Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 252/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.252/R/2008
Ședința publică din 16 aprilie 2008
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Ana Covrig JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Claudia Ilieș
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ REPREZENTAT PRIN PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr.7 din 28.01.2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.1 și 2.pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al inculpatului, av., din Baroul Satu Mare, inculpatul, asistat de apărător ales, av., din Baroul Sălaj, cu delegație la dosar și partea civilă, lipsă fiind inculpatul și celelalte părți civile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorii din oficiu ai inculpaților care solicită acordarea onorariului avocațial din pentru studierea dosarului și prezența lor la primul termen de judecată.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și trimiterea cauzei la procuror datorită nelegalei sesizări a instanței. Actul de sesizare este lovit de nulitate absolută conform art.197 alin.2 pr.pen. deoarece în cursul urmăririi penale nu au fost respectate prevederile art.17 pr.pen. în sensul exercitării din oficiu a acțiunii civile privind tragerea la răspundere civilă a inculpaților, care ar fi contribuit la decesul victimei și care a avut în întreținere trei copii. Organul de urmărire penală în faza de urmărire penală și apoi instanța de judecată în cursul judecății, avea obligația de a susține acțiunea civilă a minorilor, sens în care trebuia să introducă în procesul penal Spitalul Județean S ca parte responsabilă civilmente. Deși este evident că minorii au suferit o pagubă, aceștia nu au fost citați și nici reprezentantul acestora. Se impune restituirea cauzei la procuror pentru numirea unui curator și administrarea probatoriului pentru a se stabili paguba suferită de copiii minori. De asemenea, au fost încălcate normele legale privind dreptul la apărare, deoarece condamnarea inculpatului se bazează pe acte medico-legale contradictorii, administrate fără a se respecta principiul contradictorialității. Nu a fost examinată în nicio fază procesuală culpa fiecărei persoane implicate în tratarea victimei și decesul acesteia. Cu toate că s-a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale la care să participe și un expert din partea inculpatului, care să răspundă și la întrebările formulate de inculpat, acest lucru nu s-a realizat, respectiv expertiza a răspuns doar la întrebările formulate de organul de urmărire penală. Actele medico-legale sunt incomplete deoarece nu răspund la probleme esențiale lămuririi cauzei, cum ar fi răspunderea celor doi medici anesteziști, procentul culpei celor doi inculpați Au fost încălcate și prevederile art.116, art.120 alin.3 și art.125 pr.pen. în sensul că deși organul de urmărire penală a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale, IML a refuzat efectuarea acesteia, astfel s-a substituit organului judiciar. Inculpatului nu i s-a adus la cunoștință învinuirea care i s-a adus decât în 2006 când s-a prezentat pentru a da declarație, deși în 2004 s-a început urmărirea penală împotriva inculpatului. De asemenea, arată că inculpatului i se reține în sarcină infracțiunea de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.2 pen. ori dacă s-au încălcat atribuții de serviciu, trebuia să se arate care atribuții s-au încălcat. Se impune admiterea recursului, casarea hotărârilor și restituirea cauzei la procuror pentru demararea acțiunii civile în numele minorilor și verificarea culpabilității tuturor cadrelor medicale implicate.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și rejudecând cauza, să se dispună în principal achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d pr.pen. deoarece nu rezultă cu certitudine culpa acestuia, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, având în vedere că avizul IML este lovit de nulitate, deoarece nu a avut la bază foaia de observație, act esențial în vederea stabilirii unei culpe medicale. Medicul de gardă răspunde pentru internare la data efectuării serviciului de gardă. Inculpatul nu era medic de gardă. Medicul specialist poate doar consulta și recomanda reținerea bolnavului. Victima a fost văzută de medicul specialist doar la ora 20, deși a venit la spital la ora 18. Până la ora 20, fost văzută de medicul de gardă. Răspunderea pentru reținerea cazului care depășea competențele spitalului nu poate fi atribuită inculpatului, ci eventual medicului de gardă. Inculpatul și-a îndeplinit corespunzător obligațiile stabilite prin fișa postului. S-a reținut că victima avea hematemează masivă, convulsii de intensitate medie, agitație, edeme, trimus, însă nici acest fapt nu este dovedit prin probele administrate. Conform declarației martorei, victima avea spume în gură și nu sângera masiv așa cum s-a reținut. De asemenea, a arătat că acele secreții au fost aspirate și nimic nu denotă că ar fi fost vorba de o sângerare masivă sau secționare a vreunei artere sublinguale. Din declarațiilor asistentelor de la spital audiate în cauză rezultă că victima avea un căluș în gură tocmai pentru a nu-și mușca limba Pentru ca instanța să-și poată forma o opinie fidelă realității trebuia să coroboreze concluziile actelor medico-legale cu declarațiile martorilor audiați în cauză. Există neconcordanțe în actele medico-legale efectuate și ele nu se coroborează cu restul probelor administrate. Există grave semne de întrebare cu privire la legătura de cauzalitate dintre conduita inculpatului și decesul victimei. Prin neefectuarea unui raport de expertiză care să aibă în vedere și punctul de vedere al inculpatului, obiectivele solicitate de acesta, apreciază că s-a încălcat dreptul la apărare al acestuia. Având în vedere că orice dubiu profită inculpatului, solicită a se dispune achitarea sa.
Partea civilă solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea hotărârilor pronunțate anterior ca fiind legale și temeinice.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate și menținerea ca legale și temeinice a celor două hotărâri pronunțate anterior. În mod corect s-a stabilit culpa celor doi medici, s-au avut în vedere actele medico-legale efectuate în cauză și declarațiile martorilor. Instanțele au pronunțat o corectă stare de fapt. Din concluziile expertizei medico-legale rezultă erorile de asistență medicală acordate de cei doi inculpați, deoarece nu s-a apreciat corect gravitatea cazului. S-a solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale, dar Comisia Superioară a considerat că nu se impune efectuarea acesteia. Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii care li se reține în sarcină, astfel că nu se impune pronunțarea unei soluții de achitare. Cu privire la restituirea cauzei la procuror, arată că instanța de fond trebuia să aibă rol activ, dar în cauză a fost doar apelul inculpaților. Nu este motiv pentru trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece nu se poate îndrepta acest motiv în apelul inculpaților. Pentru aceste motive, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și achitarea sa deoarece nu este vinovat. Nu există legătură de cauzalitate dintre fapta sa și decesul victimei. Arată că la 3.03.2006 i s-a adus la cunoștință învinuirea, iar la 10.11.l2005 s-a efectuat expertiza medico-legală. Nu i s-a adus la cunoștință că va fi cercetat și că se va efectua expertiza pentru a avea posibilitatea să formuleze obiective. I s-a încălcat dreptul la apărare în faza de urmărire penală. Raportul de constatare medico-legală nu ține cont de datele din foaia de observație. Actul medico-legal s-a întocmit fără a se ține seama de foaia de observație. La întocmirea actelor medico-legale comisia are obligația să ia în considerare fișele de observație clinică, însă această obligație nu a fost respectată. Nici organul de urmărire penală, nici instanța nu au explicat în ce constă culpa sa medicală. Nu poate fi acuzat de neglijență în serviciu, deoarece deși nu era de gardă, era în timpul său liber și totuși s-a prezentat la spital. De asemenea, arată că nu are nicio legătură cu internarea, deoarece exista un medic de gardă care a procedat la internarea victimei. În principal solicită achitarea sa deoarece nu este vinovat, iar în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare pentru efectuarea expertizei medico-legale.
