Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 258/2009. Curtea de Apel Oradea

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. -

DECIZIA PENALĂ NR. 258/R/2009

Ședința publică din data de 28 mai 2009

PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Galeș Maria

JUDECĂTOR 3: Munteanu Traian

GREFIER: - -

Pe rol fiind în pronunțare recursurile penale formulate de inculpatul G -, domiciliat în O,-, -. 44 și de părțile civile C -, ambii domiciliați în, nr. 114, jud. B împotriva deciziei penale nr. 8/A din 14 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect infracțiunea de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 178 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză, nu se prezintă părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, învederându-se instanței că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în data de 7 mai 2009, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. În vederea deliberării și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise s-a amânat pronunțarea pentru 14 mai 2009, 21 mai 2009 și respectiv 28 mai 2009.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.210/2008 pronunțată de Judecătoria Beiuș în baza art.178 al.1 și 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul G, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.

În baza art.81 al.1 din OUG 195/2002 în forma nemodificată, nenumerotată și nerepublicată (art.89 al.1 în forma actuală a actului normativ de după modificare, renumerotare și republicare), a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b cod penal s-au contopit pedepsele stabilite inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 71 al.1 și 2 cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, b și c cod penal pe durata pedepsei principale.

În baza art. 81, art.82 cod penal și art. 71 al.5 cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre și fixează un termen de încercare a acestuia pe o durată de 4 (patru) ani.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal.

A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 14.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, pentru daune materiale suferite și suma de 25.000 lei cu titlu despăgubiri civile, pentru daunele morale suferite.

A fost obligat inculpatul să plătească părții civile C suma de 35.000 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru daunele morale suferite și suma de câte 200 lei pe lună, despăgubiri civile periodice (rentă lunară) începând cu data de 16 iulie 2004 și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

A fost obligat inculpatul să plătească părților civile suma de 950 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost obligat Ministerul Justiției să plătească din fondurile sale suma de 100 lei onorariu de avocat din oficiu pentru av., din cadrul Baroului

S-a dispus restituirea către inculpat a autovehiculului marca Renault 5, cu număr de înmatriculare -, aflată la Poliția municipiului

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.500 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În data de 15 iulie 2004 victima C s-a deplasat de la domiciliul său din localitatea în mun.B, la târgul de animale pentru a cumpăra un. Aici s-a întâlnit cu numitul, care i-a spus că are un de vânzare, dar va trebui să se deplaseze în orașul pentru a-l vedea. Victima C împreună cu fiul său C au plecat cu trenul spre orașul și au cumpărat acel, pornind de la locuința numitului în jurul orei 20,00. În localitatea și fiul s-au despărțit, minorul venind spre B cu un autoturism de ocazie, iar victima a plecat călare pe DN 76 în direcția În jurul orelor 22,00 numitul, care conducea o ambulanță dinspre orașul Bao bservat-o pe victimă între localitatea și B, care se deplasa pe jos, pe partea dreaptă a direcției de mers spre B, pe marginea drumului, lângă un pe care-l ținea de un căpăstru.

În data de 16 iulie 2004, în jurul orelor 06,35, dispeceratul Baf ost sesizat telefonic de către numitul, cu privire la faptul că pe DN 75, în șanțul din dreapta drumului dinspre localitatea spre localitatea B se află decedată o persoană, timp în care în acel loc au venit soția și fiul victimei. Calul a fost găsit de către aceștia în apropierea locului respectiv.

După sosirea organelor de poliție s-a procedat la cercetarea locului faptei, constatându-se că victima se afla în șanțul din marginea drumului DN 75, pe partea dreaptă a sensul de mers spre B, între km 119 și 120, cu fața în jos, cu picioarele spre partea carosabilă, în poziție oblică față de axul drumului, iar piciorul drept era descălțat.

Pe acostamentul din partea dreaptă a drumului, în același sens de mers, au fost găsite cioburi de sticlă și de sticlă de oglindă, lamela unui ștergător de parbriz, cioburi de culoare portocalie, specifice mărcii de autoturism Renaul 5.

În urma măsurilor luate pentru identificarea autoturismului implicat în accident, în aceeași dată, 16 iulie 2004, fost depistat autoturismul marca Renault 5 cu nr. de înmatriculare -, proprietatea asociației non-profit din localitatea, aflat în folosința învinuitului G.

Acest autoturism a fost găsit sub poarta imobilului cu nr.187 din satul, având parbrizul acoperit cu o pătură și prezenta mai multe avarii, printre care: parbrizul spart în partea dreaptă cu înfundătură spre interior, urme de înfundare a plafonului în partea dreaptă față, urme de frecare și de îndoire pe stâlpul din partea dreaptă față, oglinda retrovizoare exterioară dreaptă spartă, ruptă, montată în suport, lipsa lamelei ștergătorului de parbriz, lipsa dispersorului lămpii de semnalizare dreaptă față.

Pentru a se stabili leziunile care au dus la decesul victimei în cauză au fost efectuate mai multe rapoarte de constare medico-legală și expertiză medico-legală, inclusiv o lucrare de avizare întocmită de către Institutul de Medicină Legală La 17 iulie 2004 s-a întocmit raportul de constatare medico-legală 2.071/III/227 de către medicul legist. În concluziile acestui raport se arată că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei și contuziei meningo-cerebrală consecutive unei fracturi de boltă și bază de craniu survenite în carul unui politraumatism și datează din ziua de 15 iulie 2004.

Medicul legist a stabilit și modul de producere al leziunilor, arătând că echimozele și fractura de la membrele inferioare s-au produs prin lovirea victimei de către un autovehicul aflat în mișcare; leziunile de la nivelul hemitoracelui drept și fractura cutiei craniene și leziunile meningo-cerebrale prin bascularea victimei pe autovehiculului cu lovirea consecutivă de parbriz și de stâlpul din dreapta față, iar leziunile de la nivelul regiunii orbotipalpebrale drepte, piramidă nazală și prin proiectare pe solul acoperit cu iarbă, respectiv în șanțul drumului.

În momentul impactului victima se afla în picioare, cu spatele puțin lateral dreapta înspre autovehicul, fiind lovit de către acesta la nivelul membrelor inferioare, apoi basculat peste, când sa-i produs leziunile de la nivelul toracelui și a capului, iar apoi proiectată în șanț.

În momentele premergătoare accidentului victima se deplasa foarte posibil paralel cu calul în sensul de mers spre B, pe partea dreaptă și a făcut o mișcare de întoarcere spre dreapta spre cu o ușoară deplasare ulterioară spre axa drumului. leziunilor și gravitatea lor exclud posibilitatea ca victima să fi fost călare în momentul impactului cu autovehiculului, concluzie care se coroborează cu declarația martorului, care a văzut-o pe victimă cu puțin timp înainte de a fi accidentată, deplasându-se înspre B pe lângă. S-a mai relevat faptul că moartea a fost instantanee din cauza gravității leziunilor craniene, iar victima, a avut o alcoolemie în sânge de 0,80 la mie la momentul decesului.

La acest raport s-a întocmit și un supliment la 15 noiembrie 2004 la cererea inculpatului.

Medicul legist a explicat faptul că nu s-au constatat leziuni externe de violențe la nivelul hemitoracelui drept, ca urmare a faptului că suprafața de contact cu corpul contondent a fost mare, iar victima avea pe ea câteva piese de vestimentație. De asemenea luxația acromio-claviculară dreaptă s-a produs cel mai posibil prin lovire cu un corp dur, element din caroseria autovehiculului care a imprimat o energie cinetică de intensitate mare. parbrizului nu se putea produce prin lovirea cu stâng al victimei care prezintă leziuni minore în acea parte.

Printr-un alt raport suplimentar din 28.10.2005 medicul legist a concluzionat că leziunile de la gamba și coapsa sunt echimoze care s-au produs prin lovire cu sau de corpuri dure contondente, dar în cazul de față nu s-au produs prin lovire de ușa dreaptă din față a mașinii inculpatului. Un alt răspuns se referă la leziunile la corpul stâng al victimei și se artă că ele s-au produs prin acțiunea unor corpuri înțepătoare-tăietoare și este exclus să se fi produs în zona plafonului autoturismului unde există o deformație a acestui cu înfundare.

Fracturile costale, este exclus să se fi produs prin călcarea victimei cu copitele calului, ele producându-se prin impactul foarte violent al corpului victimei cu un agent vulnerat, pe o suprafață mare de contact.

Toate aceste răspunsuri nu l-au mulțumit pe inculpat, astfel că s-a dispus în cauză efectuarea unei expertize medico-legale de către Serviciul de Medicină Legală B, lucrare care a fost întocmită de către medicul legist. Deși remarcă existența acelorași leziuni ca și cele indicate de către medicul legist în raportul de expertiză se arată că este exclusă preluarea victimei pe și ulterior bascularea și proiectarea în șanț.

Ca și modalitate de producere a leziunilor expertiza opinează pentru existența unui impact între partea dreaptă a corpului victimei și un autovehicul cu gabarit mare, de tip autocamion, urmat de proiectare victimei cu partea pe acostament.

Pentru că o astfel de modalitate de producere a leziunilor implica existența unui contact între victimă și o mașină cu gabarit mare, situație în care era exclusă săvârșirea faptei de către inculpat, partea civilă nu a acceptat raportul de expertiză și a solicitat efectuarea unei noi expertize medico-legale.

Acest raport de nouă expertiză medico-legală a fost întocmit de către Institutul de Medicină Legală T la 22 septembrie 2006. Comisia de medici legiști și-a însușit opinia exprimată în raportul de constatare medico-legală întocmită de către medicul legist. S-a opinat că victima este posibil să fi fost lovită de un autoturism, chiar cel al inculpatului, dar mecanismul de producere al leziunilor victimei este acela de lovire-basculare-proiectare-răstogolire. În susținerea acestor mecanisme complexe au fost luate în considerare tipurile de leziuni de violență interne și externe prezentate de victimă și modul lor de dispunere pe planșele de foto judiciare.

