Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 156/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 178 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică din 22 aprilie 2009
DECIZIA NR. 156
PREȘEDINTE: Ghertner Ioan Artur
JUDECĂTOR 2: Samoilă Viorica
JUDECĂTOR 3: Andronic
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava
La ordine, pronunțarea asupra recursurilor declarate de partea vătămată, părțile civile-și, precum și intervenientul, împotriva deciziei penale nr. 293 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Dezbaterile asupra cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 13 aprilie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când pentru a da posibilitatea apărătoarei părților civile recurente să depună eventuale concluzii scrise la dosar, pronunțarea a fost amânată pentru astăzi 22 aprilie 2009.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 399 din data de 8.11.2006 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr-, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 1, 2 Cod penal.
A fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1, 3 Cod penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 81 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 4 ani și 6 luni prev. de art. 82 Cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
A fost obligat inculpatul să plătească părților civile și G suma de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile, iar părții vătămate suma de 7.400 lei cu același titlu.
A fost obligat inculpatul să plătească părților civile și G și părții vătămate suma de 20.000 lei cu titlu de daune morale.
S-a respins cererea privind obligarea la plata despăgubirilor civile, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL B și cu asiguratorul SC SA - Sucursala I -.
S-a respins cererea de intervenție formulată de intervenientul, ca inadmisibilă.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Județean S suma de 432 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare, părții vătămate și părților civile și G suma de 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar statului suma de 500 lei cu același titlu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut aceeași situație de fapt ca cea din actul de sesizare, constând în aceea că, la data de 07.08.2005 inculpatul, în timp ce conducea autoutilitara marca Peugeot cu număr de înmatriculare B-- pe DN 17, pe raza comunei, într-o curbă la dreapta, nu a adaptat viteza de deplasare la condițiile de mers, a pierdut controlul volanului și a pătruns pe contrasens, izbindu-se violent de autoturismul marca Super cu număr de înmatriculare B-92-CAF condusă regulamentar de partea vătămată, în urma impactului decedând numita, partea vătămată suferind leziuni ce au necesitat 11 - 12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Reținând vinovăția inculpatului pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, prima instanță a procedat la condamnarea acestuia pentru fiecare infracțiune la pedepse cu închisoarea, individualizate în raport de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, dispunând în baza disp. art. 33 lit. a rap. la art. 34 lit. b Cod penal ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și, constatând îndeplinite și celelalte condiții prev. de art. 81 și urm. Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Referitor la latura civilă a cauzei, prima instanță a reținut că partea vătămată și părțile civile și G s-au constituit în solidar părți civile cu suma de 15.000 lei daune materiale reprezentând cheltuieli de înmormântare a defunctei, 10.000 lei diferența dintre salariul de care ar fi beneficiat dacă era în câmpul muncii și concediul medical de care a beneficiat timp de 8 luni partea vătămată, 4.000 lei, cheltuieli de deplasare pe ruta B - G H, 1.000 lei și daune morale în sumă de 70.000 lei.
Prin cererea de intervenție în interes propriu, intervenientul, prin mandatar, a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 4.000 cu titlu de daune materiale, reprezentând contravaloarea autoturismului marca Super, proprietatea sa, distrus în proporție de 90% cu ocazia accidentului rutier.
Partea civilă Casa de Asigurări de Sănătate S s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 432 lei reprezentând cheltuieli cu spitalizarea părților vătămate.
Partea responsabilă civilmente SC SRL Bai nvocat lipsa calității procesuale în cauză, motivat de faptul că nu sunt întrunite condițiile speciale prevăzute de lege pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, întrucât inculpatul, angajat al societății, nu a respectat traseul stabilit pe foaia de parcurs, deplasându-se în interes personal din mun. S spre B și nu spre B, acționând astfel împotriva intereselor comitentului, situație în care nu poate fi angajată răspunderea.