CURTEA
Prin sentința penală nr.480/2007 a Judecătoriei Zalău inculpatul (fiul lui și, născut la data de 8.08.1954 în localitatea, jud.S-M, domiciliat în J,-, studii superioare, medic la Spitalul Orășenesc J, căsătorit, fără antecedente penale) a fost condamnat la 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev.și ped de art.178 alin.1, 2 Cod penal.
Prin aceeași sentință a fost condamnat și inculpatul (fiul lui și, născut la data de 10.12.1968 în Șimleu-S, jud.S,.în Șimleu-S,-, cetățean român, studii superioare, căsătorit, fără antecedente penale) la 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infractiunii de ucidere din culpă.
În baza art.81, 82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani pe un termen de încercare de 4 ani pentru fiecare inculpat.
S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
În baza art.81 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii în ceea ce privește drepturile prev.de art.64 lit.a, b, c Cod penal.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă și în consecință inculpații au fost obligați în solidar la 20.000 EURO cu titlu de despăgubiri morale, stabilit la cursul BNR la data efectuării plății.
Inculpații au fost obligați să plătească în solidar suma de 60,5 lei către Spitalul Județean Z și 271,183 lei către Spitalul Orașului Șimleu-
În baza art.191 Cod procedură penală inculpații au fost obligați să plătească statului câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În cursul anului 2002, inculpatul era angajat al Spitalului Orășenesc Șimleu S, în calitate de medic ginecolog, iar inculpatul era angajat al Spitalului Orășenesc J, însă, efectua serviciul de gardă al Spitalul Județean
La data de 18.12.2002, din localitatea de, județul S, a fost transportată la Spitalul Orășenesc Șimleu-S, întrucât prezenta dureri abdominale. În consecintă, la ora 18,15 a fost internată la sectia obstetrică cu diagnosticul "G, IV P, sarcină - 34 săptămâni, unic, prezentație cefalică, membrane intacte, bazin eutocic, iminență de naștere prematură, indusă de sarcină".
În cursul aceleiași zile, în jurul orei 20,00, a fost consultată de inculpatul, care i-a prescris antispastice, respectiv "scobutil" și "papaverină". După administrarea acestor medicamente, pacienta a prezentat o stare generală bună, până în jurul orei 22,30, când a prezentat primele simptome specifice unei crize de eclampsie scurtă (cca 30 secunde) fără faza de comă.
La scurt timp a fost anunțat medicul de gardă, care a constatat cu ocazia consultării că pacienta avea o tensiune arterială mărită, motiv pentru care a dispus administrarea de "sulfat de magneziu intravenos" și "fenobarbital".
Inculpatul a fost solicitat să se deplaseze de la domiciliu la Spital, întrucât nu era de gardă, și după ce a consultat-o pe aad ispus transferarea pacientei în sala de nașteri, unde i s-a administrat tratamentul prescris. Între timp, asistenta de la secția a observat că pacienta avea secreții sanguine la nivelul cavității bucale.
În jurul orei 1,00, pacienta a făcut o nouă criză de eclampsie, motiv pentru care a fost solicitat din nou, care după ce a revenit la spital, a dispus transferarea lui la Spitalul Județean Anterior plecării i s-a administrat din nou sulfat de magneziu și diazepan, ocazie cu care asistenta a observat că pacienta avea din nou secreții sanguine la nivelul cavității bucale.
La plecarea din Spitalul Orășenesc Șimleu - S, pacienta avea o stare generală alterată, respectiv 18/20 mm Hg, amețeli, hematemeza masivă, convulsii de intensitate medie, agitație, edeme, trismus.
La ora 2,30, pacienta a ajuns la Spitalul Județean S, unde medic de gardă era inculpatul, care cu ocazia consultării a diagnosticat-o cu "V P" sarcină 33 săptămâni, prezentație craniană, membrane intacte, travaliu declanșat, crize eclamptice, comă eclamptică". În acele momente, pacienta avea stare de inconștiență abolită, tegumente palide și limba mușcată, motiv pentru care i s-a administrat la scurt timp, sulfat de magneziu, intramuscular, i s-au aspirat secrețiile bucale și i s-a montat pipa "", după care pacienta a redevenit conștientă.
Fiind cooperantă, a pregătit-o pentru o naștere naturală, întrucât avea deja o dilatație de 6 cm, procedând la o ruptură uterină (46-48).
La ora 4,25, starea pacientei s-a agravat din nou, motiv pentru care a fost anunțat medicul I și medicul șef secție, fiind transportată în sala de operație, unde la ora 4,45, pacienta a decedat pe masa de operație.
În vederea stabilirii cauzei decesului, a fost dispusă în cauză efectuarea unei consultări medico-legale, iar din concluziile Raportului nr.1461/III/268/2002 al Serviciului Județean de Medicină Legală S, rezultă că: "moartea victimei este neviolentă și s-a datorat șocului hemoragic survenit pe fondul unei hemoragii masive prin plagă a limbii și ruptură uterină". S-a concluzionat că este viabil, corespunzător vârstei gestionale de 33 săptămâni, însă a fost născut mort prin asfixie intrauterină.
Din același raport mai rezultă că viața victimei și a fătului, puteau fi salvate în condițiile stabilirii de către învinuiți a diagnosticului corect la internare și aplicării în timp util și corect a tratamentului, raportat la evoluția stării victimei, posibilități pe care le aveau. (57-58,60).
Având în vedere aceste concluzii, s-a solicitat de către învinuiți, efectuarea unei expertize medico-legale de către C-
Din concluziile raportului nr.213/VI/f/4 din 10.11.2005, rezultă că "moartea lui a fost violentă, iar cauza medicală a morții a fost hemoragia internă și externă consecutivă plăgii linguale și a rupturii uterine. Tratamentul aplicat pentru crizele de eclampsie a fost tardiv și incorect aplicat.
Cauza cea mai probabilă a plăgii mușcate a limbii a fost datorată crizelor de eclampsie, iar leziunea nu a fost tratată, ducând la pierderea unei cantități mari de sânge (peste 1500 mI), care adăugată la pierderea rezultată în urma rupturii uterine, a dus la apariția decesului.