Cu alte cuvinte lucrarea de nouă expertiză medico-legală scoate din discuție lovirea victimei de către un autovehicul mare de tip autocamion și concluzionează în mod ferm și definitiv că victima a fost lovită de un autoturism, posibil chiar și al inculpatului.

În cauză s-a dat și un aviz de către T în legătură cu cele două expertize medico-legale întocmite și Comisia de Control și Avizare a avizat favorabil raportul de noua expertiză medico-legală, fiind de acord cu concluziile acestuia.

În condițiile în care sub aspect medical s-a stabilit de către medici legiști modul de producere a leziunilor victimei și cauza decesului, faptul că aceasta a fost lovită de către un autoturism și nu de către un autocamion, instanța va aprecia că această chestiune a fost lămurită în afara oricăror îndoieli, urmând ca în raport de toate celelalte probe administrate să stabilească dacă victima a fost lovită de către mașina inculpatului sau de către o altă mașină.

În cauză au fost efectuate atât măsurători la fața locului, cât și prelevări de probe materiale, stabilindu-se în afara oricărui dubiu că în apropierea locului în care a fost găsită victima decedată s-au găsit componente sau părți de componente, care provin de la mașina inculpatului.

Inculpatul a arătat în declarațiile sale că în seara respectivă mașina pe care o conducea, un Renault 5, cu nr. de înmatriculare - a intrat într-un impact cu capul unui animal, respectiv al unui, fără însă să o lovească pe victimă.

Inițial a acceptat varianta că acel lovit, și pe care l-a și văzut în momentele ulterioare accidentului pe marginea șanțului, pe partea dinspre câmp, este al victimei, pentru ca ulterior să revină și să precizeze că a lovit un, dar că acesta nu este al victimei și nici nu știe al cui a fost, în condițiile în care el nu a mai fost găsit. În condițiile în care a lovit doar un a precizat că nu se impune să rămână la fața locului, iar în legătură cu anunțarea organelor de poliție despre acest eveniment rutier el avea posibilitatea să o facă în termen de 48 de ore, iar a doua zi l-a anunțat pe comisarul din cadrul B să-l anunțe despre ce i s-a întâmplat în seara anterioară.

Declarațiile inculpatului deși converg toate spre acea idee în sensul că el nu a accidentat-o pe victimă, cuprind contraziceri importante. Cele mai importante contraziceri se referă la condițiile de trafic din seara respectivă. În primele declarații inculpatul arată că a circulat în seara de 15 iulie 2004 cu autovehiculul Renault 5 cu nr. de înmatriculare -, dinspre localitatea de la casa părintească spre O, aflându-se pe DN 76 în zona localității, între orele 22,30--23,00. Carosabilul era uscat, iar el se deplasa cu o viteză de 70 de km/oră aproape de axa drumului, fără ca din sens opus să fi venit alte autovehicule în momentele premergătoare impactului cu un obiect sau un corp, care i-a lovit parbrizul în partea din dreaptă față.

În acele momente i s-a părut că parbrizul a fost lovit de un animal, astfel că a acționat frâna de serviciu și a oprit mașina după circa 60, fără să observe nimic în jurul său. A întors mașina și a revenit în zona în care s-a produs impactul și a observat lângă lanul de porumb din apropiere un, care stătea în picioare și care nu părea să fie lovit. Nu a observat pe șosea urme de sânge și nici pe autoturismul său și nici nu a văzut vreo persoană căzută în șanțul din apropiere.

Fiindcă a fost convins că a lovit acel și fiindcă parbrizul era avariat s-a întors spre localitatea, unde a lăsat mașina. După ce în prealabil a examinat la lumina becului și a observat existența unor urme de păr de la oglinda dreaptă la chederul de parbriz și pe parbriz. parbrizul și partea din față a autoturismului cu o pătură în ideea de a conserva aceste urme materiale. În aceeași noapte a plecat cu o altă mașină și cu nepotul său până în localitatea unde a dormit până dimineața, iar de aici a plecat spre O cu o altă mașină proprietate personală.

Pe la orele 11,00 fost sunat de către comisarul, care i-a spus că în zona în care a avut el incidentul de circulație a fost găsită o persoană decedată. Inculpatul a rămas surprins de această știre deoarece el cercetase locul respectiv și nu a văzut nici o persoană.

În fața procurorului inculpatul a revenit parțial la declarațiile sale precizând că în seara respectivă din sens opus au venit patru mașini, respectiv un, o dubiță, un camion și un autoturism cu care s-a intersectat folosind la deplasare luminile de întâlnire.

Apare ca surprinzătoare această modificare a declarațiilor în condițiile în care în primele declarații luate imediat după data de 15 iulie 2004 nu a făcut nici un fel de referire la existența acestor mașini pe șosea în momentele anterioare incidentului pe care l-a recunoscut, respectiv cel în care a lovit un.

Tot surprinzătoare este și enumerarea acestor tipuri de mașini, în condițiile în care declarația în care face această referire a fost luată la mai mult de 1 an și J de la producerea acelui eveniment rutier.

În fața instanței declarația s-a cuprinde și alte elemente de noutate în sensul că a fost nevoit să se întoarcă de trei ori la fața locului până când a văzut calul pe marginea, în condițiile în care inițial a declarat că s-a întors o singură dată la fața locului, iar după ce a ajuns la O l-a sunat pe lucrătorul de poliție, dar într-o altă problemă.

În legătură cu acest aspect comisarul a întocmit în ziua de 16 iulie 2004 un raport în care a arătat că probele materiale găsite la fața locului provin de la un autoturism tip Renaul 5 și că în urma verificării tuturor autoturismelor de acest tip și-a amintit că și inculpatul deține un astfel de autoturism și că l-a sunat de două ori pe telefonul mobil în aceeași zi, dar că nu a răspuns.

Pe la orele 13,00 fost sunat de către ing. și cu această ocazie l-a întrebat dacă mai are același autoturism Renaul 5 și unde se află. Răspunsul inculpatului a fost, mașina se află la unde el a lăsat-o deoarece cu o seara înainte a fost implicată într-un incident rutiere lovind un și că în urma acestui incident i-a fost spart parbrizul din față.

De fapt încă din momentul în care s-au descoperit urme de materiale la fața locului și s-a stabilit că ele provin de la o mașină tip Renault 5, inculpatul a fost printre cei vizați, acesta fiind și motivul pentru care comisarul de poliție l-a sunat de două ori în dimineața zilei de 16 iulie 2004.

În raport cu măsurătorile și cercetările de la fața locului s-a stabilit existența atât a probelor materiale cât și a unei urme de rulare, care a fost fotografiată și supusă spre comparare cu impresiunile urmelor lăsate de către anvelopele mașinii inculpatului.

S-a stabilit existența unor asemănări generale între profilele urmei de rulare găsite la fața locului și profilele benzilor de rulare ale roților din față ale mașinii conduse de către inculpat.

Inculpatul s-a apărat cu aceea că la fața locului ar fi trebuit să se găsească urme ale roții din partea dreapta spate, deoarece din spate este cea care lasă ultima impresiune. Se poate observa însă din examinarea atentă a fotografiilor că pe lângă urma foarte vizibilă lăsată de o cu patru benzi proeminente longitudinale se observă și alte trei benzi longitudinale în partea dinspre asfaltul șoselei. La dosar există și fotografii ale mașinii inculpatului și se poate observa modul de fixare a roților pe punțile din față și din spate și înclinarea acestora, ceea ce poate explica urmele de la fața locului. Această urmă este vizibilă pe o distanță destul de scurtă și la momentul intrării roții din dreapta pe caldarâm și parcurgerii unei distanțe scurte din dreapta spate a lăsat urma în lateral dreapta de urma lăsată de din dreapta față. Această urmă lăsată de din dreapta spate în contextul descris poate justifica existența la fața locului pe o porțiune scurtă a urmelor lăsate de ambele roți. Aceasta pentru că inculpatul a încercat să redreseze imediat mașina și a constatat existența stării de pericol și a scos mașina pe asfalt.

Victima a fost găsită în șanț la o distanță de 23,3 de începutul zonei în care s-a constatat începutul urmei de rulare ceea ce înseamnă că ea a fost purtată pe mașinii pe această distanță și apoi aruncată în șanțul din partea dreaptă. Pe parcursul acestei distanțe a fost descoperite toate probele și urmele materiale, inclusiv o urmă de de. Această urmă este orientată paralel cu șoseaua, cu partea din față a copitei în sensul de deplasare spre B, ceea ce denotă faptul că momentul în care mașina a rulat pe lângă, acesta era paralel cu autoturismul și nici de cum nu s-a intersectat cu acesta. Toate probele materiale care au fost ridicate de la fața locului și examinate corespund cu cele lipsă din mașina inculpatului, inclusiv dispersorul de lumină din material plastic, care este situat în partea dreaptă față a mașinii.

Deși inculpatul a avut poziții diferite cu privire la calul lovit în acel accident, la fața locului nu s-a găsit decât calul cumpărat de victimă, fără ca vreo altă persoană să reclame accidentarea unui în acea perioadă de timp, iar victima a fost găsită decedată în șanț în zona în care s-au găsit toate probele materiale provenite de la mașina sa.

Dacă calul părții vătămate sau un altul ar fi fost lovit de mașina inculpatului în modul descris de către acesta, respectiv în urma unui impact al capului calului și al părții din față al acestuia cu parbrizul din față și stâlpul din dreapta al mașinii, animalul ar fi avut mult mai mult de suferit, lăsând la fața locului urme de sânge, Iar el ar fi fost fie grav rănit, fie chiar omorât, ținând seama de către avariile suferite de către autovehicul. Or, animalul găsit în dimineața zilei de 16 iulie 2004 în apropierea locului accidentului nu prezenta urme de violențe, de rană, era liniștit, aspecte care a fost constatate atât de către proprietarul său, cât și de către mediul veterinar care l-a examinat în ziua de 16 iulie 2004 la cererea organelor de poliție.

