cum ar fi impus normele legale.
Prima instanță, constatând imposibilitatea experților de a emite concluzii clare cu privire la dinamica producerii evenimentului rutier, la locul impactului și la posibilitățile de evitare ale acestuia, a făcut aplicabil în cauză principiul "in dubio pro reo" față de inculpat, după cum nu s-a putut stabili cu certitudine nici culpa victimei.
Instanța de apel a înlăturat incertitudinea reținută de prima instanță și a admis apelurile declarate de către procuror și părțile civile.
Curtea apreciază că în mod temeinic și contrar susținerilor inculpatului și părții responsabile civile, s-a reținut în apel că din declarațiile martorului G și a martorei nu se poate reține că au survenit modificări privind poziția mijloacelor materiale de probă; instanța de apel nu a înlăturat în mod nejustificat declarațiile acestora cum invocă recurenții menționați, ci a coroborat declarațiile inițiale ale primului martor în care nu pomenește despre mișcarea obiectelor căzute pe carosabil cu declarațiile ulterioare raportului de expertiză întocmit de Laboratorul Interjudețean C, când a specificat că o parte din persoanele sosite la locul accidentului au început să circule printre mărfurile și componentele semiremorcilor mișcând o parte dintre acestea, fără a putea da detalii despre obiectele care au fost mișcate; referitor la martoră, justificat a apreciat instanța de apel incertitudinea prezenței acesteia la locul accidentului, contradicțiile din care rezultă că a fost nesinceră, imposibilitatea ajungerii la fața locului prin parcurgerea distanței de peste 40 km dintre localitatea de plecare jud.S și locul accidentului respectiv S jud.S, în mai puțin de 40 minute.
Într-adevăr, cei doi martori nu sunt martori neutri primul fiind colegul inculpatului, iar a doua fiind trimisă la fața locului de către numitul în numele societății comerciale care deținea autotrenul inculpatului.
În mod justificat instanța de apel a reținut declarațiile martorilor asistenți și, persoane neutre și martori asistenți, care nu au observat ca la locul accidentului să fi survenit modificări până la sosirea organelor de poliție.
Este de menționat că instanța de apel a reținut existența urmelor de vopsea pe carosabil provenite de la încărcătura victimei, urme care nu puteau fi modificate; apărarea inculpatului că urmele de vopsea nu s-au imprimat chiar în locul impactului, este pertinentă însă urmele de vopsea stabilesc traiectoria anterioară avută de către autotrenul victimei pe sa de mers, traiectorie indicată cu grad de probabilitate ridicat prin majoritatea expertizelor efectuate în cauză.
În același sens este declarația inițială a inculpatului din 22.04.2004 (52 ), care a arătat că victima a fost proiectată pe terenul arabil în apropierea cabinei sale și a rămas în aceeași poziție, fără să fie mișcată până la sosirea organelor de poliție ceea ce denotă că nu a fost necesară mutarea urmelor materiale pentru intervenția asupra victimei.
Din aceeași declarație rezultă că după ce s-a înscris în curba la dreapta a observat că autotrenul victimei când a ajuns la 10 metri de inculpat a virat spre stânga, iar inculpatul a virat puțin spre dreapta pentru a nu fi lovit în cabină, însă în momentul în care cabina victimei a trecut de cabina sa, a auzit bubuitura impactului,iar apoi a fost frecat în partea de semiremorca autocamionului; este de observat că această declarație concordă cu dinamica producerii accidentului stabilită de către Laboratorul Interjudețean C și care a concluzionat că inculpatul a depășit axul longitudinal al drumului.
Așa fiind în mod legal instanța de apel a stabilit ca fiind deplin dovedită vinovăția exclusivă a inculpatului sub forma culpei cu neprevedere, constând în încălcarea obligației stabilite de art.129 și art.153 al.1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, conform căruia conducătorii auto sunt obligați să conducă autovehiculele cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile și art.135 al.1 ce interzice trecerea peste linia continuă a drumului public, ca atare fiind îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 al.2 pen.
În ceea ce privește critica referitoare la constituirea ca parte civilă a -""- Curtea apreciază că această critică nu se încadrează în nici un caz de casare prev.de art.385/9 al.1 pr.pen.; în primul rând, acest aspect nu poate fi invocat pentru prima dată în recurs, prin neinvocarea lui imediat sau la primul termen de judecată cu procedura completă, rezultând acceptarea ca fiind conformă constituirea de parte civilă, iar, în al doilea rând, intimata s-a constituit parte civilă la termenul din 10.04.2007 (19 dosar fond) termen la care s-a amânat cauza la cererea inculpatului și a părții responsabile civilmente pentru a-și angaja apărător, actul de sesizare nefiind citit nici la termenul următor din 15 mai 2007, datorită amânării solicitate de către inculpat, ci la termenul din 12.06.2007, după ce anterior s-a dispus introducerea în cauză în calitate de parte civilă a -""-, inculpatul și partea responsabilă civilmente arătând că nu se opun subrogării asigurătorului în drepturile părții civile -""SRL având în vedere că asigurătorul a achitat dauna către partea civilă.
Critica formulată de către partea civilă referitoare la neacordarea tuturor daunelor solicitate este netemeinică, deoarece din actele depuse la dosar inclusiv în recurs, rezultă că -""- a reparat integral prejudiciul produs în baza poliței CASCO ce era cesionată în favoarea societății de leasing Internațional AG Leasing deoarece capul tractor era cumpărat în leasing, despăgubire ce a luat in calcul dauna totală; în acest sens suma asigurată a fost diminuată cu contravaloarea epavei capului tractor; de altfel, asigurătorul CASCO a despăgubit integral atât semiremorca, cât și încărcătura mărfii avariate și nerecuperate.
În ceea ce privește neacordarea cheltuielilor de judecată constând în deplasările administratorului părții civile la termenele de judecată în mod temeinic instanța de apel a reținut că acestea nu sunt justificate; pentru a putea fi acordată contravaloarea transportului este necesar ca partea care o solicită să depună chitanțe justificative privind costul transporturilor.
La examinarea din oficiu a cauzei nu au fost constatate cazuri de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu.
Așa fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondate recursurile inculpatului, părții responsabile civilmente și a părții civile.
Va stabili suma de 50 lei onorari parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, justificat de studiul dosarului și prezența acestuia la primul termen de judecată în recurs.
În baza art.193 al.6 pr.pen. va obliga pe recurenți să plătească părților civile onorariul apărătorilor acestora de 1500 lei față de -""- H, justificat cu chitanța nr.80 din 4.03.2009 și 100 lei față de celelalte părți civile intimate justificat cu chitanța nr.1 din 11.02.2008 aflată la dosar de recurs.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen. va obliga recurenții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul, domiciliat în Oltenița,-, - C5,. 8, jud., partea responsabilă civilmente - SRL, cu sediul în Oltenița str.- nr.41 jud.C și partea civilă - SRL, cu sediul în str.- nr.53 jud.A, împotriva deciziei penale nr.331 din 28 noiembrie 2008 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe recurenți la plata sumei de câte 500 lei fiecare către partea civilă intimată - - Sucursala H și câte 111 lei către fiecare din părțile civile intimate, și.
Obligă pe recurenți să plătească fiecare câte 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 50 lei reprezintă onorariul parțial al apărătorului din oficiu.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VC/MR
17.03.09/2 EX.
Președinte:Chitidean ValentinJudecători:Chitidean Valentin, Săndel Macavei Livia Mango