Inculpații au solicitat atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești efectuarea unei expertize medico-legale de către Institutul de Medicină Legală " Minovici" B, însă, Comisia Superioară, întrunită în ședința din 14.09.2006 a comunicat un "AVIZ", prin care s-a constatat că: moartea lui, a fost patologică și s-a datorat șocului hemoragic, consecință a hemoragiei interne generată de ruptura uterină în travaliu și a hemoragiei externe generată de plaga mușcată a limbii cu interesarea arterei sublinguale";
S-a mai concluzionat că în momentul prezentării la Spitalul Șimleu-S, gravida avea semnele definitorii pentru diagnosticul de preeclampsie, iar administrarea unei singure fiole de diazepan (10 mg) intravenos, pentru cuparea unei crize eclamptice este insuficientă.
În final s-a apreciat că, conduita medicală la Spitalul Județean Saf ost în general corectă, dar a prezentat unele scăpări cum ar fi nediagnosticarea plăgii mușcate la nivelul limbii și în consecință neefectuarea hemostazei și faptul că s-a apreciat greșit terminarea nașterii pe căi naturale, iar erorile de asistență medicală au fost la două nivele:
a)- la Spitalul Șimleu-S nu s-a apreciat corect gravitatea cazului și s-a reținut un caz care depășea competența acestui spital. Conduita corectă ar fi fost transferul la Spitalul Județean
Asistența crizei eclamptice a fost incorectă, permițându-se producerea plăgii mușcate a limbii. O asistență corectă trebuie să cuprindă imobilizarea bolnavei, plasarea unui depărtător de gură între dinți, menținerea limbii cu o pensă, pipa orafaringiană, eliberarea căilor aeriene superioare prin aspirația secrețiilor produse (salivă, sânge, eventual vomă). In mod particular în acest caz trebuia efectuată sutura plăgii mușcate a limbii pentru oprirea hemoragiei importante de la acest nivel.
b)- la Spitalul Județean S, nu s-a asigurat hemostaza la nivelul plăgii linguale, monitorizarea travaliului a fost superficială, permițându-se producerea rupturii uterine, solicitarea șefului de secție a fost tardivă, când intervenția pentru salvarea vieții pacientei era deja imposibilă. Conduita corectă ar fi fost asigurarea eliberării căilor aeriene superioare, prin sutura plăgii și aspirație, terminarea nașterii prin operație cezariană, cu avizul medicului șef de secție, pentru T. severă cu comă eclamptică.
Din același "AVIZ" - se concluzionează că ambii factori au consumat în proporții egale, pe de o parte sângerarea linguală prin care s-a pierdut conform examenului necroptic aproximativ 1500 mI sânge, la care s-a adăugat sângerarea intensivă prin ruptura uterină, respectiv 150-200 mI sânge în peritoneu, plus cantitatea acumulată în hematomullaterouterin și care nu a fost apreciată necroptic".
Întrucât nu s-a efectuat o nouă expertiză medico-legală, învinuiții au solicitat efectuarea unei noi expertize, cereri care au fost admise în cursul urmăririi penale. Însă, Comisia Superioară, întrunită în ședința din 7.12.2006, a comunicat un nou "AVIZ", cu următoarele precizări: conform reglementărilor procedurale de ierarhizare a competențelor expertizelor medico-legale, după un aviz al unui institut medico-legal, nu-și poate exprima opinia, decât Comisia Superioară medico-legală, care în situatia unor nelămuriri poate recomanda efectuarea unei noi expertize medico-legal. În cazul de față Comisia Superioară în conformitate cu atribuțiile legale, ce-i revin nu au considerat necesară efectuarea unei noi expertize medico-legale.
În cursul cercetării judecătorești, ambii inculpați au solicitat efectuarea unei noi expertize, întrucât cele întocmite în cursul urmăririi penale sunt rapoarte medico-legale. În urma admiterii cererii solicitate de părți, Institutul de Medicină Legală CNa comunicat că din eroare raportul de expertiză medico - legală a fost denumit raport de constatare medico-legală, drept urmare, nu se mai putea efectua o nouă expertiză.
Astfel, în urma audierii tuturor martorilor propuși de către părți în cursul cercetării judecătorești, dar și din analiza concluziilor rapoartelor medico-legale aflate la dosar, rezultă culpa comună a ambilor inculpați, deși aceștia în urma audierii au mentionat că nu se consideră vinovati întrucât au făcut toate demersurile necesare în vederea salvării vieții pacientei și a fătului, în cauză s-a constituit parte civilă soțul victimei, cu suma de 20 000 euro reprezentând daune morale, în faza cercetării judecătorești, înainte a se da citire actului de sesizare.
Totodată, s-a constituit parte civilă și Spitalul Orășenesc Șimleu-S cu suma de 271.183 lei și Spitalul Județean Z cu suma de 60,05 ron reprezentând cheltuieli ocazionate în urma îngrijirilor acordate pacientei.
Față de cele expuse anterior, s-a apreciat vinovăția inculpaților ca fiind dovedită, astfel că, în drept, având în vedere și criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 pen. fapta inculpatului care la data de 19.12.2002, în calitate de medic, în timpul serviciului de gardă la Spitalul Județean S, Secția ginecologie - nu a luat măsurile medicale care se impuneau, în cazul pacientei, având drept consecință decesul acesteia și a fătului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzute de art. 178 al.1 și 2 Cod penal urmând a fi condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
Pentru aceleași considerente, având în vedere și criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 pen. fapta învinuitului care la data de 19.12.2002, în calitate de medic la Spitalul Orășenesc Șimleu-S, Secția Ginecologie - nu a luat măsurile medicale care se impuneau, în cazul pacientei, având drept consecință decesul acesteia și a fătului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzute de art. 178 al.1 și 2 Cod penal urmând a fi condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
Față de modalitatea de executare a pedepsei, s-a reținut că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penate, nu s-au mai confruntat cu legea penală, iar scopul pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate. Pentru aceste considerente, având în vedere și faptul că pedeapsa închisorii aplicată nu este mai M de 3 ani, în baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate celor doi inculpați pe o perioadă de 3 ani termen de încercare.
Potrivit dispozițiilor art. 71 al. 5 pen. pe durata suspendării executării pedepsei principale s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a,b,c pen.
De asemenea, în baza art. 359 pr.pen. s-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art.83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate în cazul săvârșirii de noi infractiuni.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de către, soțul pacientei decedate, în baza art. 346 pr.pen. a fost admisă și în consecință a obligat inculpații și în solidar la plata a 20.000 euro cu titlu de despăgubiri morale, stabilit la cursul BNR la data efectuării plății având în vedere că soțul pacientei decedate a suferit un prejudiciu moral, în urma decesului numitei și a fătului, în îngrijirea căruia au rămas copii minori proveniți din aceeași căsnicie. De asemenea, s-a admis și acțiunea civilă exercitată de Spitalul Județean Z astfel că a obligat inculpații în solidar la cuantumul a 60,05 ron și de asemenea, la plata a 271,183 ron către Spitalul Orășenesc Șimleul S, reprezentând cheltuieli ocazionate în urma îngrijirilor acordate pacientei.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel inculpații și.