Au prelevate urme de păr găsite pe mașină în zona chederului de la parbrizul din față, pe acest parbriz și pe oglinda retrovizoare dreapta. În final s-a concluzionat că aceste urme de păr sunt din specia animală și ca și caracteristici corespund cu firele de păr recoltate de la calul cumpărat de către victimă, chiar dacă există unele diferențe legate de lungimea acestora. Aceste diferențe sunt determinate de locul unde au fost prelevate monstrele de păr pentru comparație, felul în care ele au fost tăiate și de modul în care s-a reușit colectarea celor găsite pe mașină.

Existența acestor urme de păr pe mașina inculpatului și faptul că nu s-a exclus ca ele să provină de la calul cumpărat de victimă, ci dimpotrivă, conduce instanța la concluzia că în seara de 15 iulie 2004 mașina condusă de inculpat a acroșat inițial calul pe care victima îl ținea de căpăstru și cu care se deplasa pe marginea drumului între localitățile și B și cu care intenționa să ajungă acasă în satul.

În cauză au fost efectuate mai multe expertize tehnice auto pentru a se stabili dinamica producerii accidentului și o eventual o implicare a mașinii inculpatului în producerea acestuia.

Prima lucrare a fost efectuată de către expertul, care însă nefiind angajatul unui institut criminalistic nu putea să execute o lucrare de expertiză în condițiile cerute de Hotărârea de Guvern nr.368/1998.

Modul în care acest expert descrie mecanismul producerii accidentului corespunde cu modul de producere a leziunilor la care medicii legiști au subscris în final. Astfel, victima a fost lovită din spate în zona genunchiului drept, care a produs fractura de tibie și peroneu, a urmat faza de basculare a victimei cu spatele către stâlpul dreapta față al autoturismului producându-se leziunile din de la nivelul toracelui drept. După aceea victima s-a lovit cu capul de pavilionul mașinii, iar parbrizul este spart de spatele victimei. Concomitent cu acroșarea victimei mașina s-a lovit și de, respectiv în partea al acestuia, respectiv cu oglinda de coapsa piciorului stâng și cu partea inferioară a stâlpului dreapta față a mașinii de burta calului fără să rezulte rănirea acestuia, dar s-au constata existența firelor de păr de în aceste zone al mașinii.

Expertul a analizat și posibilitățile de evitare a accidentului atât de către inculpat, cât și de către victimă, precizând că în momentul în care din sens opus nu a venit nici o mașină, în momentele anterioare cel producerii incidentului, inculpatul nu ar fi trebuit să aibă nici o problemă de evitare, dar situație contrară posibilitățile de evitare a victimei erau destul de precare, având în vedere că aceasta era îmbrăcată cu haine de culoare închisă, luminile de întâlnire de la mașinile care veneau din sens opus creau probleme vederii inculpatului, astfel încât acesta nu ar fi putut să observe victima și calul, decât de la o distanță de cel mult 20 de m și că acest spațiu de observare este mai mic decât spațiul de oprire la viteza de 65 km/oră care a fost calculată.

În ce o privește pe victimă aceasta ar fi avut posibilități multiple de evitare a accidentului îmbrăcându-se cu haine de culoare deschisă, purtând vestă reflectorizantă sau necirculând pe un drum național cu un pe timp de noapte.

A fost efectuată o lucrare de expertiză criminalistică de către specialiști din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice În concluziile lucrării se arată că nu se poate stabilii dacă victima a fost lovită de către mașina condusă de inculpat, întrucât nu s-a putut stabili existența unui contact între această mașină și victimă, de asemenea urma de pneu identificată la fața locului nu a fost creată de nici una din anvelopele mașinii conduse de inculpat.

Nu au fost evidențiate urme de, particule de vopsea sau de cioburi pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei, iar între fire de păr recoltate de la calul cumpărat de victimă și cele găsite pe diferite componente ale mașinii există asemănare.

Specialistul laboratorului a concluzionat că este imposibil ca partea frontală a autovehiculului să fi creat leziunile descrise în actele medicale la nivelul părții posterioare a membrelor inferioare ale victimei și să nu se observe nici un fel de deformați pe mașină, ca urmare a unui astfel de impact.

El a mai concluzionat că între autoturismul în cauză și calul victimei a existat un contact tangențial, fără însă să explice de ce calul nu a suferit nici un fel de vătămare în urma unui astfel de contact cu mașina și cu parbrizul acesteia.

Ulterior întocmirii acestei lucrări s-a efectuat o alta de către experți independenți, din cadrul Ministerului d e Justiție, fără însă ca și aceștia să fie angajații vreunui institut de specialitate. S-a concluzionat că victima se deplasa călare pe, iar conducătorul mașinii a fost în imposibilitate tehnică de a acționa pentru evitarea accidentului, deoarece acesta incident s-a produs pe spațiul său de siguranță și nu a mai avut timpul necesar pentru a acționa mașina în sensul evitării impactului.

După ce cauza a ajuns pe rolul instanței a fost dispusă o nou lucrare de expertiză tehnică auto de către specialiști din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice B, cu participarea și a unui expert ales de către inculpat.

Experții criminaliștii au indicat trei variante de lucru ca și modalitate de producere a accidentului prin simularea acestuia, acceptând ca cel mai probabil accidentul să se fi produs în varianta a treia când victima se deplasa pe lângă încercând să se ferească printr-o săritură în premomentul lovirii sale, ceea ce explică avariile mașinii. Această variantă nu explică foarte clar modul producerii leziunilor victimei, mai ales cele de la nivelul membrelor inferioare.

Instanța a reținut din cele trei variante, prima variantă propusă de către experți, respectiv acea în care victima se deplasa pe lângă în stânga acestuia, fiind lovită de către mașină în modalitatea descrisă și de către expertul și care în bună măsură poate să explice aproape toate leziunile suferite de către victimă în urma accidentului.

Expertul ales de către inculpat are o cu totul altă variantă de lucru decât cele indicate de experții institutului, precizând că mașina condusă de către inculpat a lovit doar calul, fără să existe un contat între mașină și victimă, ceea ce la condus la concluzia că victima nu a fost lovită de mașina condusă de către inculpat.

Aceste concluzii nu explică însă existența în primul rând a urmei de copită pe acostamentul șoselei și lipsa oricăror leziuni pe care calul ar fi trebuit să le sufere în urma impactului cu mașina.

Au fost examinate și hainele victimei, mai puțin un tricou de culoare albă și un chilot, care nu au fost găsite, cu toate că la momentul lac are victima a fost fotografiată purta aceste obiecte de vestimentație.

Martora a precizat că ea a văzut la spitalului din B obiecte de îmbrăcăminte ale victimei, și că acestea au fost luate în aceeași zi de către doi lucrători de poliție. Ea a mai precizat că a văzut pe tricoul victimei urme care contrastau cu culoare sa albă și care nu erau de la iarbă. Nu a fost găsit niciodată unul dintre pantofii sport cu care victima a fost încălțată.

În raport de toate probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut că mașina condusă de către inculpat a fost cea care l-a accidentat mortal în seara zilei de 15 iulie 2004 pe numitul C din satul, pe DN 76 între localitățile și B, iar inculpatul se face vinovat de săvârșirea acestui accident prin modul defectuos a condus mașina în seara respectivă ( a încălcat disp. art.35 și 48 din OUG nr.195/2002 și art.143 al.2 din HG nr.85/2003, ultimul text referindu-se la folosirea luminilor de întâlnire, în cazul în care din sens opus ar fi venit alte autovehicule, aspect care nu a putut fi lămurit pe deplin, deoarece inculpatul a avut poziții oscilante cu privire la acest aspect, iar alte persoane nu au fost de față la acest accident).

Acesta ar fi trebuit să observe faptul că victima circula pe șosea alături de un, chiar dacă nu era echipată corespunzător pentru circulația pe timp de noapte. Apropiindu-se prea mult de marginea șoselei a acroșat-o pe victimă, a lovit în partea și calul, care însă nu a suferit însă leziuni decât cel mult minore, dar victima în urma impactului cu mașina a suferit leziuni care au dus la decesul său.

Toate apărările inculpatului, care au fost și ele diferite de la o fază la alta a procesului, mergând de la recunoașterea lovirii doar a calului victimei și nu și a acestuia și până la lovirea unui oarecare rămas neidentificat, vor fi respinse de către instanță ele necoroborându-se decât cu unele probe administrate în cauză, probe care la rândul lor vor fi înlăturate de către instanță ele neputând justifica dinamica producerii accidentului șa mai ales dinamica producerii leziunilor victimei (a se vedea aici expertiza medico-legală întocmită de către B, obiecțiunile la lucrarea de expertiză întocmită de către expertul, ales de către inculpat ca și expert parte).

Nu are relevanță în cauză unele dintre declarațiile martorilor audiați în cauză, care au circulat în seara respectivă cu autovehiculele pe șosea, respectiv și și care au declarat că nu au văzut nimic suspect pe șosea, nici pe victimă și nici vreun.

Fapta inculpatului de aou cide din culpă pe victima C, în urma unui accident de circulație produs în seara zilei de 15 iulie 2004, produs pe DN 76 între localitățile și B,constituie conținutul infracțiunii de ucidere din culpă, prev, de art.178 al.1 și 2 cod penal.

După producerea accidentului inculpatul a părăsit locul respectiv fără încuviințarea organelor de poliție, cu toate că ar fi trebuit să rămână la fața locului, până ce un echipaj de poliție ar fi venit să constate ce s-a întâmplat.

Apărarea inculpatului în sensul că din moment ce a lovit un nu avea obligația să rămână în locul respectiv, ci doar să anunțe în 48 de ore despre acest eveniment rutier va fi respinsă de către instanță, având în vedre că inculpatul a lovit un om și ar fi putut să constate acest lucru la fața locului pentru că victima a fost proiectată în șanț și personal a declarat că a făcut mai multe verificări în seara respectivă pe șosea și pe marginea acesteia.