Asiguratorul SC SA - Sucursala Iaa rătat că părțile civile trebuie să dovedească cu înscrisuri daunele materiale solicitate, în caz contrar asiguratorul nu poate acorda despăgubiri și că pretențiile civile trebuie să se înscrie în limitele prevăzute în anexa 3 pct. a din Ordinul nr. 3108/2004. De asemenea, este inadmisibilă cererea privind acordarea de despăgubiri pentru avarierea autoturismului, nefiind consecința săvârșirea infracțiunilor pentru care inculpatul este trimis în judecată, ci este consecința contravenției prevăzute de OUG 195/2002, respectiv neadaptarea vitezei de deplasare la condițiile de drum, așa încât partea civilă are la dispoziție calea unei acțiuni civile separate. A mai arătat că potrivit art. 41 din Legea 135/1995 și art. 22 pct. 6 și 7 din Ordinul 3108/2004 asiguratorul RCA nu acordă despăgubiri pentru cheltuieli penale și de asemenea este inadmisibilă răspunderea solidară cu inculpatul, întrucât asiguratorul este citat și stă în proces numai pentru opozabilitatea hotărârii și pentru a garanta plata contravalorii prejudiciului suferit de partea civilă.
Analizând pretențiile civile solicitate, poziția comitentului și a asiguratorului, având în vedere și poziția inculpatului care a fost de acord cu pretențiile formulate, în temeiul disp. art. 14 Cod procedură penală rap. la art. 998 Cod civil, a admis pretențiile civile formulate privind daunele materiale și pe cale de consecință, a obligat inculpatul la plata acestora.
În temeiul art. 14 Cod procedură penală rap. la art. 998-999 Cod civil, a admis în parte daunele morale solicitate și a obligat inculpatul să plătească părții vătămate și părților civile, în solidar, suma de 20.000 lei.
Cât privește antrenarea răspunderii civile, în solidar cu inculpatul, a părții responsabile civilmente SC SRL și a asiguratorului SC SA - Sucursala I, prima instanță a reținut că inculpatul a comis fapta în timpul unei deplasări în interes personal și nu în legătură cu serviciul, așa încât nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1000 alin. 3 cod civil pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, răspunderea pentru prejudiciile cauzate părții civile fiind de natură delictuală, nu este antrenată nici răspunderea contractuală a asiguratorului.
În temeiul art. 14 Cod procedură penală rap. la art. 313 din legea nr. 95/2004, modificată prin OUG nr. 72/2006, a obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Județean S cheltuieli de spitalizare.
Întrucât în cazul procesului penal constituirea de parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare și numai de către persoanele implicate în procesul penal, prima instanță a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție în interes propriu formulată de.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, părțile vătămate G, numitul și asiguratorul SC" Românească - " SA Sucursala
În motivarea apelurilor, părțile vătămate G, și numitul, au criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că în mod greșit instanța de fond printr-o interpretare eronată și superficială a probatoriului administrat a hotărât că SC SRL B nu poate fi obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile, în condițiile în care probele existente la dosar arată fără echivoc că la data producerii accidentului inculpatul conducea autoutilitara deplasându-se dinspre B spre B, în vederea valorificării unor utilaje (atribuție de serviciu). Au mai criticat soluția instanței de fond sub aspectul respingerii cererii de constituire parte civilă formulată de, reținând în mod greșit că repararea prejudiciului constatând în contravaloarea autoturismului distrus nu poate face decât obiectul unei acțiuni civile în daune care urmează a fi soluționată separat de procesul penal. Un alt motiv de apel privește cuantumul daunelor morale stabilite de prima instanță, prea mic în raport de suferințele fizice și psihice pe care conduita imprudentă la volan a inculpatului a adus-o celor două familii.
Asiguratorul SC SA - Sucursala Iaf ormulat apel în cauză, fără însă a-l motiva.
Prin decizia penală nr. 411 din 29 octombrie 2007 Tribunalului Suceava, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de asiguratorul SC" Românească - " SA Sucursala, împotriva sentinței penale nr.399 din 8 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr-.
A fost obligat asiguratorul apelant să plătească statului suma de 60 lei cheltuieli judiciare.
Prin aceeași decizie, s-au admis apelurile declarate de părțile vătămate, G și apelantul, s-a desființat în parte sentința penală nr.399 din 8 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosarul nr- și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe sub aspectul laturii civile, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței care nu sunt contrare prezentei decizii.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Gura Humorului sub nr- la data de 23.11.2007.
Prin sentința penală nr. 317 din data de 30.11.2007 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea civilă din cadrul procesului penal, formulată de partea vătămată și de părțile civile și.