În motivarea apelului inculpatul susține următoarele:
Actul de sesizare al instantei este lovit de nulitate conform art.197 alin.2 Cod procedură penală deoarece în cursul urmăririi penale nu au fost respectate prev.art.17 Cod procedură penală în sensul exercitării din oficiu a actiunii civile privind tragerea la răspundere civilă a inculpaților, care, în opinia actului de sesizare, ar fi contribuit la decesul numitei și care a avut în întreținere patru copii.
Actele de urmărire penală efectuate după începerea urmăririi penale sunt lovite de nulitate deoarece acest act procesual nu i-a fost adus la cunoștință nefiindu-i comunicat.
Au fost încălcate normele legale privind dreptul la apărare precum și dreptul la un proces echitabil care cuprinde "egalitatea armelor" și "respectarea contradictorialitătii".
Nu a fost examinată în nici o fază procesuală, în mod obiectiv, culpa fiecărei persoane implicate în tratarea victimei și decesul acesteia.
Au fost încălcate prev.art.116 art.120 alin.3 și art.125 Cod procedură penală în sensul că deși organul de urmărire penală a dispus efectuarea unei noi expertize medico-Iegale, Institutul de Medicină Legală a refuzat efectuarea acestuia, deși nu au fost respectate procedurile legale în sensul că inculpaților nu li s-a cerut formularea de întrebări și nu au fost încunoștiințați că au dreptul la câte un expert recomandat de ei.
Se solicită așadar admiterea apelului și restituirea dosarului la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău.
În motivarea apelului inculpatul arată următoarele:
În cauză nu există probe care să conducă la concluzia clară că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
În cauză nu există un raport de expertiză medico-legaIă. Sentința se bazează pe un raport de constatare medico-legală al Serviciului Județean de Medicină Legală S pe un raport de constatare a LC -N și pe un aviz al Comisiei Superioare de Medicină Legală.
Din concluziile acestor acte medicale rezultă că pacienta a decedat datorită hemoragiei produse de plaga mușcată a limbii și rupturii uterine. Diagnosticul inițial de internare la Spitalul Orașului Șimleu-S a fost incorect și după diagnosticarea corectă a eclampsiei, tratamentul acesteia a fost incorect.
Se omite din vedere faptul că pacienta nu a fost internată de inculpat ci de medicul de gardă și că medicul de gardă răspunde de internarea, reținerea sau transferul pacienților în perioada serviciului de gardă. Așadar răspunderea pentru reținerea cazului care depășea competențele spitalului nu poate fi atribuită inculpatului și care nici nu a fost solicitat corespunzător de la domiciliu În vederea acordării asistenței medicale pacientei.
Un lucru relevant în cauză rezultă din declarațiile tuturor asistentelor audiate în cauză în cadrul Spitalului Orășenesc Șimleu și anume faptul că pacienta avea căluș în gură (pipă orofaringiană) pentru a nu-și mușca limba, mai ales că avea dentiție incompletă. Din declarațiile inculpatului rezultă că "pacienta avea limba mușcată dar fără sângerare" și că "plaga nu sângera, astfel că nefiind o urgență, m-am ocupat de alte aspecte", "acea mușcătură nu punea în pericol viața victimei".
Există așadar, semne de întrebare cu privire la legătura de cauzalitate dintre conduita inculpatului și decesul victimei.
Cum orice dubiu profită inculpatului se solicită achitarea inculpatului în baza art.10 lit."d" raportat la art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală.
În ședința publică din 9 ianuarie 2008 reprezentantul parchetului a ridicat excepția privind nesoluționarea laturii civile a cauzei. Instanța din oficiu trebuia să soluționeze latura civilă stabilind valoarea pagubei și a daunelor morale cauzate părților civile. Instanța de fond a acordat soțului victimei suma de 20.000 EURO cu titlu de despăgubiri morale însă nu face referire la cei trei minori, fii victimei care și-au pierdut mama.
Reprezentantul av. a invocat excepția pentru nelegala sesizare a instantei, trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale privind latura civilă. În cauză trebuia desemnat un curator pentru cei trei minori. Procurorul în faza de urmărire penală și apoi în faza de judecată avea obligația să susțină acțiunea civilă a minorilor sens în care trebui a să introducă în cauză în calitate de părți responsabile civilmente unitățile spitalicești care sunt responsabile de moartea victimei prin organizarea necorespunzătoare a activității de asistență medicală.
Și reprezentantul inculpatului a susținut că în cauză există mai multe vicii procedurale fiind necesară și completarea cercetărilor în faza de urmărire penală solicitând restituirea cauzei procurorului pentru refacerea urmăririi penale.
Prin încheierea din 9 ianuarie 2008 au fost respinse ca nefondate cererile și excepțiile formulate de procuror și inculpatul în privința soluționării din oficiu a laturii civile și a restituirii cauzei la procuror pentru nelegala sesizare a instantei.
Pentru a pronunța aceasta, instanța a reținut următoarele:
Reprezentantul parchetului susține că instanța de fond în virtutea rolului activ nu a soluționat din oficiu latura civilă a cauzei în privința copiilor minori ai victimei. Nu solicită restituirea la procuror ci este o critică a hotărârii instanței de fond aspect care ține de soluționarea pe fond a apelului.
În privința solicitării inculpatului de a se restitui cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Zalău, s-a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.332 alin.2 și 380 Cod procedură penală.
Rechizitoriul a fost întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj în condițiile prevăzute de art.263, 264 Cod procedură penală.
In cursul urmăririi penale, a fost audiat în calitate de parte vătămată soțul victimei, care a precizat că din căsătoria sa cu victima au rezultat 3 copii iar victima a decedat la nașterea celui de-al patrulea copil. S-a constituit parte civilă în cauză declarând că suma va fi precizată la instanța de judecată. Prin urmare, partea vătămată a fost audiată în faza de urmărire penală și în calitate de reprezentant legal al minorilor (10-13) respectându-se dispozițiile art.17 Cod procedură penală.
De asemenea, Spitalul Județean S - Z are calitatea în proces de parte civilă, solicitând despăgubiri și în această calitate a fost citat. Se apreciază că din punct de vedere al rezolvării laturii civile, nu se impune restituirea cauzei la procuror iar instanța este legal sesizată.
a fost audiat de organele de poliție la data de 17.09.2003 (46-48) iar în calitate de învinuit la data de 16.02.2006 (45) când nu a solicitat apărător iar ulterior la efectuarea altor acte de urmărire penală a fost asistat de apărător ales formulând și cereri în probațiune (132-133,137,138). Prezentarea materialului de urmărire penală s-a făcut la data de 20.02.2007, condamnatul a fost asistat de apărătorul ales și a fost audiat (147) nemaiavând alte cereri de formulat, iar după această dată nu s-au mai efectuat alte acte de urmărire penală sau audieri.
S-a constatat astfel că inculpatului nu i s-a încălcat dreptul la apărare și au fost respectate dispozițiile art.250 Cod procedură penală.
În privința noii expertize medico-Iegale solicitată de inculpați și participarea unui expert ales, s-a răspuns prin Ordonanțele din 13.11.2006 și 07.02.2007 (123 și 144).