Fapta aceluiași inculpat de a părăsi locul accidentului fără încuviințarea poliției, constituie conținutul infracțiunii prev. de art.81 al.1 din OUG nr.195/2002, în forma de dinainte de renumerotare.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor comise de inculpat, atitudinea acestuia, care nu a recunoscut faptele comise, chiar dacă a încercat să dea o explicație și o justificare acestora, împrejurarea că nu a mai fost condamnat pentru fapte de natură penală, astfel că a apreciat că i se pot aplica pedepse orientate spre minimul special al fiecăreia. Pentru cele două infracțiuni instanța a condamnat pe inculpatul G la două pedepse de câte 2 ani închisoare și fiindcă ele se află în concurs real, în baza art.33 lit.a și art.34 lit.b cod penal le-a contopit în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Având în vedere că instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, în baza art. 71 al.1 și 2 cod penal, a aplicat acestuia și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c cod penal pe durata pedepsei principale.

Fiindcă inculpatul nu are antecedente penale instanța a apreciat că el va putea fi reeducat și fără privare de libertate, situație în care în baza art. 81 și art.82 cod penal, precum și art.71 al.5 cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre și a fixat un termen de încercare a acestuia pe o perioadă de 4 ani.

Instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra art. 83 cod penal.

În legătură cu acțiunea civilă alăturată procesului penal instanța a reținut că toate cheltuielile necesare pentru înmormântarea victimei, incluzând aici transportul victimei de la morgă acasă, sicriul hainele, coroanele din partea familiei, produsele alimentare necesare mesei de pomenire, sucurile, apa minerală și țuica, folosite la același eveniment au fost suportate integral de către familia victimei.

Martorii, și au indicat cheltuielile pe care familia victimei le-a efectuat pentru înmormântare și după aceea pentru pomenire potrivit obiceiului locului, cu parastasul de 6 săptămâni, la cel de 6 luni și la cel de 1 an.

Sumele indicate de martori ca fiind cheltuite de către familia victimei se încadrează în limitele arătate în constituirea de parte civilă, cu precizarea că pentru monumentul funerar, care constă în realizare unei cruci la locul accidentului și mormântul din cimitir s-a întocmit doar un deviz estimativ pentru suma de 7.500 lei, dar care nu a putu fi realizat până în prezent, deoarece familia victimei nu are posibilitățile financiare necesare suportării unei astfel de cheltuieli.

Ținând seama de constituirea de parte civilă și de declarațiile martorilor arătate mai sus, instanța în baza art. 998 cod civil și art.14 pr.pen. a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 14.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, pentru daune materiale suferite.

Accidentele de circulație soldate cu victime sunt printre infracțiunile care produc cele mai grave traume psihice moștenitorilor victimei. În cazul de față victima era căsătorită și avea un copil de 15 ani la momentul la care ea a decedat. Șocul dispariției soțului și tatălui în condiții dramatice a fost extrem de dureros pentru cele două părți civile și le-a marcat existența și atunci dar și pentru anii care au urmat și cu siguranță și pentru viitor. Victima era o persoană destul de tânără, la fel și soția sa, iar copilul avea numai 15 ani, iar la această vârstă avea nevoie de un reper în viață, reper pe care de obicei părinții îl asigură copiilor lor. Se impune ca acest prejudiciu moral să fie despăgubit în limita în care poate să existe o echivalență între pierderea unei persoane apropiate și o sumă de bani. Este însă unanim acceptat faptul că o sumă de bani poate să reprezinte un mod de a acoperi în limita decenței acest prejudiciu moral sau de a face ca urmașii victimei să treacă mai ușor peste momentul dificil din viața lor.

Părțile civile au solicitat cu titlu de despăgubiri civile pentru daunele morale suferite sumele indicate în constituirea de parte civilă și care au fost arătate în partea introductivă a hotărârii. La stabilirea cuantumului acestor despăgubiri instanța a avut în vedere aspectele enunțate mai sus dar și împrejurarea că victima a concurat în mod indirect la nefericitul accident de circulație produs prin faptul că acceptat să circule pe timp de noapte alături de un, fără să fi fost echipat corespunzător, expunându-se unui pericol, care putea să fie oricând iminent și fatal. De asemenea a consumat alcool în ziua respectivă și este posibil ca acest lucru să-l fi făcut să nu fie foarte atent la tot ce se întâmplă pe șosea și la toate acestea trebuie adăugată oboseala unei deplasări pe jos pe o distanță destul de mare.

Toate aceste date însă nu concură decât indirect la evenimentul produs de către inculpat, deoarece și până atunci victima circula pe șosea în aceleași condiții și nu s-a întâmplat nimic.

În baza acelorași texte de lege mai sus arătate instanța a obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 25.000 lei cu titlu despăgubiri civile, pentru daunele morale suferite și părții civile C suma de 35.000 lei cu titlu de despăgubiri civile pentru daunele morale suferite, cu precizarea că pentru ultima parte civilă suma este mai mare, având în vedere relația specială care există între copii și părinți.

Prin pierderea tatălui, parte civilă Cap ierdut nu numai un reper de conduită, dar și un ajutor important sub aspectul posibilităților de creștere și instrucție, având în vedere că tatăl era cel care asigura partea financiară necesară întreținerii familiei.

Suma de 200 de lei solicitată cu titlu de despăgubiri civile periodice lunare este una care se încadrează în primul rând în limita bunului simț și cu care în mod sigur victima a contribuit la întreținerea copilului său în perioada anterioară decesului său.

În baza aceluiași text de lege a obligat pe inculpat să plătească părții civile C suma de câte 200 lei pe lună, despăgubiri civile periodice (rentă lunară) începând cu data de 16 iulie 2004 și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, având în vedere că el este major, dar se află în continuare studiilor.

În baza art.193 al.1 pr.pen. a obligat pe inculpat să plătească părților civile suma de 950 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Având în vedere că la primul termen de judecată inculpatul a fost asistat de av., desemnat din oficiu, instanța în baza art.189 pr.pen. a obligat Ministerul Justiției să plătească din fondurile sale suma de 100 lei, onorar avocat din oficiu, pentru acest avocat.

Având în vedere că mașina condusă de către inculpat și care a fost implicată în accident, respectiv marca Renault 5 cu nr. de înmatriculare - a fost indisponibilizată la poliția orașului B, instanța în baza art.444 pr.civ. a dispus restituirea acesteia către inculpat, chiar dacă nu el este proprietarul ei, dar în baza raporturilor contractuale avea posibilitatea să o conducă.

În baza art. 191 al.1 pr.pen. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal au declarat apeluri Parchetul de pe langa Judecătoria Beiuș, părțile civile, C și inculpatul G.

În susținerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiușs -a solicitat aplicarea unei pedepse mai severe cu privare de libertate sau a unei pedepse cu suspendare condiționată sub supraveghere orientate spre maxim și aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a conduce vehicule, ținând seama de atitudinea acestuia după producerea accidentului, de a părăsi locul evenimentului fără încuviințarea organelor de poliție, atitudinea acestuia nesinceră și oscilantă.

Părțile civile și C au solicitat, prin intermediul apărătorului lor, admiterea apelurilor declarate in cauză și modificarea sentinței primei instanțe atât pe latura penală, cât și pe latură civilă. Pe latură penală, solicită reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului în sensul majorării acesteia, considerând că instanța de fond a fost prea blândă cu inculpatul. Totodată, solicită a i se interzice inculpatului dreptul de a conduce vehicule o perioadă de timp. În ceea ce privește latura civilă, solicită majorarea daunelor morale la suma de 40.000 lei pentru partea civilă și 50.000 lei pentru partea civilă C, având în vedere suferința produsă de decesul victimei, care era o persoană tânără, căsătorită, familia simțind lipsa acestuia.

Inculpatul G, prin intermediul apărătorului său și a motivelor scrise depuse la dosar, a solicitat achitarea sa in temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.c Pr. în ceea ce privește infracțiunea de ucidere din culpă, iar pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului solicită achitarea in temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.d Cod procedură penală. Totodată, s-a susținut că în momentul in care autoturismul inculpatului a fost lovit de, victima fusese deja accidentată, aflându-se decedată în șanț, având în vedere urma de rulare formată de roțile autoturismului inculpatului, dispunerea leziunilor victimei (pe partea dreaptă a corpului), lipsa urmelor de contact de pe hainele victimei, precum și declarațiile martorilor și. De asemenea, susține că în urma analizării autoturismului nu s-a evidențiat nici o urmă de frecare sau coleziune cu victima și nici pe hainele victimei nu s-a depistat urme de vopsea, sau sticlă din parbriz. În concluzie, în momentul impactului, calul a spart cu capul parbrizul autoturismului ( în acest sens au fost găsite fire de păr pe parbriz și cheder), având loc o frecare cu pieptul calului, în urma căreia plasticul oglinzii retrovizoare a fost aproape topit, astfel că nu mașina inculpatului a lovit victima, ci numai calul, care probabil stătea în preajma victimei (victima fiind accidentată anterior momentului impactului calului cu autoturismul inculpatului). Astfel, inculpatul lovind un, în mod normal a plecat de la locul accidentului, întrucât nu avea nici o interdicție legală în acest sens.

Inculpatul apelant G s-a prezentat în fața instanței de apel, fiind audiat în ședința publică din 19.11.2008, acesta menținându-și aceeași poziție, în sensul că nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost cercetat și condamnat de prima instanță, accidentarea victimei, susținând că nu a lovit decât un.

Prin decizia penală nr. 8/A din 14 ianuarie 2009, Tribunalul Bihora respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș și părțile civile și C.