S-a admis acțiunea civilă din cadrul procesului penal, formulată de intervenientul - prin mandatar (partea vătămată), domiciliat în municipiul B sector 6- bloc 75 scara 1 apartamentul 20, și de partea civilă Spitalul Județean S, cu sediul în municipiul S str. - 1 1918 nr.21 județul S, în contradictoriu cu inculpatul, domiciliat în municipiul B sector 6- -l etajul 7 apartamentul 22.
A fost obligat inculpatul să plătească în solidar părții vătămate suma de 7.400 lei RON daune materiale, reprezentând câștigul nerealizat în timpul concediilor medicale.
A fost obligat inculpatul să plătească în solidar părților civile și G și părții vătămate:suma de 10.000 lei RON daune materiale, reprezentând contravaloarea înmormântării defunctei;
- suma de 20.000 lei RON daune morale;
- suma de 1.000 lei RON cheltuieli judiciare din prima instanță și 2.000 lei RON cheltuieli judiciare de la rejudecare.
A fost obligat inculpatul să plătească intervenientului suma de 4.000 euro în echivalent lei RON la data efectuării plății, reprezentând contravaloarea autoturismului distrus în accident.
A fost obligat inculpatul să plătească statului:
- suma de 500 lei RON cheltuieli judiciare către stat din prima instanță, din care 50 lei RON revin Ministerului d e Interne, 100 lei RON revin Ministerului Public și 350 lei RON revin Ministerului Justiției, și
- suma de 100 lei RON cheltuieli judiciare de la rejudecare, ce revin Ministerului Justiției.
S-a respins cererea formulată de partea vătămată, părțile civile și intervenient privind răspunderea solidară a părții responsabile civilmente B, cu sediul în municipiul B sector 2- bloc 25 scara A apartamentul 6, și a asiguratorului, cu sediul în municipiul B sector 1-, cu inculpatul.
S-au respins celelalte pretenții privind daunele morale formulate de partea vătămată și părțile civile.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile Spitalul Județean S suma de 432 lei RON cheltuieli de spitalizare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut în esență că la data de 07.08.2005 inculpatul în timp ce conducea autoutilitara marca Peugeot cu nr.B - pe 17, dinspre S spre G H, pe raza comunei la o curbă la dreapta nu a adaptat viteza de deplasare la condițiile de mers, a pierdut controlul volanului și a pătruns pe contrasens, izbindu-se violent de autoturismul marca Super cu nr. B 92 CAF condusă regulamentar de partea vătămată. în urma impactului partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngrijiri medicale, decedând numita (soacra părții vătămate) aflată în mașina. În același accident au fost loviți și celelalte persoane respectiv (fiica părții vătămate) a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile îngrijiri medicale (certificat medico-legal fila și (soția părții vătămate) a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 4-5 zile îngrijiri medicale (certificat medico-legal fila 31).
Vinovăția exclusivă a inculpatului la producerea accidentului a fost stabilită prin sentința penală nr. 399/08.11.2006 a Judecătoriei Gura Humorului, definitivă și irevocabilă sub aspect penal prin decizia penală nr. 411/29.10.2007 a Tribunalului Suceava, după cum am arătat mai sus.
Instanța de fond a fost învestită doar cu soluționarea acțiunii civile.
Prin declarația dată la 26.10.2005 la cercetarea penală (fila 14) partea vătămată s-a constituit parte civilă, pretinzând daune materiale și morale reprezentând cheltuieli de spitalizare, tratament, expertize, comisii, înmormântare, reparații mașină etc, fără a indica vreo sumă.
Prin declarațiile date în fața instanței și prin cerere scrisă (filele 87, 88 și 114) la 03.12.2006, G și - personal și în calitatate de mandatară a acestuia din urmă - s-au constituit părți civile în solidar cu suma totală de 15.000 lei RON daune materiale, reprezentând: 10.000 lei RON cheltuielile cu înmormântarea defunctei, 4.000 lei RON și 1.000 lei RON cheltuieli de deplasare pe ruta B -G H pe timpul urmăririi penale și a judecății; separat au solicitat în solidar 70.000 lei RON daune morale.
Tot la 03.12.2006 s-a constituit parte civilă cu cerere scrisă intervenientul prin mandatar partea vătămată (fila 115), reprezentând contravaloarea autoturismului Super cu nr. B 92 CAF distrus în proporție de 90 % în accidentul cauzat de inculpat.