Față de cele menționate, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.332 al.2 și 380 Cod procedură penală, s-au respins ca nefondate cererile și excepțiile formulate.
Prin decizia penală nr.7 din 28 ianuarie 2008 a Tribunalului Sălaj, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și.
Inculpații au fost obligați să plătească statului câte 30 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că în baza probelor administrate în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt dându-se acesteia o încadrare juridică corespunzătoare, vinovăția inculpaților fiind stabilită în afara oricărui dubiu.
Din concluziile avizului dat de Comisia superioară de medicină legală a LN. Minovici rezultă că, erorile de asistentă medicală acordate se referă la două nivele. Astfel:- la Spitalul Șimleu-S nu s-a apreciat corect gravitatea cazului și s-a reținut un caz care depășea competența acestui spital. Conduita corectă ar fi fost transferul la Spitalul Județean S; - la Spitalul Județean Z nu s-a asigurat hemostază la nivelul plăgii linguale, monitorizarea travaliului a fost superficială permițându-se producerea rupturii uterine, solicitarea șefului de secție a fost tardivă.
Ambii factori, se arată în avizul dat de Comisia superioară a IML Minovici, au concurat în proporții egale la decesul pacientei și a fătului. Așadar în urma audierii martorilor propuși de părți și din analiza concluziilor raporturilor medico-Iegale aflate la dosar rezultă culpa comună a ambilor inculpati.
În ceea ce privește solicitarea inculpați lor privind efectuarea unei noi expertize, în urma admiterii cererii solicitate de către instanța de fond, Comisia Superioară de medicină Legală prin adresa de la 446 a apreciat că problematica medico-legală a cazului a fost lămurită atât prin avizul comisiei superioare medico-legală cât și prin actele medico-Iegale existente la dosar.
În ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei instanța de apel a reținut că sotul victimei s-a constituit parte civilă cu suma de 20.000 Euro cu titlu de daune morale. Instanta de fond a acordat această sumă dar n-a acordat și despăgubiri periodice lunare pentru cei 3 copii ai victimei. În situația în care apelurile au fost formulate doar de inculpați, la soluționarea apelului instanța trebuie să aibă în vedere prev.art.371 Cod procedură penală respectiv" instanța judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces" precum prev. art.372 Cod procedură penală respectiv "instanța de apel d e apel soluționând cauza,nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat apel".
În această situație soțul victimei, a, tatăI celor trei copii rămași orfani după mamă se poate adresa instanței civile pentru soluționarea acestei probleme, privind plata despăgubiri lor periodice lunare pentru copii.
Față de probele existente la dosar solicitarea apărătorului inculpaților privind achitarea acestora de sub Învinuirea săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă nu este justificată.
În ceea ce privește celelalte cereri și excepții ridicate de parchet și apărătorii inculpaților instanța de apel s-a pronunțat prin încheierea din 9.01.2008.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpații și.
Inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate împreună cu sentința pronunțată de instanța de fond și restituirea cauzei la procuror pentru nelegala sesizare a instanței.
1. În motivele de recurs inculpatul a arătat că în faza de urmărire penală nu au fost respectate disp.art.17 pr.pen. privind exercitarea din oficiu a acțiunii civile în situația în care victima a avut în întreținere trei copii minori.
Procurorul in faza de urmărire penală și instanța de fond în faza de judecată aveau obligația de a exercita din oficiu acțiunea civilă, sens în care trebuia introdusă în calitate de parte responsabilă civilmente Spitalul județean
2. Actele de urmărire penală după începerea acesteia nu i-au fost comunicate inculpatului și nu i s-a luat declarație de învinuit după acest act.
3. Au fost încălcate normele legale privind dreptul la apărare, inclusiv art.6 paragraf 1 și 3 din CEDO.
În primul rând nu a fost examinată în nici o fază a procesului culpa fiecărei persoane implicate în tratarea victimei și decesul acesteia.
Actele medico-legale sunt incomplete în sensul că nu răspund problemelor esențiale lămurii cauzei, cum ar fi răspunderea celor doi medici anesteziști, procentul culpei celor doi inculpați după ce se recunoaște că cele mai grave erori au avut loc la Spitalul Simleu S, iar conduita la Spitalul Județean Z, au fost în general corectă.
4. Au fost încălcate disp.art.116, 120 alin.3 și 125 pr.pen. în sensul că deși în faza de urmărire penală s-a dispus efectuarea unei noi expertize medico-legale IML Minovici a refuzat efectuarea acestuia, iar inculpaților nu li s-a cerut să pună întrebări și nu au fost informați că au dreptul la câte un expert recomandat de aceștia, iar în faza de judecată s-a solicitat o nouă expertiză medico -legală cerere care a fost respinsă.
Raportat la caracterul general al concluziilor medico-legale calificarea juridică a faptei este incorectă, întrucât pentru a reține infracțiunea prev.de art.178 al.2 pen. trebuie stabilită dispoziția legală ori măsura de prevedere pentru exercitarea profesiei de medic care a fost încălcată.
Inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate împreună cu sentința instanței de fond și rejudecând cauza să fie achitat inculpatul în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d pr.pen. iar în subsidiar casarea celor două hotărâri judecătorești cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
In motivele de recurs inculpatul a arătat că deși a acționat în calitatea de prepus al Spitalului Simleu S fiind angajatul acestuia, cu contract de muncă, angajatorul său nu a fost citat în calitate de parte responsabilă civilmente, sens în care obligarea sa la plata daunelor morale, în solidar cu inculpatul, și nu cu spitalul Simleu S este greșită.
În cauză nu s-a efectuat un raport de expertiză medico-legală la solicitarea inculpatului cu participarea unui expert desemnat de acesta.
Diagnosticul inițial la internare a victimei la Spitalul Simleu Saf ost greșit, iar după diagnosticarea corectă a epilepsiei, tratamentul acesteia a fost incorect.
Pacienta nu a fost internată de către inculpat, ci de către medicul de gardă, iar răspunderea pentru reținerea cazului care depășea competențele spitalului nu poate fi atribuită inculpatului, ci eventual medicului de gardă.
Există neconcordanțe între actele medico-legale efectuate, care nu se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.
In concluziile raportului de constatare medico-legală întocmit de IML C, se reține că viața victimei putea fi salvată dacă inculpații ar fi fost în posesia tuturor datelor medicale existente.
Ca urmare inculpatul a acționat și a aplicat victimei tratamentul conform datelor medicale, pe care le avea la dispoziție in momentul consultării, iar tratamentul a fost administrat in raport de starea și evoluția pacientei.
Inculpatul a mai arătat că prin neefectuarea unui raport de expertiză medico-legală care să ia in considerare și întrebările puse de acesta, apreciază că i s-a încălcat dreptul la apărare.