In baza art. 379 pct. 1 lit. cod procedură penală, a dmis apelul penal declarat de inculpatul apelant împotriva sentinței penale 210 din 30 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Beiuș pe care o desființează în sensul că reduce cuantumul daunelor morale acordate părților civile de la 25.000 lei la 10.000 lei și cele acordate părții civile C de la 35.000 lei la 20.000 lei. Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

A respins cererea părții civile privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată.

A obligat părțile civile la câte 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului în apel, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Petnru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

Analizând hotărârea atacată prin prisma apelurilor declarate în cauză, cât și din oficiu, dar în limitele și conform disp.art.371 C.P.P. cu privire la toate motivele de nelegalitate și netemeinicie prev.de art.378 C.P.P. tribunalul a reținut că apelurile Parchetului de pe lângă Judecătoria Beiuș și părțile civile, C sunt nefondate și le-a respins în consecință, iar apelul declarat de inculpatul G a fost admis, însă pentru alte motive.

Referitor la apelul declarat de inculpat, a apreciat că criticile formulate de acesta pe latură penală sunt nefondate.

Din ansamblul actelor și lucrărilor aflate la dosar rezultă că în data de 16 iulie 2004, în jurul orelor 06,35, dispeceratul Baf ost sesizat telefonic de către numitul, cu privire la faptul că pe DN 75, în șanțul din dreapta drumului dinspre localitatea spre localitatea B se află decedată o persoană, timp în care în acel loc au venit soția și fiul victimei. Calul cumpărat de către victima anterior de la târgul de animale, a fost găsit de către aceștia în apropierea locului respectiv. După sosirea organelor de poliție s-a procedat la cercetarea locului faptei, constatându-se că victima se afla în șanțul din marginea drumului DN 75, pe partea dreaptă a sensul de mers spre B, între km 119 și 120, cu fața în jos, cu picioarele spre partea carosabilă, în poziție oblică față de axul drumului, iar piciorul drept era descălțat.

Pe acostamentul din partea dreaptă a drumului, în același sens de mers, au fost găsite cioburi de sticlă și de sticlă de oglindă, lamela unui ștergător de parbriz, cioburi de culoare portocalie, specifice mărcii de autoturism Renaul 5.

În urma măsurilor luate pentru identificarea autoturismului implicat în accident, în aceeași dată, 16 iulie 2004, fost depistat autoturismul marca Renault 5 cu nr. de înmatriculare -, proprietatea asociației non-profit din localitatea, aflat în folosința învinuitului G.

Starea de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute în mod corect de către instanța de fond, rezultând din ansamblul probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești.

În cauză s-a dispus efectuarea mai multor expertize medico-legale pentru a se stabili modul de producere a leziunilor victimei și cauza decesului, dat fiind faptul că, inculpatul susținând că nu a accidentat victima, a îmbrățișat concluziile expertizei medico-legale întocmite de B - medic legist, care, deși remarcă existența acelorași leziuni ca și cele indicate de către medicul legist din cadrul B, care a întocmit raportul de constatare medico-legală nr. 2.071/III/227 ce a stabilit ca și cauză a morții victimei lovirea acesteia de un autoturism aflat în mișcare, în raportul de expertiză se arată că este exclusă preluarea victimei pe și ulterior bascularea și proiectarea în șanț, susținându-se totodată că o astfel de producere a leziunilor implică existența unui contact între victimă și o mașină de gabarit mare.

-se însă această expertiză, de această dată de partea civilă, s-a întocmit o nouă expertiză medico-legală de către T la 22 septembrie 2006 care și-a însușit opinia exprimată în raportul de constatare medico-legală întocmită de medicul legist, opinându-se că victima este posibil să fi fost lovită de un autoturism, chiar cel al inculpatului, scoțându-se astfel din discuție posibilitatea ca victima să fi fost lovită de către un autovehicul mare de tip camion. Mai mult, în cauză s-a dat și un aviz de către T în legătură cu cele două expertize medico-legale întocmite și Comisia de Control și Avizare, a avizat favorabil raportul de nouă expertiză medico-legală, respectiv cel întocmit de

În consecință, a apreciat la fel ca și prima instanță, că în acest context, s-a stabilit, fără putință de îndoială, de către medicii legiști că aceasta a fost lovită de către un autoturism și nu de un camion.

Ca urmare, după cum bine a reliefat prima instanță, s-a mai pus problema dacă autoturismul condus de inculpat a fost sau nu cel care a lovit victima

În acest sens se poate observa că, din cercetările efectuate la fața locului rezultă că în apropierea locului în care a fost găsită victima decedată s-au găsit componente sau părți de componente, care provin de la mașina inculpatului.

Este adevărat că inculpatul nu contestă faptul că în seara zilei de 15 iulie 2004, în acea zonă, a avut loc un accident, dar susține că mașina pe care o conducea, un Renault 5, cu nr. de înmatriculare -, a intrat într-un impact cu un, dar nu a lovit victima C și nici vreo altă persoană.

Declarația inculpatului este însă contrazisă de probele administrate in cauză.

Astfel, la fața locului s-au descoperit urme materiale, printre care și o urmă de rulare pneu, constatată pe acostamentul dreapta. Efectuându-se un raport de expertiză criminalistică ( fila 138-148 dosarul primei instanțe) de B, s-a constatat că la fila 141 ( dosar primă-instanță) " urma identificată la fața locului a fost creată de un pneu care are un profil al benzii de rulare similar cu cel al pneurilor c echipau roțile față ale autoturismului Renault 5 cu nr. - în momentul examinării sale". Este adevărat că în aceeași lucrare se arată că există o diferență între unghiurile de înclinare ale șanțurilor transversale ale urmei reținute la fața locului și cele prelevate de la roțile autoturismului implicat în eveniment, dar se reține că aceste diferențe se datorează pe de o parte variabilității unghiului, iar pe de altă parte faptul că cea de la locul faptei a fost imprimată dinamic, influența deformării petei de contact și a alunecării longitudinale a pneului fiind de natură să justifice aceste diferențe.

Un alte aspect care contravine poziției inculpatului, în sensul că în seara zilei de 15 iulie 2004, mașina condusă de acesta - Renault 5 cu nr. de înmatriculare - ar fi lovit doar un, fără a lovi vreo persoană și că avariile constatate de autoturismul său corespund impactului cu calul respectiv, este acela că, în urma examinării calului victimei în data de 16 iulie 2004 de către medicul veterinar, acesta a constatat că calul este clinic sănătos, menționând doar că " pe partea laterală, cred că pe partea, calul prezintă o dungă și mi s-a părut că aceasta provine de la lanțul de tracțiune"

Referitor la această urmă de pe corpul calului, în cuprinsul expertizei criminalistice întocmite de B ( fila 143 dosar primă-instanță) s-a arătat "că distribuția urmelor constatate pe autoturism și modalitatea de producere a acestora, cât și corespondența acestora pe corpul calului, menționată de medicul veterinar în declarația sa din data de 23.01.2007, pledează pentru o poziție a cabalini paralelă cu axul drumului în momentul acroșării sale de către autovehiculul condus de inculpat, poziție diferită de cea susținută de numitul G. De altfel, un impact de genul celui susținut de acesta, la o viteză de deplasare de 70 km/ și care să ducă la avariile constatate pe autoturism, nu putea să nu afecteze integritatea fizică ( posibil letală) a calului la nivelul capului acestuia, lăsând urme vizibile ce ar fi fost observate de medicii veterinari".

Totodată, s-a reținut că în sprijinul celor de mai sus arătate poate veni și urma de constatată pe acostament, în apropierea cioburilor de oglindă a cărui orientare corespunde unei poziții a animalului ce a imprimat-o pe o direcție paralelă cu axul drumului.

Într-adevăr s-a putut susține în legătură cu acea urmă de, că nu există nici o certitudine că ar proveni de la calul victimei, dar cum bine a reliefat și instanța de fond la fața locului nu s-a găsit decât calul cumpărat de victimă (fără ca vreo altă persoană să reclame accidentarea unui în acea perioadă de timp, iar victima a fost găsită decedată în șanț, în zona în care s-au găsit toate probele materiale provenite de la mașina inculpatului.

Mai mult, au fost prelevate urme de păr găsite pe mașina inculpatului, în zona chederului de la parbrizul din față, pe acest parbriz și pe oglinda retrovizoare dreapta și s-a concluzionat că aceste urme de păr sunt din specia animală și ca și caracteristici corespund cu firele de păr recoltate de la calul cumpărat de victimă.

De asemenea, în cauză au fost efectuate mai multe expertize privind dinamica producerii accidentului și eventual, o implicare a mașinii inculpatului în producerea acestuia, a căror concluzii au fost reliefate de instanța de fond. Tribunalul a dorit doar să puncteze faptul că inculpatul a îmbrățișat concluziile expertizei criminalistice întocmite de specialiști din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice T, care arată că nu se poate stabili dacă victima a fost lovită de mașina condusă de inculpat, întrucât nu s-a putut stabili existența unui contact între această mașină și victimă, iar urma de pneu identificată la fața locului nu ar fi fost creată de nici una din anvelopele mașinii conduse de inculpat.

Totodată, s-a arătat în aceeași expertiză că nu au fost evidențiate urme de, particule de vopsea sau de cioburi pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei, iar între firele de păr recoltate de la calul cumpărat de victimă și cele găsite pe diferite componente ale mașinii există asemănări. S-a concluzionat că este imposibil ca partea frontală a autovehiculului să fi creat leziunile descrise în actele medicale la nivelul părții posterioare a membrelor inferioare ale victimei și să nu se observe nici un fel de deformație pe mașină, ca urmare a unui astfel de impact.