Casa de Asigurări de Sănătate S s-a constituit parte civilă cu suma de 432 lei RON reprezentând cheltuielile avansate cu ocazia spitalizării victimelor accidentului de circulație cauzat de inculpatul, respectiv cu spitalizarea lui (partea vătămată), și.
Cum cheltuielile de spitalizare au fost dovedite cu foile de observație și tabelul nominal cu pacienții internați în urma accidentului rutier în care se menționează cheltuielile efectuate cu fiecare pacient în parte (filele 122-127), iar vinovăția inculpatului a fost dovedită cu sentința penală nr. 399/2006 a Judecătoriei Gura Humorului, în baza art. 14, art. 346 cod procedură penală, art. 998-999 cod civil și art. 313 din Legea nr.95/2006 și a deciziei nr. 1/2004 a înaltei Curți de Casație și Justiție B - secțiile reunite instanța de fond l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile Spitalul Județean S suma de 432 lei RON cheltuieli de spitalizare (93 lei pentru spitalizarea lui, 227 lei pentru spitalizarea lui și 112 lei pentru spitalizarea lui ).
A mai reținut instanța de fond că după decesul victimei au rămas moștenitori părțile civile în calitate de fiică (ultima e și soția părții vătămate ) și G în calitate de soț supraviețuitor.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, confirmând că a fost distrusă în accident în proporție de 90% (fila 32-33). Conform certificatului de înmatriculare (fila 38) autotilitara nr.B-53426-05/10 condusă de inculpat la momentul accidentului este proprietatea lui, la aceeași dată inculpatul fiind angajat al B (confirmarea societății - fila 41), angajatorul fiind utilizatorul autoutilitatei (polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto - fila 92). Inculpatul prin concluziile scrise la prima instanță (fila 141) a fost de acord cu despăgubirile civile, fiind de acord să plătească: 10.000 lei RON pentru înmormântare, parastase și monument funerar; 7.400 lei RON diferența dintre salariul părții vătămate și indemnizația pentru concediul medical; 1.000 lei RON cheltuieli judiciare de la urmărirea penală și de la prima instanță.
Cu certificatul de înmatriculare (fila 16 din dosar ) intervenientul a dovedit că este proprietarul autoturismului B 92 CAF, iar prin sentința penală nr. 399/2006 a Judecătoriei Gura Humoruluis -a dovedit că inculpatul se face vinovat de distrugerea acestui autoturism în proporție de 90 % în accidentul ce a avut loc la data de 07.08.2005, avariile fiind consemnate în raportul de inspecție tehnică din 09.08.2005 (fila 54 din dosar ) și autorizația seria - nr.- din 07.08.2005 (fila 132); s-a dovedit că autoturismul a fost distrus și radiat din circulație, fiind depusă și factura de achiziționare din 27.05.2002 (filele 41-43 de la rejudecare). Având în vedere că în urma accidentului acest autoturism nu poate fi reparat, inculpatul va trebui să suporte costul întregii mașini. Vinovăția inculpatului fiind dovedită, ca și întinderea pagubei, instanța având în vedere și notorietatea prețurilor practicate pe piață pentru valoarea pagubei, în baza art.14, art.346 cod procedură penală, art.998-999 cod civil și a deciziei nr. 1/2004 a înaltei Curți de Casație și Justiție B - secțiile reunite instanța de fond a admis cererea de intervenție și-1 va obliga pe inculpat să plătească intervenientului suma de 4.000 euro în echivalent lei la data plății, reprezentând contravaloarea autoturismului.