Față de cele de mai sus, inculpatul a solicitat achitarea sa, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Recursurile formulate de cei doi inculpați, urmează să fie respinse pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanțele de fond și de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea în sensul că în cursul anului 2002, inculpatul era angajat al Spitalului orășenesc Simleu S, în calitatea de medic ginecolog iar inculpatul era angajat al spitalului orășenesc J insă efectua serviciul de gardă la Spitalul Județean
La data de 18.12.2002 victima aaf ost transportată la Spitalul orășenesc Simleu S întrucât prezenta dureri abdominale, iar la ora 18,15 a fost internată la secția obstetrică cu diagnosticul sarcină 34 săptămâni, prezentație cefalică membrană intactă, bazin eutrocic, iminență de naștere prematură, vitilogo introdusă de sarcină.
In cursul aceleași zile, în jurul orelor 20,00 victima a fost consultată de inculpatul, care i-a prescris tratament cu antispastice respectiv scobutil și papaverină.
După administrarea acestor medicamente, pacienta a prezentat o stare în general bună, până în jurul orelor 22,30 când a prezentat primele simptome specifice unei crize de epilepsie scurtă de circa 30 secunde, fără faza de comă.
După aceasta a fost anunțat medicul de gardă, care a constatat că pacienta avea o tensiune arterială mărită, motiv pentru care a dispus administrarea de sulfat de magneziu intravenos și fenobarbital.
Inculpatul a fost solicitat să se deplaseze de la domiciliu la spital întrucât nu era de gardă și după ce a consultat-o pe victimă a dispus transferarea acesteia în sala de nașteri unde i s-a administrat tratamentul prescris.
După aceasta asistenta de la secția a observat că victima avea secreții sanguine la nivelul cavității bucale iar în jurul orei 1,00 victima a făcut o nouă criză de epilepsie, motiv pentru care a fost solicitat din nou inculpatul, care după ce a ajuns la spital a dispus transferarea victimei la Spitalul Județean
Anterior plecării i s-a administrat din nou sulfat de magneziu și diazepan, ocazie cu care asistenta a observat că victima avea din nou secreții sanguine la nivelul cavității bucale.
La plecarea din Spitalul orășenesc Simleu S, victima avea o stare generală alterată, respectiv 18/20 mm HG, amețeli, hematemeză masivă, convulsii de intensitate medie, agitație, edeme, trismus.
La ora 2,30 victima a ajuns la Spitalul Județean S, unde medic de gardă era inculpatul, care a consultat-o pe aceasta stabilindu-i diagnosticul sarcina 33 săptămâni, prezentație craniană, membre intacte, travaliu declanșat, crize eclamptice, comă eclamptică. În acel moment victima avea o stare de inconștiență abolită, tegumente palide și limba mușcată, motiv pentru care i s-a administrat la scurt timp sulfat de magneziu intramuscular și i s-a aspirat secrețiile bucale, montându-i se o pipă gundel după care victima a redevenit conștientă. Aceasta fiind cooperantă inculpatul a pregătit-o pentru o naștere naturală, întrucât avea deja o dilatație de 6 cm. procedând la o ruptură uterină.
La ora 4,25 starea victimei s-a agravat din nou, motiv pentru care a fost anunțat medicul și șeful de secție, fiind transportată în sala de operație unde la ora 4,45 victima a decedat pe masa de operație.
Corect a fost încadrată în drept fapta comisă de inculpați, întrucât aceasta realizează elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 alin.1 și 2 pen. iar pedepsele aplicate acestora au fost corect stabilite potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 pen.
În mod legal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor, aplicate inculpaților, întrucât aceștia nu au antecedente penale, fiind îndeplinite condițiile prev.de art.81 și 82 pen.
Susținerea inculpatului de la pct.1 din motivele de recurs referitoare la nulitatea actului de sesizare al instanței pe motiv că nu a fost exercitată din oficiu acțiunea civilă pentru cei trei copii minori ai victimei, nu este întemeiată.
adevărului că partea vătămată, respectiv soțul victimei, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20.000 Euro, însă nu a solicitat și o despăgubire periodică lunară pentru cei trei copii minori ai victimei, or procurorul sau instanța de judecată aveau obligația de a exercita din oficiu acțiunea civilă in numele celor trei copii minori ai victimei, potrivit art.17 pr.pen.
Partea civilă nu a formulat apel și nici recurs pe latura civilă a cauzei, iar în propria cale de atac nu se poate agrava situația, care este un principiu de drept ce nu poate fi încălcat.
Potrivit disp.art.385/8 pr.pen. instanța de recurs soluționând cauza nu poate crea o situație mai grea pentru cel care a declarat recurs.
Dacă solicitarea inculpatului ar fi acceptată iar cauza ar fi trimisă spre rejudecare in vederea exercitării din oficiu a acțiunii civile in numele celor trei copii minori ai victimei i s-ar înrăutății situația acestuia în propria cale de atac, contrar dispozițiilor art.385/8 pr.pen.
Nici al doilea motiv de recurs referitor la faptul că după începerea urmăririi penale inculpatului nu i s-au comunicat actele ulterioare și nici nu i s-a luat declarație de învinuit după acest act nu este întemeiat.
Prin rezoluția din 17 februarie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj, s-a confirmat rezoluția de începere a urmăririi penale din 30.01.2004, față de inculpații și.
La data de 30.03.2006 inculpatului i s-a adus la cunoștință învinuirea ce i se aduce, fiind acuzat de comiterea infracțiunii de ucidere din culpă prev.de art.178 al.1, 2 pen. și a fost audiat în detaliu cu privire la această infracțiune, inculpatul a propus probe în apărarea sa solicitând efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legală și a depus la dosar extrase din lucrări de specialitate referitoare la tratamentul care trebuia acordat victimei în funcție de evoluția stării de sănătate a acesteia.
Inculpatului i s-a adus la cunoștință învinuirea ce i se aduce la data de 16.02.2006, fiind audiat în acest sens și a depus la dosar fișa cu atribuțiile medicului de gardă.
La fel este neîntemeiat motivul 3 din recurs, referitor la faptul că nu s-a stabilit gradul de culpă al fiecărui inculpat.
Din concluziile raportului de constatare medico-legală nr.1461 din 4.09.2003, întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală S, rezultă că moartea victimei este neviolentă.
Aceasta se datorează șocului hemoragic survenit pe fondul unei hemoragii masive a limbii și ruptura uterină.
Victima se internează la Spitalul Simleu S pentru asistarea nașterii, simptome de preeclapsie urmate de crize de epilepsie.
Diagnosticul și tratamentul preechilepsiei și echilepsiei a fost tardiv și incorect efectuat.
În condițiile aplicării în timp util și corect a tratamentului afecțiunii viața victimei și a fătului puteau fi salvate.
Plaga mușcată a limbii a apărut consecutiv convulsiilor din cadrul crizei incorect tratate, nu a fost diagnosticată și tratată la timp și corespunzător, pierderea de sânge care a contribuit la mecanismul tanatogenerator.
era viabil, corespunzător vârstei gestaționale de 33 săptămâni și a fost născut mort prin asfixie intrauterină (plămâni nerespirați).