Concluziile acestei expertize sunt însă contrazise de concluziile expertizei criminalistice întocmite de B care arată că " în mod cert, spargerea parbrizului nu a fost determinată de impactul cu calul, contactul acestuia cu autovehiculul fiind unul tangențial, iar schimbul energetic redus". S- stabilit însă cu certitudine că leziunile suferite de victimă, ca amplitudine și dispunere, sunt caracteristice unui accident rutier, fapt relevat prin rapoartele și expertizele medico-legale efectuate în cauză. Totodată, simulându-se producerea evenimentului rutier cu ajutorul programului specializat Crash 2.2 s-a explicat modul în care s-ar fi putut produce accidentul, concluzionându-se, fără a se putea formula o concluzie certă, că victima - numitul C- a fost accidentată de autoturismul condus de inculpatul G, în seara zilei de 15 iulie 2004, calul fiind doar acroșat de autovehicul, cu partea laterală dreapta.

Față de toate cele arătate anterior și de toate aspectele reliefate în mod just și argumentat de instanța de fond, și instanța de apel a considerat că inculpatul G este vinovat de faptul că în seara zilei de 15 iulie 2004, în timp ce conducea autoturismul său marca Renault 5 cu nr. de înmatriculare - pe DN 76 între localitățile și B, l-a accidentat mortal pe numitul C din satul, după care a părăsit locul accidentului fără încuviințarea organelor de poliție.

Tribunalul a observat că, într-adevăr a rămas neelucidat faptul că de ce pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei nu au fost evidențiate urme de, particule de vopsea sau de cioburi, dar a apreciat că, în contextul celorlalte probe administrate in cauză, aceste aspecte își pierd relevanța, câtă vreme este evident și dovedit după cum anterior s-a arătat că numitul Caf ost victima unui accident de circulație, a fost lovit de un autoturism în zona în care a fost găsită victima s-au identificat resturi din mașina inculpatului, iar acesta recunoaște că, chiar în seara zilei de 15 iulie 2004, respectiv în data și locul în care a decedat victima inculpatul a avut un accident, accident in care susține că a lovit doar un ( aspect din depoziția inculpatului ce a fost înlăturat) și mai mult, în seara în care victima a fost accidentată și a și decedat, aceasta era însoțită de un ( aspecte confirmate de martorii audiați în cauză, respectiv - fila 54 dosar primă instanță; - fila 57 dosar primă instanță, - fila 102 dosar primă instanță; - fila 126 dosar primă instanță).

În concluzie, starea de fapt a fost corect reținută de prima instanță, just argumentată, conformă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică a faptei comise de inculpat fiind legală.

Astfel, în mod corect și judicios prima instanță a reținut vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.2 Cod penal și părăsirea locului accidentului fără încuviințarea organelor de poliție prev. de art. 81 al.1 din OUG 195/2002.

Totodată, raportat la pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările comiterii acestora, tribunalul a apreciat că atât cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, cât și modalitatea de executare a acestora, sunt în deplină concordanță cu prevederile art.72 Cod Penal, precum și în concordanță cu scopul prevăzut de art.52 Cod Penal(prima instanță procedând la valorificarea judicioasă în sistemul pugnitiv a tuturor criteriilor prevăzute de art.72 Cod Penal), hotărârea apelată fiind pe deplin legală și temeinică sub acest aspect, neimpunându-se majorarea pedepsei aplicate inculpatului și nici modificarea modului de executare al acesteia, constatându-se astfel ca neîntemeiate și criticile formulate in acest sens e Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș și părțile civile C și.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel a considerat că în parte, criticile inculpatului sunt întemeiate. Astfel, ținându-se seama și de conduita victimei anterior producerii accidentului, în sensul că nici victima și nici calul nu erau echipați în nici un fel cu sistem de iluminare directă sau reflectată, deși se deplasa pe un sector de drum neiluminat public, pe timp de noapte, se poate conchide că aceasta a avut o anumită culpă în producerea accidentului. Mai mult, după cum s-a subliniat și de instanța de fond, în momentul decesului, victima avea o alcoolemie de 0,80 gr.o/oo, aspect care pe fondul oboselii putea concura la producerea accidentului. Nu este mai puțin adevărat însă, că, moștenitorii victimei sunt îndreptățiți la a obține o anumită compensație morală, motiv pentru care instanța de apel va reduce doar cuantumul daunelor morale acordate de prima instanță, în așa fel încât acestea să fie echitabile, atât din punct de vedere al victimelor, dar și din punct de vedere al inculpatului.

Față de cele ce preced, a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș și părțile civile și C, iar în baza art. 379 pct. 1 lit. Cod procedură penală a admis apelul penal declarat de inculpatul apelant împotriva sentinței penale 210 din 30 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Beiuș pe care a desființat-o în sensul că a redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile de la 25.000 lei la 10.000 lei și cele acordate părții civile C de la 35.000 lei la 20.000 lei, menținând restul dispozițiilor sentinței apelate. Totodată, a respins cererea părții civile privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de judecată.

Fiind in culpă procesuală, a obligat părțile civile la câte 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului în apel, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Judecătorul a formulat opinie separată, reținând următoarele:

A considerat că in prezenta cauză vinovăția inculpatului G sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă nu a fost stabilită pe baza unor probe irefutabile. În urma analizării amplului material probatoriu existent la dosar un rol hotărâtor in soluția de respingere a apelului declarat de inculpat, l-a avut lucrarea de expertiză criminalistică efectuată la institutul național de profil, raportul purtând data de 18.04.2008.

Este adevărat că dosarul prezintă o mare doză de complexitate, iar acest aspect poate conduce la promovarea unor concluzii diferite din partea magistraților. Chiar din dispozitivul raportului de expertiză criminalistică rezultă că cei trei experți nu pot formula o concluzie certă cu privire la moartea victimei, apreciind doar că există o legătură de cauzalitate intre acțiunea inculpatului de accidentare și decesul părții vătămate C. Nu s-a putut stabili cu certitudine nici valoarea vitezei de deplasare a autoturismului condus de inculpat, însă s-a conchis că accidentul putea fi prevenit.

Există însă și o serie de contradicții care conduc la concluzia că vinovăția inculpatului nu poate fi pe deplin stabilită in prezenta cauza.

Un prim aspect ar fi lipsa unor cioburi de sticlă provenite din parbrizul spart al autoturismului pe îmbrăcămintea victimei. Prin procesul verbal de depistare încheiat la 16 iulie 2007 ( fila 33 dosar urmărire penală) s-a stabilit starea autoturismului marca Renault 5 cu nr. - ulterior implicării acestui într-un accident.

Conform acestui act încheiat de ofițeri din cadrul B - Serviciul Poliției Rutiere, la data examinării autoturismul prezenta următoarele avarii:

-parbriz spart la partea din dreapta cu înfundătură în interiorul autoturismului;

-dispersor lampă semnalizare dreapta față lipsă:

-oglindă exterioară retrovizoare dreapta spate

-pe perna scaunului din dreapta față este plin de cioburi de parbriz

Ulterior s-a efectuat o examinare criminalistică materializată într-un proces verbal aflat la fila 36 dosar urmărire penală.

Acest proces verbal fixează in mod mai amănunțit avariile autoturismului implicat in accident, prelevându-se prezenta unor fire de păr pe suportul oglinzii retrovizoare din partea dreaptă. suferite de autoturism au fost fixate și prin fotografii judiciare.

La data de 19 iulie 2004 fost examinată criminalistic îmbrăcămintea victimei C constatându-se urme de frecare cu depunere de materie de culoare gri, alături de alte urme de noroi. Nu s-au reliefat urme ale unor cioburi de sticlă care evident că s-au desprins și s-au împrăștiat și in exterior in urma impactului, nu doar spre interiorul autoturismului. Această concluzie este una logică, rațională și în toate situațiile în care două corpuri intră în contact, in urma frecării își lasă urme reciproc. În cauză era firesc ca îmbrăcămintea victimei să poarte și urme ale unor fragmente de sticlă provenite din parbrizul autoturismului. Acest parbriz a fost deteriorat in parte și fragmente de sticlă au fost împrăștiate atât pe bord, cât și pe scaunul dreapta al autoturismului, conform proceselor verbale anterior menționate.

Era firesc așadar ca in situația lovirii victimei cu o deosebită violență, urmată de deteriorarea parbrizului, fragmente de sticlă ale acestuia să fie prezente la examinare și pe îmbrăcămintea victimei. Ori, in cauză, deși s-au efectuat examinări amănunțite asupra îmbrăcămintei victimei, nu s-au reliefat fragmente de sticlă.

In mod cert autoturismul condus de inculpat a acroșat un, aspect care rezultă din prezenta unor fire de păr ridicate cu ocazia cercetării la fața locului de pe zona frontală partea dreapta a parbrizului față. Raportul de constatare tehnico-științifică nr. - din 01.09.2004 aflat la fila 79 dosar urmărire penală a concluzionat că firele de păr ridicate de pe autoturism din locul anterior amintit sunt de natură animală și provin de la specia cabaline.

In acest context este cert doar faptul că autoturismul condus de inculpat a lovit un, insă nu rezultă cu certitudine, mai presus de orice îndoială, că a accidentat mortal și victima.

În ce-l privește, este relevant raportul de expertiză medico-legală efectuat de medic primar legist, in sensul că, după natura leziunilor, impactul intre partea dreaptă corpului victimei s-ar fi putut produce cu un autovehicul de gabarit mare, având partea față plană, tip autocamion, urmată de proiectarea victimei cu partea stânga spate pe acostament. S-ar explica in acest fel, in opinia sa, faptul că pe îmbrăcămintea victimei nu s-au evidențiat fragmente de sticlă provenite din parbrizul autoturismului condus de inculpa, întrucât înălțimea de la acostament la parbrizul unui autocamion este suficiente de mare încât, in cazul unui impact cu victima parbrizul acesteia să nu fie deloc afectat.

Față de toate aceste considerente, a apreciat că există dubii care nu pot conduce la concluzia indubitabilă a existenței vinovăției inculpatului.

Împotriva acestei decizii, părțile civile recurente au declarat recurs în termen, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate pe motiv că înjumătățirea cuantumului despăgubirilor este nelagală și cele reținute din probele de la dosar nu pot conduce la concluzia unei culpe concurente de 50%. De asemenea, a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului întrucât acesta a negat producerea accidentului și, ulterior, a părăsit locul accidentului.