Având în vedere recunoașterea inculpatului privind cheltuielile de înmormântare a defunctei și cheltuielile judiciare avansate de părțile vătămate și părțile civile la fond, având în vedere chitanțele cu care și au avansat cheltuieli la rejudecare cu plata onorariului avocatului (filele 38-39), inculpatul făcându-se vinovat de cauzarea acestor cheltuieli, având în vedere că prin cauzarea decesului lui inculpatul a cauzat urmașilor victimei o traumă morală ce necesită reparații, al căror cuantum este stabilit de instanță prin apreciere, ținând cont că victima era soție, mamă și bunică, având în timpul vieții grijă de familia sa, contribuind la treburile gospodărești și creșterea nepoților, având în vedere că daunele morale reprezintă o sancțiune civilă pentru inculpat și nu trebuie să ducă la ruinarea acestuia, nefiind o sursă de îmbogățire pentru moștenitorii victimei decedate, în baza art.14, art.346 cod procedură penală, art.998-999 cod civil instanța de fond l-a obligat pe inculpat să plătească în solidar părților civile și G și părții vătămate 10.000 lei RON daune materiale reprezentând contravaloarea înmormântării defunctei, precum și, separat, la 20.000 lei RON daune morale, iar în baza art. 189 și art. 193 cod procedură penală instanța îl va obliga pe inculpat să plătească în solidar părților civile și G și părții vătămate 3.000 lei RON cheltuieli judiciare (1.000 lei recunoscuți de inculpat pentru fond, 2.000 lei conform chitanțelor pentru rejudecare).
Având în vedere că în urma accidentării partea vătămată a beneficiat de concediu medical (filele 99-113 dosar fond), fiind prejudiciat cu diferența dintre salariul pe care 1-ar fi încasat dacă lucra în continuare și indemnizația de concediu medical, în cuantum de 7.400 lei RON recunoscut de inculpat, în baza art.14, art.346 cod procedură penală, art.998-999 cod civil instanța de fond l-a obligat pe inculpat să plătească părții vătămate suma de 7.400 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând câștigul nerealizat în timpul concediilor medicale.
Partea responsabilă civilmente B a solicitat respingerea acțiunii față de aceasta, invocând lipsa calității sale procesuale (filele 137-139 de la fond, fileîe 58, 95-97, 155-157, 178-182 din recurs), întrucât nu sunt întrunite condițiile speciale cerute de lege pentru angajarea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului în temeiul art.1000 alin.3 cod civil.
Conform art.1000 alin.3 cod civil stăpânii și comitenții sunt responsabili de prejudiciul cauzat de servitorii și prepușii lor în funcțiile ce li s-au încredințat.
Deși la data producerii accidentului inculpatul conducea autoutilitara marca Peugeot cu nr.B - proprietatea B (certificat de înmatriculare fila 38 dosar fond), inculpatul fiind angajatul B, inculpatul nu se afla în timpul serviciului și nici nu se deplasa în legătură cu serviciul, ci în interes personal, abătându-se da la traseu și încălcând regulamentul de ordine interioară a societății angajatoare. Pentru abaterea de la regulament inculpatul a și fost sancționat cu reducerea salariului de bază cu 10 % pe o perioadă de 3 luni conform deciziei nr.39/09.09.2005 (decizia fila 98 din recurs, regulamentul filele 115-127 din recurs). Față de această situație de fapt instanța a constatat că nu este dată legătura de cauzalitate prevăzută de art.1000 alin.3 cod civil, motiv pentru care a respins cererea părții vătămate și a părților civile privind obligarea părții responsabile civilmente B la plata daunelor materiale și morale, în solidar cu inculpatul.
Autoutilitara marca Peugeot cu nr. B - proprietatea Baf ost asigurată - polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto fila 92 dosar fond, asigurător fiind Românească Instanța a avut în vedere contractul de asigurare privind acest autovehicul între părțile arătate (contractul nr. -/28.12.2004 - fila 91 dosar fond), unde la art.IV se prevede că asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguratul răspunde în baza legii față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule precum și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, iar la art.V punctul 2 se prevede că asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru pagubele produse bunurilor aparținând persoanei fizice sau juridice, dacă au fost provocate de autovehiculul asigurat RCA ce se află în proprietate sau este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau juridică. Față de clauzele contractuale, instanța a constatat că răspunderea asiguratorului nu este angajată, adică asiguratorul nu răspunde pentru paguba produsă din culpa exclusivă a conducătorului auto altul decât proprietarul sau prepusul acestuia. Dar inculpatul nu este nici proprietarul autovehiculului și nici prepusul acestuia, inculpatul neavând nici un fel de relație contractuală cu asiguratorul. In consecință instanța de fond a respins cererile părții vătămate și părților civile privind obligarea asigurătorului Românească la plata daunelor materiale și morale, în solidar cu inculpatul.
Întrucât prin fapta culpabilă săvârșită (accidentul) inculpatul se face vinovat de avansarea cheltuielilor avansate de stat în acest proces (cu materialele necesare întocmirii dosarului și plata personalului) în toate fazele procesuale (cercetare și urmărire penală, judecarea fondului, apelului și la rejudecare), în baza art. 189 și art. 191 cod procedură penală instanța de fond l-a obligat pe inculpat să plătească statului 600 lei RON cheltuieli judiciare, din care 500 lei RON din prima instanță (în care se includ și cheltuielile de la cercetarea și urmărirea penală, aceleași cheltuieli de 500 lei fiind menționate și în sentința penală nr.399/2006 a Judecătoriei Gura Humorului ) și 100 lei RON de la rejudecare, cheltuielile din apel fiind rămase în sarcina statului conform deciziei de casare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal partea vătămată, părțile civile, G și intervenientul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelurilor declarate partea vătămată, părțile civile, G și intervenientul au arătat în esență că în mod greșit instanța de fond nu a acordat daunele morale în cuantumul solicitat (70.000 de lei) și că în mod greșit nu au fost obligați la plata despăgubirilor civile în solidar cu inculpatul, partea responsabilă civilmente SC SRL B și asiguratorul SC SA
În ceea ce privește excepția tardivității apelurilor invocată de către inculpatul intimat prin apărător la termenul din data de 15.09.2008, Tribunalul a respins-o, întrucât părțile civile, G și intervenientul au depus apelurile declarate la poștă la data de 26.06.2008, deci în termenul de 10 zile de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Prin decizia penală nr. 293 din data de 29.09.2008 a Tribunalului Suceavas -au respins, ca nefondate, apelurile declarate în cauză.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că despăgubirile civile au fost stabilite corect, iar în ceea ce privește răspunderea comitentului pentru fapta prepusului, nu sunt întrunite condițiile art. 1000 alin. 3 Cod civil, având în vedere că inculpatul, la data producerii accidentului nu se afla în timpul serviciului.
Cât privește angajarea răspunderii asigurătorului, a reținut tribunalul că art. IV din contractul de asigurare prevede că asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asiguratul răspunde în baza legii față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule precum și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, iar la art. V punctul 2 din același contract se prevede că asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru pagubele produse bunurilor aparținând persoanei fizice sau persoanei juridice, dacă au fost provocate de autovehiculul asigurat RCA ce se află în proprietate sau este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau juridică.
nculpatul nu este nici proprietarul autovehiculului și nici nu a acționat ca prepus al societății parte responsabilă civilmente, practic neavând nici un fel de relație contractuală cu asiguratorul, astfel că a constatat tribunalul că în mod just a apreciat instanța de fond că răspunderea asiguratorului nu este angajată, motiv pentru care a procedat în consecință.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs partea civilă, G și intervenientul.
În motivarea recursurilor, se arată că la data producerii accidentului inculpatul conducea autoutilitara marca Peugeot ce aparținea părții responsabile civilmente, în interes de serviciu, fiind întrunite astfel condițiile răspunderii comitentului pentru fapta prepusului. Mai susține că se impunea obligarea, în solidar cu inculpații, și a asigurătorului, neavând relevanță dacă la data accidentului inculpatul a respectat sau nu obligațiile legale de ordin tehnic, iar daunele morale se impuneau a fi acordate în cuantumul solicitat.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14, 10 Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 3853alin. 1 Cod procedură penală termenul de recurs este de 10 zile.
Din analiza probelor de la dosar, rezultă că la data de 29 septembrie 2008 s-a pronunțat hotărârea atacată, iar comunicarea dispozitivului s-a făcut la data de 03.10.2008.
Recursurile părților civile, și al intervenientului s-au înregistrat la data de 21.11.2008, astfel încât declarațiile acestora sunt peste termenul legal, și cum în speță nu există o cauză temeinică de împiedicare în declararea căii de atac care să justifice o repunere în termen, curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. a Cod procedură penală le va respinge, ca tardive.
Cât privește recursul declarat de partea civilă G, acesta a lipsit la toate termenele de judecată, astfel încât recursul declarat de acesta este un recurs peste termen, ce urmează a fi analizat pe fond de instanța de recurs.
Astfel, la data de 07.08.2005 inculpatul, în timp ce conducea autoutilitara Peugeot cu nr. de înmatriculare B - - pe DNA, ce aparținea părții responsabile civilmente SC B, a pierdut controlul volanului și a pătruns pe contrasens, izbindu-se violent de autoturismul Super condus regulamentar de partea vătămată.
Reținând vinovăția inculpatului pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, s-a procedat la condamnarea acestuia la pedepsele cu închisoare individualizate în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal.
Referitor la latura civilă a cauzei, s-au adus critici modului de soluționare a cauzei, atât sub aspectul cuantumului daunelor morale, cât și sub aspectul faptului că instanțele au apreciat în mod greșit că în speță nu pot fi antrenate răspunderile persoanei responsabile civilmente și asigurătorului.
Potrivit contractului de asigurare nr. -/28.12.2004 ( 51 dosar fond) privind autovehiculul condus de inculpat, reține atât instanța de fond, cât și cea de apel că potrivit art. IV asigurătorul acordă despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurătorul răspunde în baza legii față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și pentru cheltuielile făcute de asigurător în procesul civil, iar potrivit art. V pct. 2 nu acordă despăgubiri pentru pagubele produse bunurilor aparținând persoanei fizice sau persoanei juridice, dacă au fost provocate de autovehiculul asigurat RCA ce se afla în proprietate sau este utilizat de aceeași persoană fizică sau juridică și este condus de un prepus al aceleiași persoane juridice sau de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau juridică.
Ori, aceste dispoziții nu sunt aplicabile în speță, ele vizând acele situații în care pagubele produse bunurilor aparținând unei persoane sunt cauzate de un autovehicul asigurat RCA și care aparține aceleiași persoane.
Art. 49 din Legea nr. 136/1995 modificată prevede că asiguratorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciul de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accident.
Față de aceste dispoziții, este întemeiată critica adusă modului de soluționare a laturii civile a cauzei, în sensul că în mod greșit a apreciat prima instanță și cea de apel că în speță nu poate fi antrenată răspunderea asiguratorului.
Modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către inculpat nu are relevanță cât privește antrenarea răspunderii asigurătorului. Acesta are la îndemână posibilitatea recuperării eventualelor sume plătite cu titlu de despăgubiri de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei în cazurile anume prevăzute de lege.
Așa fiind, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. c Cod procedură penală raportat la art. 3859alin. 1 pct. 10 Cod procedură penală va admite recursul declarat de partea civilă G și în temeiul art. 3857Cod procedură penală va extinde efectele acestuia și cu privire la părțile civile, și, date fiind că ele vizează aceleași aspecte de netemeinicie a hotărârii.
Va casa în totalitate atât decizia penală, cât și sentința penală și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sub aspectul laturii civile, pentru a se pronunța pe fond relativ la obligarea asigurătorului la plata de despăgubiri.
În rejudecare, prima instanță va avea în vedere și probele administrate de instanța de recurs, urmând a stabili dacă în speță poate fi antrenată sau nu și răspunderea persoanei responsabile civilmente, precum și celelalte motive de recurs invocate, în vederea pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.
Văzând dispozițiile art. 192 al. 2, 3 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca tardiv introduse, recursurile declarate de părțile civile,,ambii domiciliați în B,-, - 25,. 1,. 2, sector 6 și,domiciliat în B,-,. 2, sector 4 (B,-,. 25,. A,. 6) împotriva deciziei penale nr. 293 din 29 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava.
Admite recursul declarat de partea civilă G, domiciliat în B,-,. 75,. 1,. 20, sector 6, împotriva deciziei penale nr. 293 din data de 29.09.2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-și extinde efectele acestuia și cu privire la părțile civile, și.
Casează în totalitate atât decizia penală mai sus-menționată, cât și sentința penală nr. 52 din data de 18.02.2008 pronunțată de Judecătoria Gura - H și trimite cauza spre rejudecare, sub aspectul laturii civile, Judecătoriei Gura -
Obligă pe fiecare dintre părțile civile, și să plătească statului câte 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Celelalte cheltuieli judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 22 aprilie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./29.04.2009
Jud. fond:
Jud. apel:
Președinte:Ghertner Ioan ArturJudecători:Ghertner Ioan Artur, Samoilă Viorica, Andronic