În opinia medicilor legiști greșelile de tehnică și conduită medicală au fost următoarele: - diagnosticul la internare la Spitalul Simleu Saf ost incorect: - după diagnosticarea eclampsiei tratamentul acesteia a fost incorect;- starea pacientei agravată de tratamentul incorect nu a fost oportun transportată la Spitalul Z; - transportul inoportun la Spitalul Județean Z nu a fost corect efectuat; - netratarea corespunzătoare la Spitalul Județean Zap lăgii mușcate a limbii; - neanunțarea la timp a șefului secției ginecologice a Spitalului Județean Z, în vederea efectuării secțiunii cezariene.
legiști apreciază că în baza datelor medicale coroborate cu lucrările de specialitate apreciază că între conduita cadrelor medicale implicate și decesul victimei și al fătului există legătură de cauzalitate.
Decesul victimei poate data din 20 decembrie 2002 (270-271 dos.)
La acest raport de constatare medico-legală s-a întocmit o completare din concluziile căreia rezultă că pentru diagnosticul de eclampsie nu era necesară dotarea cu aparatură specială.
Oprirea hemoragiei se realiza cu minimă dotare existentă în orice cabinet medical.
Nu există elemente obiective care să ateste obligativitatea comunicării interdisciplinare a unui diagnostic.
Cele două leziuni au concurat la producerea decesului (273 dos.).
Tot în fază de urmărire penală s-a întocmit și un raport de nouă expertize medico-legale cu nr.2103 din 10.11.2005 de către IML C N la care au participat trei medici legiști și un medic ginecolog, iar din concluziile acestuia rezultă următoarele:
Moartea victimei este violentă.
Cauza morții victimei este hemoragia internă și externă consecutivă plăgii linguale și rupturii uterine.
Din datele medicale existente la dosar rezultă că în momentul în care victima a fost internată la Spitalul Simleu S pentru naștere prezenta simptome de preeclampsie, care la scurt timp au fost urmate de crize de eclampsie.
Tratamentul acestei afecțiuni a fost tardiv și incorect.
In condițiile aplicării unui tratament adecvat viața victimei și a fătului puteau fi salvate.
Cauza cea mai probabilă a plăgii mușcate a limbii au fost crizele de eclampsie. Leziunea nu a fost tratată, ducând la pierderea unei cantități mari de sânge, de peste 1500 ml. care adăugată la cea rezultată în urma rupturii uterine a dus la decesul victimei.
Ruptura de uter putea fi evitată în condițiile stabilirii unui diagnostic corect și aplicării unui tratament adecvat, prompt și calificat.
Cu excepția faptului că în cursul celor două internări a fost la un moment dat nu există date medicale sau medico-legale din care să rezulte dacă era sau nu viabil.
In cazul în care era viabil, viața acestuia putea fi salvată în condițiile unei asistențe medicale corecte.
Diagnosticul inițial la internare a victimei la Spitalul Orășenesc Simleu-S a fost incorect și după diagnosticarea corectă a eclampsiei, tratamentul acesteia a fost incorect.
La Spitalul Județean Z nu a fost diagnosticată și tratată corespunzător, plaga mușcată a limbii și nu s-a efectuat în timp util secțiunea cezariană.
Pentru diagnosticul de eclampsie nu este necesară dotarea unei secții de ginecologie cu aparatură specială.
La dosar nu există date care să ateste că medicul ginecolog a comunicat sau nu existența mușcăturii de limbă medicului specialist.
Șocul hemoragic a fost consecința conexiunii celor doi factori: plaga mușcată a limbii și ruptura uterină.
Comisia de medici apreciază că raportat la starea sănătății victimei prin tratament și manopere medicale inculpații și ar fi putut salva viața victimei dacă ar fi fost in posesia tuturor datelor medicale existente (288 dos.).
După efectuarea celor două acte medico-legale, s-a solicitat și întocmirea unui raport de expertiză medico-legală la nivelul IML Minovici, însă după examinarea actelor medico-legale existente la dosar, Comisia Superioară de Medicină Legală a dat următorul aviz: moartea victimei a fost patologică și s-a datorat șocului hemoragic, consecința hemoragiei interne generată de ruptura uterină în travaliu și a hemoragiei externe generată de plaga mușcată a limbii.
În momentul prezentării la Spitalul Simleu S victima avea semne definitorii pentru diagnosticul de preeclampsie.
Conduita medicală la Spitalul județean a fost in general corectă, insă a prezentat unele scăpări cum ar fi nediagnosticarea plăgii mușcate la nivelul limbii și în consecință neefectuarea hemostazei și faptul că s-a apreciat greșit terminarea nașterii pe căi naturale.
La Spitalul Simleu S nu s-a apreciat corect gravitatea cazului și s-a reținut un caz care depășea competența acestui spital.
Conduita corectă ar fi fost transferul victimei la Spitalul județean încă de la prezentarea acesteia.
În al doilea rând asistența crizei eclamptice a fost incorectă permițându-se producerea plăgii mușcate a limbii.
O asistență corectă trebuia să cuprindă imobilizarea victimei, plasarea unui depărtător de gură între dinți, menținerea limbii cu o pensă, eliberarea căilor aeriene superioare prin aspirația secrețiilor produse.
În mod particular trebuia efectuată structura plăgii mușcată a limbii pentru oprirea hemoragiei importantă de la acest nivel.
La Spitalul Județean Z nu s-a asigurat hemostaza la nivelul plăgii linguale, monitorizarea travaliului a fost superficială, permițându-se producerea rupturii uterine iar solicitarea șefului de secție a fost tardivă, când intervenția pentru salvarea vieții victimei era imposibilă.
Conduita corectă ar fi fost asigurarea eliberării căilor aeriene superioare, prin sutura plăgii și aspirație, terminarea nașterii prin operație cezariană, cu avizul medicului șef de secție, pentru severă cu comă eclamptică.
Ambii factori au concurat în proporții egale la decesul victimei pe de o parte sângerarea linguală prin care s-a pierdut circa 1500 ml sânge la care s-a adăugat sângerarea cauzată de ruptura uterină (321-322 dos.).
Din toate actele medico-legale prezentate in detaliu mai sus, rezultă că decesul victimei s-a datorat culpei concurente a celor doi inculpați in proporții egale de câte 50% în sarcina fiecărui inculpat.
La Spitalul Simleu S unde era medic inculpatul nu s-a apreciat corect gravitatea cazului ci s-a reținut un caz care depășea competența acestui spital.
Conduita corectă ar fi fost transferul la spitalul județean încă de la prezentarea victimei.
În al doilea rând asistența crizei eclamptice a fost incorectă, permițându-se producerea plăgii mușcate a limbii.
O asistență corectă trebuia să cuprindă imobilizarea bolnavei prin plasarea unui depărtător de gură intre dinți, menținerea limbii cu o pensă, respectiv pipă, eliberarea căilor aeriene superioare prin aspirația secrețiilor produse, și că trebuia efectuată sutura plăgii mușcate a limbii pentru oprirea hemoragiei importante de la acest nivel.
La Spitalul Județean Z unde era medic inculpatul nu s-a asigurat hemostaza la nivelul plăgii linguale, monitorizarea travaliului a fost superficială permițându-se producerea rupturii uterine, iar solicitarea șefului de secție a fost tardivă, când intervenția pentru salvarea vieții victimei era imposibilă.
Conduita corectă ar fi fost eliberarea căilor aeriene superioare prin sutura plăgii și aspirație, terminarea nașterii prin operație cezariană, cu avizul medicului șef de secție.
La judecata în fond a cauzei și în apel inculpații au solicitat efectuarea unui nou raport de expertiză medico legală la nivelul IML Minovici, cerere care in mod întemeiat a fost respinsă, iar in recurs s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea întocmirii unui asemenea port de expertiză medico legală, cerere care la fel nu este întemeiată pentru următoarele motive.
Potrivit disp.art.24 din Ordonanța nr.1 din 20.01.2000 Comisia Superioară medico-legală verifică și avizează din punct de vedere științific, la cererea organelor în drept, concluziile diverselor acte medico-legale și se pronunță asupra eventualelor concluzii contradictorii ale expertizei cu cele ale noii expertize medico legale sau ale altor acte medico-legale.
În cazul in care concluziile actelor medico-legale nu pot fi avizate, comisia superioară medico-legală recomandă refacerea totală sau parțială a lucrărilor la care se referă actele primite pentru verificare și avizare, formulând propuneri in acest sens sau concluzii proprii.
Din dispozițiile legale menționate mai sus, rezultă că în situația in care există contradicții intre expertizele medico-legale, comisia superioară de pronunță asupra acestora, sau recomandă refacerea totală sau parțială a lucrărilor la care se referă actele primite, formulând concluzii sau propuneri proprii.
In baza acestor dispoziții legale comisia superioară comunică instanței de fond, la solicitarea întocmirii unui nou raport de expertiză medico-legală, că analizând materialul pus la dispoziție a emis un aviz, iar in conformitate cu atribuțiile legale ce-i revin nu a considerat necesară efectuarea unei noi expertize medico-legale, dat fiind faptul că întrebările adresate, care prezintă o reformulare a obiectivelor anterioare nu fac altceva decât să genereze o polemică nesfârșită pe teme medicale, problematica medico-legală a cazului fiind lămurită atât prin avizul comisiei superioare medico-legale, cât și prin actele medico-legale întocmite anterior.
La motivele de la pct.4 și 5 din recursul inculpatului, referitoare la faptul că s-a refuzat efectuarea unei noi expertize medico-legale de către IML Minovici, și că încadrarea juridică a faptei este incorectă întrucât nu s-a stabilit ce măsură de prevedere a fost încălcată s-a răspuns la motivarea de la punctul 3 în sensul că raportul de nouă expertiză medico-legală se întocmește doar atunci când există contradicție între expertizele medico-legale anterioare ceea ce nu este cazul în prezentul dosar, iar prin detaliile prezentate mai sus s-a arătat în concret ce măsură de prevedere a exercitării profesiei de medic au fost încălcate de fiecare inculpat.
Inculpatul nu a apreciat corect gravitatea cazului și a reținut un caz care depășea competența spitalului la care acesta era angajat. Conduita corectă ar fi fost transferul victimei la spitalul județean încă de la prezentarea acesteia.
În al doilea rând asistența crizei de epilepsie a fost incorectă permițându-se producerea plăgii mușcate a limbii.
O asistență corectă trebuia să cuprindă imobilizarea victimei prin plasarea unui depărtător de gură între dinți, menținerea limbii cu o pensă, eliberarea căilor aeriene superioare, prin aspirația secrețiilor produse, și efectuarea suturii plăgii mușcate a limbii în vederea opririi hemoragiei de la acest nivel.
Inculpatul nu a asigurat hemostaza la nivelul plăgii linguale, monitorizarea travaliului a fost superficială permițându-se producerea rupturii uterine, iar solicitarea șefului de secție a fost tardivă când intervenția pentru salvarea vieții victimei era imposibilă.
Conduita corectă ar fi fost eliberarea căilor aeriene superioare prin sutura plăgii și aspirație, terminarea nașterii prin operație cezariană, cu avizul medicului șef de secție.
Cu privire la recursul formulat de inculpatul, se rețin următoarele:
Inculpatul doar în recurs a afirmat că nu a fost citat în cauză Spitalul Simleu S în calitate de parte responsabilă civilmente, solicitare care nu poate fi luată în considerare în această fază a procesului. Inculpatul avea posibilitatea să solicite introducerea în cauză a angajatorului său, până la primul termen de judecată la instanța de fond.
Nici solicitarea inculpatului de a fi trimisă cauza spre rejudecare în vederea efectuării unui nou raport de expertiză medico-legală nu este întemeiată, întrucât între expertizele medico-legale întocmite în cauză nu există contradicții, iar instanțele de fond și de apel în mod întemeiat au respins cererea privind întocmirea unui nou raport de expertiză medico-legală.
La fel nu este întemeiată afirmația inculpatului în sensul că acesta a aplicat un tratament corect victimei și că nu este vinovat de reținerea unui caz care depășea competențele Spitalului Simleu S, întrucât din toate actele medico-legale existente la dosar rezultă că acesta are o culpă in proporție de 50 % la neacordarea tratamentului corespunzător victimei, în sensul că nu a apreciat gravitatea cazului și a reținut un caz care depășea competența spitalului unde era încadrat, că victima trebuia transferată imediat la spitalul județean iar asistența crizei epileptice a fost incorectă cauzându-se producerea plăgii mușcate a limbii și că o asistență corectă trebuia să cuprindă imobilizarea victimei prin plasarea unui depărtător de gură între dinți, menținerea limbii cu o pensă, eliberarea căilor aeriene superioare prin aspirația secrețiilor produse și că trebuia efectuată sutura plăgii mușcate a limbii in vederea opririi hemoragiei importante de la acest nivel.
Având în vedere că prin actele medico-legale și celelalte probe administrate în cauză s-a stabilit cu certitudine vinovăția celor doi inculpați, prin neacordarea tratamentului corespunzător, care a condus la decesul victimei, culpa acestora fiind în proporții egale de câte 50% și că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea exercitării din oficiu a acțiunii civile pe seama celor trei copii minori ai victimei, întrucât s-ar agrava situația inculpaților în propria cale de atac, sau pentru întocmirea unui nou raport de expertiză medico-legală, deoarece între actele și expertizele medico-legale existente la dosar nu există contradicții, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. recursurile formulate de aceștia împotriva deciziei penale nr.7 din 28.01.2008 a Tribunalului Sălaj, urmează să fie respinse ca nefiind întemeiate.
În baza art.192 al.2 pr.pen. inculpații urmează să plătească statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații .în Simleu S- jud.S și.în J-, -3,.9 jud.S, împotriva deciziei penale nr. 7 din 28 ianuarie 2008 a Tribunalului
Obligă pe inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 16.04.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VG/MR
08.05.08/2 EX.
Președinte:Ana CovrigJudecători:Ana Covrig, Vasile Goja Claudia Ilieș