Împotriva aceleiași decizii, și inculpatul a declarat recurs în termen, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei Tribunalului Bihor, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, achitarea în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală pentru infracțiunea de părăsire a accidentului. Solicită respingerea recursului părții vătămate. Arată că autoturismul s-a aflat de a doua zi la organul de urmărire penală și văzând personal mașina, a considerat că aceasta nu a lovit pe nimeni și nu sunt urme pe mașină. Expertiza efectuată la T este nelegală, este făcută cu încălcarea normelor care reglementează efectuarea expertizei. În momentul în care s-a efectuat expertiza, s-a constatat că nu a existat un contact între victimă și mașină, astfel că se întreabă cum se poate explica producerea leziunilor. În acest caz, trebuie reținută lucrarea de expertiză întocmită de Serviciul Medico-Legal Dat fiind amploarea leziunilor, gravitatea acestora, leziunile au fost provocate - se arată în raportul de expertiză, de un autovehicul aflat în mișcare, cu viteză și gabarit mare. În cazul acestor accidente există o leziune specifică acestui tip. De asemenea, s-a mai arătat că lovitura s-a produs numai prin lovirea victimei cu o suprafață mare de contact. Între leziuni și avarii nu există o corespondență. Apreciază că primul punct din concluziile expertizei este important. Comisia de experți a arătat că victima a fost lovită frontal. În hainele victimei nu s-a găsit nici o urmă de la autoturism și calul a dat cu capul de parbriz, care a cedat.

Verificând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se analizează din oficiu, instanța constată că sunt nefondate, urmând a le respinge în consecință.

În mod legal și temeinic prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la pedepsele de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, respectiv 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsire a locului accidentului, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani închisoare, cu aplicarea art.81 pen, precum și obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile, reținându-se că, în noaptea de 15/16 iulie 2004, inculpatul, aflat la volanul autoturismului marca Renault 5, accidentat-o mortal pe victima C pe DN 76, dinspre localitatea spre localitatea B, după care a părăsit locul accidentului.

Hotărârea primei instanțe a fost desființată în apel doar în ceea ce privește latura civilă a cauzei, reținându-se culpa concurentă a victimei în producerea accidentului, cuantumul despăgubirilor acordate soției și fiului acestuia fiind diminuate de la 25.000 la 10.000, respectiv de la 35.000 la 20.000.

În cauză au fost administrate atât probe științifice, respectiv expertizele efectuate, cât și probe cu martori, care dovedesc faptul că inculpatul G este autorul infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Urmare a expertizei criminalistice efectuate de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice T nr.85 din 3.06.2005, au rezultat următoarele concluzii:

1. - Nu se poate stabili dacă numitul Caf ost lovit de către autoturismul marca Renault, cu număr de înmatriculare -. -

3. Întrucât nu s-a putut stabili existența unui contact între autoturismul Renault și victimă, nu se pot pune în discuție posibilitățile de evitare a accidentării numitului C de către numitul G.

4. U de pneu identificată la locul faptei, pe acostament, nu a fost creată de nici una din anvelopele autoturismului marca Renault. În legătură cu această concluzie, este de remarcat faptul că s-a efectuat și un raport de constatare tehnico-științifică nr.15.460 din 22.09.2004 de IPJ B (89 dosar urmărire penală) care a concluzionat că "nu se poate stabili pneul care a creat urma ridicată prin fotografiere de la fața locului, întrucât aceasta nu conține caracteristicile necesare realizării identificării."

5. Firele de păr ridicate de organele de cercetare penală de pe autoturismul marca Renault, precum și cele prelevate, în cadrul acestui laborator, de pe suportul oglinzii retrovizoare exterioare dreapta a autoturismului sunt de origine animală, iar, din punct de vedere macroscopic, există asemănare cu firele de păr recoltate de la.

6. Nu au fost evidențiate urme de, particule de vopsea sau cioburi de parbriz pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei."

Ulterior, s-a mai efectuat un raport de expertiză criminalistică nr.78/18.04.2008 de către Institutul Național de Expertize Criminalistice, ale cărui concluzii sunt în sensul următor:

"1. Deși nu putem formula o concluzie certă, apreciem că victima numitului Caf ost accidentată cu autoturismul condus de numitul G în seara zilei de 15 iulie 2004, calul fiind doar acroșat (tangențial) de autovehicul cu partea laterală dreapta. -

4. Apreciem că accidentul putea fi prevenit atât de numitul G, dacă ar fi rulat numai pe partea carosabilă a drumului public și cu o viteză care să-i permită efectuarea manevrelor de evitare în condiții de siguranță, cât și de numitul C, dacă ar fi fost echipat atât el, cât și calul cu un sistem care să permită observarea lor de la o distanță superioară celei de iluminare directă a farurilor autovehiculelor."

Cu privire la acest raport, s-au formulat obiecțiuni, la care a răspuns un expert criminalist din cadrul Ministerului Justiției (155 dosar primă instanță), altul decât cei trei experți care au realizat raportul contestat, concluzii care, după modul în care au fost formulate, duc la concluzia că, în cauză, aceasta nu este altceva decât o contraexpertiză efectuată de un singur expert criminalist, atâta vreme cât opinia acestuia este în contradicție flagrantă cu concluziile raportului de expertiză contestat. Dat fiind acest fapt, instanța apreciază că acest act a fost efectuat de un alt organ decât cel competent să-l efectueze, potrivit normelor care reglementează procedura efectuării expertizelor și, prin urmare, din aceste motive, nu va fi avut în vedere la pronunțarea soluției în cauză.

În faza de urmărire penală s-a mai efectuat un raport de expertiză tehnică (132 urmărire penală) ale cărui concluzii sunt în sensul că, inculpatul nu putea observa victima în timp util, astfel nu putea evita accidentul prin frânare, iar, pe de altă parte, parbrizul a fost spart probabil de spatele și stâng al victimei. Tot în această fază, s-a mai efectuat un raport de expertiză tehnică de către IPJ B (208 urmărire penală) prin care s-a concluzionat că victima a generat starea de pericol care a dus la producerea accidentului, iar inculpatul a fost în imposibilitate de a-l evita, deoarece accidentul s-a produs în spațiul său de siguranță, iar, pe de altă parte, toate avariile constatate la autoturism s-au produs la parcurgerea traiectoriei de conflict a autoturismului prin contactul - după caz - cu piese din harnașamentul calului, corpul calului și/sau corpul victimei.

O altă expertiză care s-a efectuat în cauză este cea medico-legală. Raportul de expertiză medico-legală efectuat de Institutul de Medicină Legală T din 22.09.2006 (426 dosar urmărire penală) ale cărei concluzii sunt în sensul că:

" - 2. comisia își însușește opinia exprimată în raportul de constatare medico-legală nr.2071/III/2004, în sensul că leziunile de violență s-au putut produce prin lovirea victimei de către un autovehicul aflat în mișcare -

3. este posibil care victima să fi fost lovită de un autoturism, posibil autoturismul incriminat. -

5. Nu putem să ne pronunțăm cu privire la criteriile care au stat la baza formării concluziilor din expertizele tehnice. Însă privitor la criteriologia medico-legală, în speță, la mecanismele de producere a accidentelor rutiere, opinia privind producerea leziunilor la cazul în speță este că leziunile s-au putut produce prin mecanism de lovire-basculare-proiectare-rostogolire. În susținerea acestor mecanisme complexe, au fost luate în considerare tipul de leziuni de violență externe și interne prezentate de victimă și modul lor de dispunere, datele expertizelor tehnice auto, planșele foto judiciare.

6. opinia noastră este că victima a fost lovită, basculată pe, apoi proiectată și ulterior, rostogolită. Argumentele obiective în sprijinul acestui mecanism sunt dispunerea leziunilor victimei coroborate cu imaginile autoturismului."

În cauză s-a mai efectuat cu privire la inculpat un raport de constatare tehnico-științifică asupra comportamentului simulat (333 dosar urmărire penală) în care s-au evidențiat modificări psihofiziologice care conduc la concluzia prezenței detecției comportamentului simulat al subiectului, însă, întrucât subiectul prezenta hipertensiune arterială rezultatele vor fi interpretate ca probabilitate. Această constatare nu este considerată ca fiind o probă potrivit Codului d e procedură penală, iar, pe de altă parte, există și o anumită probabilitate în ce privește veridicitatea concluziilor, dat fiind că inculpatul prezenta hipertensiune arterială, însă toate aceste aspecte pot constitui indicii că inculpatul ar fi autorul infracțiunilor reținute în sarcina sa, indicii care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați la dosar.

Dincolo de multiplele rapoarte efectuate în cauză, este cert că raportul de expertiză medico-legală efectuat de T (426 dosar urmărire penală) care susține că leziunile victimei puteau fi produse în urma impactului cu un autoturism, posibil și cel condus de inculpat, se coroborează cu raportul de expertiză criminalistică nr.78/18.04.2008 efectuat de către Institutul Național de Expertize Criminalistice care susține că, deși nu poate fi formulată o concluzie certă, apreciind că "victima numitului Caf ost accidentată cu autoturismul condus de numitul G în seara zilei de 15 iulie 2004, calul fiind doar acroșat (tangențial) de autovehicul cu partea laterală dreapta. -" În plus, este de remarcat modul în care organele de poliție au identificat autoturismul inculpatului ca fiind cel implicat în accidentul de circulație din 15.07.2004, și anume, prin faptul că, a doua zi, pe îmbrăcămintea victimei s-au identificat depuneri de materie de culoare gri, iar pe de altă parte, în preajma locului unde a avut loc accidentul, au fost identificate cioburile, lama ștergătorului de parbriz, cioburile dispersorului de semnalizare față, care i-au condus spre un autoturism marca Renault 5 (31 dosar urmărire penală), motiv pentru care s-au verificat autoturismele de acel tip aflate pe raza comunei.

Dincolo de aceste probe științifice, în cauză au fost audiați o serie de martori, mărturii care vizează două aspecte, și anume: motivul pentru care inculpatul a vizitat familia victimei după producerea accidentului, precum și aspectul legat de producerea sau nu a unor leziuni pe corpul calului în împrejurarea în care a avut loc accidentul.

Legat de prima împrejurare, există o serie de martori care afirmă că inculpatul a fost la familia victimei pentru împăcare - (260 dosar urmărire penală), (262 dosar urmărire penală), (263), declarații care se coroborează cu declarațiile soției și fiului victimei și pe care martorii și le-au menținut pe tot parcursul procesului. Astfel, martora (256) afirmă că a fost prezentă când a oferit familiei victimei suma de 100 milioane de lei, și tot el s-a oferit să facă mormântul (264), iar martorul - (261 dosar ) arată că inculpatul a fost de 3 ori la familia victimei pentru împăcare. Inculpatul arată că, în realitate a fost la familia victimei întrucât voia să-i ajute financiar, însă probele administrate în cauză în acest sens converg spre ideea că inculpatul și-a recunoscut vina și voia să-i despăgubească pe soția, respectiv pe fiul victimei, și pentru că nu s-au înțeles asupra sumei de bani pe care inculpatul trebuia s-o achite pentru despăgubiri, au ajuns să se judece în instanță. Pe de altă parte, puțin probabil ca inculpatul, știind că doar a atins calul care nu era grav rănit, după cum declară constant în declarațiile aflate la dosar (este motivul pentru care tot inculpatul susține că nu a anunțat organele de poliție), să se ducă la familia victimei cu intenția de a se împăca.

Legat de cea de-a doua împrejurare, dacă calul a suferit sau nu leziuni în acel incident, relevante sunt declarațiile martorului (387,481 dosar urmărire penală), 55 dosar I instanță), medicul veterinar care a examinat calul a doua zi și a afirmat că era perfect sănătos, iar dungile care se puteau vedea în zona gâtului erau de la lanțul de tracțiune, precum și declarația martorului (126 primă instanță) proprietarul de la care victima a cumpărat calul în ziua accidentului și care, văzându-l zilele următoare incidentului, afirmă că animalul nu era lovit și că urmele de la gât și de pe piept erau de la hamul purtat. Față de aceste probe care se coroborează, nu pot fi luate în considerare afirmațiile medicului de la SML care susține că, în cazul în care un animal este lovit, urmele lovirii pot apărea la vedere și după câteva zile de la data incidentului, afirmație pe care medicul veterinar o categoric, susținând că în 20 de ani de experiență, nu a văzut așa ceva. Inculpatul susține că, imediat după accident, s-a dat jos și a văzut calul stând lângă lanul de porumb, ceea ce nu poate fi reținut ca atare, știut fiind că, în momentul unui impact de o asemenea amploare (șoferul având minim 70 km la oră) care să creeze o asemenea urmă în parbriz, calul nu putea fi liniștit, ci, mai mult, trebuia să sufere leziuni în zona capului care s-a proiectat în parbriz.

De remarcat și reaua-credință a inculpatului care a susținut vehement că a acoperit parbrizul cu o pătură nu pentru a-l masca, ci pentru a conserva urmele, atâta vreme cât, din raportul întocmit la 16.07.2004 aflat la 31 dosar reiese că, în urma convorbirii telefonice purtate cu polițistul, acesta se afla la O și își căuta un parbriz pentru autoturismul marca Renault 5, întrucât, cu o seară în urmă a lovit un între și Aceste împrejurări, coroborate cu faptul că inculpatul nu a anunțat accidentul la postul de poliție din zonă, conduc la concluzia că inculpatul avea intenția de a schimba parbrizul cât mai repede pentru a nu avea probleme legate de accidentul produs. Inculpatul mai invocă faptul că animalul nu era însoțit, și, după momentul impactului, oprind mașina și văzând calul lângă porumb, a avut impresia că nu a suferit nici o leziune, astfel că a plecat spre casă. Nesinceritatea inculpatului rezidă din aceea că, văzând că animalul are frâie, trebuia să realizeze că acesta nu putea fi decât însoțit de cineva, iar, pe de altă parte, admițând că nu știa că animalul e însoțit și și-a spart parbrizul din cauza acestui animal care se afla pe drumul principal, ar fi trebuit să constituie un motiv ca inculpatul să identifice proprietarul pentru a-i cere să-l despăgubească pentru paguba suferită, iar nu un motiv să meargă să se intereseze de familia victimei și să încerce să o ajute material. Aceste aspecte relevă faptul că, și din punct de vedere subiectiv, se conturează concluzia că inculpatul este autorul infracțiunilor reținute în sarcina lui. De remarcat și aspectul că, inculpatul susține abia în declarațiile date ulterior, la circa două săptămâni de la data producerii accidentului că, după el, au mai trecut 2 mașini imediat pe același drum în sensul de mers spre B și e posibil ca una dintre acestea să o fi lovit pe victimă, instanța apreciind că o asemenea susținere, care nu este făcută imediat după producerea accidentului, când inculpatul își poate aminti toate detaliile privitoare la acesta, este doar un mijloc de a încerca să se disculpe, cum că nu el ar fi autorul infracțiunii în urma căreia a rezultat decesul victimei.

Cu privire la recursul formulat de părțile civile, și acesta urmează a fi respins, pe motiv că, date fiind împrejurările în care a avut loc accidentul, victima deplasându-se pe un sector de drum neiluminat public, pe timp de noapte, nefiind echipat, nici el, nici calul cu vreun sistem de iluminare directă sau reflectată, a avut și el culpă în producerea accidentului, astfel încât se impunea reducerea despăgubirilor acordate inițial de prima instanță pentru acest motiv.

Văzând această stare de fapt, în drept, dispozițiile art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpatul recurent G și părțile civile recurente și împotriva deciziei penale nr.8/A/14.01.2009, a Tribunalului Bihor, pe care o va menține în întregime.

Va obliga pe recurenți să plătească statului suma de câte 100 RON fiecare, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 RON onorariu apărător din oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.385/15 pct. 1 lit."b" Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondate recursurile penale declarate de inculpatul recurent G și părțile civile recurente și C împotriva deciziei penale nr. 8/A din 14 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de câte 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 RON lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 28 mai 2009.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

cu opinie separată

Red. - 17.06.2009

Jud. apel - - -

Jud. fond -

Tehnored. - 3 ex. - 17.06.2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr. -

OPINIE SEPARATĂ

Prezentul dosar a trecut prin filtrul a trei instanțe judecătorești, toate unanime în a acredita vinovăția inculpatului, o cauză complexă asupra căreia ne vom formula opinia după cum urmează:

Potrivit art. 345 alin. 2 Cod procedură penală, se susține că soluția de condamnare a inculpatului se pronunță numai dacă instanța constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpate.

Cu altwe cuvinte, rezultă ci claritate că instanța de judecată pronunță condamnarea inculpatului numai în situația în care probele strânse în cursul urmăririi penale și verificate în cursul cercetării judecătorești, dovedesc în mod cert, printer altele, că fapta a fost săvârșită de către inculpate.

Așa se face că în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești au fost examinate un număr important de probe materiale și au fost dispuse în cauză un număr mqare de expertize tehnico-științifice și medico-legale.

Instanțele au reținut faptul că în seara de 15 iulie 2004, în jurul orei 22.00, inculpatul, aflat la volanul autoturismului marca Renault 5 cu număr de înmatriculare -, pe drumul județean O - B, între km. 119 și 120, lovit inițial calul victimei și apoi pe victima C, proiectând-o în șanțul din dreapta șoselei.

De remarcat că așa cum rezultă din procesul-verbal (fila nr. 65 dosar urmărire penală) încheiat de organul de cercetare penală deplasat la fața locului, pe îmbrăcămintea victimei au fost descoperite urme de frecare cu depunere de materie de culoare gri "la partea din spate inferioară și superioară mai pronunțată în zona umărului drept și pe revetsul gulerului "; "pe cracul drept în zona gambei - partea din spate, se observă urme de frecare cu depunere de materie de culoare gri ".

Acest aspect a fost neglijat din păcate atât de organele de urmărire penală cât și în cadrul cercetării judecătorești. O expertiză tehnică efectuată la timp ar fi stabilit dacă acele depuneri de culoare gri provin sau nu de la autoturismul inculpatului. O atare probă ar fi devenit greu de înlăturat și ar fi stabilit, zic eu, în mod indubitabil, dacă există sau nu un raport de cauzalitate între decesul victimei și autoturismul inculpatului.

de pneuri s-au dovedit a fi insufficient de clare pentru a se stabiliti dacă aparțin sau nu autoturismului inculpatului și ca atare nu au ajutat în nici un fel la rezolvarea situație de fapt.

Nu vreau să cad pe panta supozițiilor dar în accepțiunea mea nu este stabilit cu certitudine în nici un fel dacă autoturismul inculpatului a fost implicat în uciderea lui

În mod cert, acest autovehicul a fost implicat într-un accident rutier privind lovirea unui și stau drept mărturie probele științifice administrate în cauză.

A rămas să fie rezolvată de către instanțe dacă acel autoturism a fost sau nu implicat în accidentarea mortală a lui Consider că acest aspect nu poate fi soluționat pe bază de presupuneri și ca atare, din acest punct de vedere, instanțele nu au dat o soluție corectă în cauză. exprimate în expertize, în probele culese, în starea autovehiculului, îi profită doar inculpatului.

De aceea, opinez că pe baza probelor existente la dosar nu se poate stabili un raport de cauzalitate între accidental produs și natura avariilor autoturismului.

JUDECĂTOR

- -

Red. - 22.06.2009

Tehnored. - 2 ex.- 22.06.2009

Președinte:Rus Claudia
Judecători:Rus Claudia, Galeș Maria, Munteanu Traian

Vezi şi alte speţe de drept penal: