Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 327/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ nr.327/R/2008
Ședința publică din 5 iunie 2008
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela
JUDECĂTOR 2: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de părțile civile recurente,. domiciliați în O, str. - nr.6, --3,.11, județul B, de inculpatul recurent, domiciliat în O,-/ și în O,-, județul B și asiguratorul - SUCURSALA, cu sediul în B, str. - nr.61 B, sector 1. împotriva deciziei penale nr. 96/A din 24 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie care desființează în parte, pe latura civilă a cauzei, sentința penală nr. 1578 din 14 noiembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul fiind trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 178 alin.2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat inculpatul recurent, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.16/2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual de Avocat, pentru părțile civile recurente, și lipsă, reprezentantul acestora - av., în baza împuternicirii avocațiale nr.33/2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual de Avocat, lipsă fiind și asiguratorul - Sucursala
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentantul părților civile recurente, și - av.,susține recursul așa cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea acestuia casarea și modificarea hotărârilor recurate, doar în ce privește latura civilă a cauzei, în sensul de a se dispune majorarea daunelor morale acordate părților civile și obligarea inculpatului, alături de terțul asigurator la plata despăgubirilor periodice în sumă de câte 200 lei lunar celor două fiice ale victimei, începând cu data decesului victimei până la terminarea studiilor sau până la majorat și 250 lei în favoarea părții civile, începând cu data decesului victimei până la terminarea studiilor celor două fiice ale acestuia sau până la majoratul acestora. Consideră redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile, având în vedere prejudiciul moral suferit de părțile civile, suferința pricinuită celor două fiice prin pierderea mamei, fiind necesar ajutorul unui psiholog pentru ca acestea să poată trece peste șocul suferit. Solicită a se avea în vedere și prevederile Ordinului nr.3116/2005 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, privind limitele de despăgubire pentru accidentele produse în cursul anului 2006. referitor la recursul declarat de asiguratorul - Sucursala O solicită a fi respins ca nefondat, apreciind că coexistă răspunderea civilă delictuală a inculpatului cu răspunderea contractuală a asiguratorului.
Apărătorul inculpatului recurent învederează instanței de control judiciar că inculpatul înțelege să-și retragă recursul, ca atare, solicită a se lua act de retragere acestuia. În ce privește recursurile declarate în cauză de părțile civile și de terțul asigurator solicită a fi respinse ca nefondate, apreciind că în mod justificat instanțele au stabilit și acordat cuantumul despăgubiri civile și a daunelor morale în favoarea părților civile
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor declarate depărțile civile recurente, și asiguratorul - Sucursala ca fiind nefondate și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor recurate. Cu privire la recursul declarat de inculpatul solicită a se lua act de retragerea acestuia. Apreciază că, în mod corect instanțele au stabilit și acordat despăgubirile materiale și morale în favoarea părții civile și nu este cazul majorării acestora.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1578 din 14.11.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, în baza art. 178 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 Cod penal și art. 64 alin. 1 lit. Teza II, b și c Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal, iar în baza art. 359 Cod de procedură penală s-a atras atenția acestuia, asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. ultim Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 14 Cod de procedură penală și art. 999 Cod civil, a fost obligat inculpatul, alături de terțul asigurător SC SA - Sucursala O, la despăgubiri civile, în favoarea părților civile - 20.000 lei despăgubiri civile materiale; 250 lei lunar, pentru menajul familiei, începând din 1 mai 2006 până la terminarea studiilor de către cele două fiice ale acestuia: și și 30.000 lei, daune morale; - asistată de tatăl său - 30.000 lei, daune morale; - 30.000 lei, daune morale.
Au fost respinse celelalte pretenții civile formulate în cauză de părțile civile.
În baza art. 193 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul, alături de terțul asigurător SC SA - Sucursala O, la cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu avocațial, în favoarea părților civile - - 800 lei, - 400 lei și - 400 lei.
În baza art. 191 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul, alături de terțul asigurător SC SA - Sucursala O, la 300 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
În dimineața zilei de 24 aprilie 2006, în jurul orei 9, numita, i-a cerut inculpatului să o ducă până în P-ța - Cetate din O, cu autoturismul acestuia. Astfel, inculpatul a condus autoturismul marca VW Passat, cu nr. de înmatriculare -, din zona Complexului - cartier - pe B-dul -, apoi pe str. - - spre strada - -.
În jurul orei 10,50, autoturismul condus de inculpatul a ajuns în intersecția cu str. - -. La intrarea în intersecție, inculpatul ar fi trebuit să respecte semnificația indicatorului "OPRIRE", ceea ce ar fi implicat oprirea autoturismului, urmată de asigurarea temeinică, că se poate pătrunde în intersecție, fără a pune în pericol siguranța participanților la trafic. Inculpatul a pătruns însă în intersecție, fără a opri autoturismul și fără a se asigura. Ca urmare, autoturismul condus de inculpat a intrat în coliziune cu autobuzul marca Mercedes, cu număr de înmatriculare B - 9337/10/11, aparținând RA O, condus regulamentar de numitul. Acesta efectua o cursă de călători pe linia 14, venind dinspre cimitirul municipal, cu direcția de mers spre P-ța - din Între cele două autovehicule a avut loc o coliziune puternică.
S-a stabilit că impactul a avut loc între partea dreaptă față a autobuzului și partea frontală și laterală dreaptă a autoturismului condus de inculpat. Apoi, autoturismul a avut o mișcare de rotație și s-a izbit de un stâlp de iluminat public, de pe marginea drumului. În urma accidentului, numita, care se afla în autoturismul condus de inculpat, pe bancheta din spate dreapta, a suferit leziuni grave, care i-au provocat decesul. De asemenea, numita, care se afla în autobuz, a suferit leziuni corporale, care au necesitat pentru vindecare un număr de 12 zile de îngrijiri medicale.
Prin declarația autentificată notarial la data de 08.05.2006, numita a declarat că nu are nici o pretenție față de inculpat, astfel că nu a depus plângere penală în cauză.
În urma cercetărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că intersecția unde a avut loc accidentul rutier este dirijată prin indicatoare de prioritate.
În momentul producerii accidentului, condițiile meteorologice erau bune, pe timp de zi, partea carosabilă era uscată, iar traficul relativ intens, fiind zi de sâmbătă.
Persoanele implicate în acest accident nu au fost sub influența băuturilor alcoolice, iar autovehiculele au corespuns din punct de vedere tehnic.
În vederea lămuririi cauzei, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto. Din raportul de expertiză întocmit în cauză, rezultă că accidentul rutier s-a datorat culpei exclusive a inculpatului, care a pătruns în intersecție fără a respecta semnificația indicatorului "OPRIRE", împrejurare care a fost recunoscută parțial de acesta.
Autoturismul marca VW Passat condus de inculpat a avut o viteză de deplasare de cca 38 - 39 Km/oră în momentul impactului, iar autobuzul condus de numitul a avut viteza de deplasare de cca 33 km/oră.
Expertiza tehnică a stabilit că numitul - conducătorul autobuzului - nu putea evita producerea accidentului prin frânare, deoarece de la declanșarea stării de pericol iminent acesta a avut la dispoziție un spațiu necesar opririi de 14,82 metri, sensibil mai mare decât spațiul de observare, care a fost calculat la 6,60 metri.
De asemenea, având în vedere condițiile de trafic, numitul nu a avut la dispoziție nici altă manevră de evitare a accidentului, iar prin frânare, coliziunea nu putea fi evitată în nici un mod, chiar în condițiile în care autobuzul se deplasa cu o viteză relativ redusă.
Potrivit art. 107 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep. la intersecții, prevăzute cu indicatoare și/sau marcaje, conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte semnificația indicatoarelor și a marcajelor.
Art. 35 din OUG nr. 195/2002 rep. prevede că, participanții la trafic trebuie sa aibă un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranța circulației, să nu pună in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aducă prejudicii proprietății publice ori private.
Inculpatul a încălcat prevederile art. 1 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr. 195/20002, potrivit cărora, participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră.
Din întreg materialul probator, rezultă că accidentul rutier a fost provocat din culpa exclusivă a inculpatului.
Fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută de prima instanță, constituie infracțiunea de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 2 Cod penal, text în baza căruia, a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 Cod penal și art. 64 alin. 1 lit. Teza II, b și c Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere persoana inculpatului: în vârstă de 58 de ani, pensionar de boală, fără antecedente penale; împrejurările comiterii faptei - reținând că inculpatul și victima se cunoșteau, iar deplasarea cu autoturismul s-a făcut la solicitarea victimei, care dorea să ajungă la piață - gradul de pericol social al faptei, precum și atitudinea inculpatului, de regret, față de infracțiunea săvârșită.
Apreciind că este posibilă reeducarea inculpatului și fără executarea pedepsei, în baza art. 81 Cod penal, instanța de fond a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată acestuia, pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 82 alin. 1 Cod penal, iar în baza art. 359. pr. pen. i-a atras atenția, asupra consecințelor nerespectării disp. art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. ultim Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.
În cauză s-au constituit părți civile succesorii victimei, respectiv: soțul supraviețuitor - și fiicele acesteia: - elevă în clasa a IX - a la Liceul " " din O și - studentă la Psihologie - Facultatea de Științe -Umane
Ca urmare, a fost introdusă în cauză societatea de asigurare - SC SA B - Sucursala
Din actul depus la dosar, intitulat "precontract de vânzare - cumpărare" rezultă că, inculpatul a cumpărat autoturismul marca VW Passat, cu nr. de înmatriculare -, de la numitul, cu suma de 8700 euro, din care, în data de 28 martie 2006, achitat suma de 7200 euro, iar diferența de 1500 euro urma să o achite în data de 5 mai 2006.
Autoturismul a fost asigurat la SC SA, conform polițelor de asigurare, depuse la filele 22 și 24 din dosarul de urmărire penală.
Pentru prima de asigurare plătită la 26 aprilie 2005, s-a eliberat polița de asigurare cu valabilitate până la 25 aprilie 2006 - fila 24.
În 20 aprilie 2006, s-a eliberat polița de asigurare nr. -, cu valabilitate din 26 aprilie 2006 la 25 octombrie 2006 - fila 22.
Pentru clarificarea asigurării autoturismului, la solicitarea instanței, terțul asigurător SC SA a răspuns cu întârziere, prin adresa înregistrată la 6 noiembrie 2007.
În ce privește calitatea procesuală a societății de asigurare în procesul penal, în timp, practica judiciară a fost foarte diferită. În cauză, instanța a avut în vedere practica judiciară recentă, de răspundere a societății de asigurare, alături de inculpat, în limitele contractului de asigurare.
Având în vedere actele depuse la dosar și probele administrate pentru latura civilă a cauzei, respectiv declarațiile martorilor și, în baza art. 14. pr. pen. și art. 999 Cod civil, instanța de fond l-a obligat pe inculpat, alături de terțul asigurător SC SA - Sucursala O, la despăgubiri civile, în favoarea părților civile: - 20.000 lei despăgubiri civile materiale; 250 lei lunar, pentru menajul familiei, începând din 1 mai 2006 până la terminarea studiilor de către cele două fiice ale acestuia: și și 30.000 lei, daune morale; - asistată de tatăl său - 30.000 lei, daune morale; - 30.000 lei, daune morale.
Despăgubirile civile materiale, în sumă de 20.000 lei, dovedite prin probele administrate în cauză, reprezintă cheltuielile de înmormântare, amenajare a mormântului și de pomenire a victimei (parastas), conform obiceiului locului, la 40 de zile, 6 luni și 1 an.
Examinând celelalte pretenții civile solicitate de părțile civile, prima instanță a reținut că victima era pensionară și se ocupa de gospodărie. S-a susținut că aceasta desfășura activitate în afara programului casnic, la o societate de curățenie, dar nu s-a făcut dovada legală (cu acte) a câștigului realizat din aceste activități la societatea respectivă.
După decesul mamei lor, părțile civile și beneficiază de o pensie de urmaș, în sumă totală de 151 lei, reprezentând 75% din pensia de 201 lei, pe care o avea numita.
După accidentul de circulație în care numita și-a pierdut viața, timp de 6 luni, menajul familiei a fost asigurat de martora, pentru suma de 2.500.000 lei vechi lunar.
În condițiile în care soțul supraviețuitor - lucrează la CFR cu program în ture, iar fiicele victimei se află în continuarea studiilor, prima instanță a apreciat ca justificate pretențiile părților civile, pentru menajul familiei.
În ce privește daunele morale solicitate de părțile civile, s-a reținut că viața unui om nu poate fi evaluată în bani. În același timp, este foarte greu de evaluat în bani durerea cauzată de pierderea unei persoane apropiate.
În cauză, la scurt timp după producerea accidentului de circulație - când durerea pentru pierderea suferită este foarte mare - părțile civile au solicitat daune morale de câte 300.000.000 lei vechi.
Pentru motivele arătate, instanța de fond a stabilit în favoarea părților civile daune morale de câte 30.000 lei și a respins celelalte pretenții civile formulate în cauză de părțile civile.
Împotriva acestei sentințe, părțile civile, și au declarat apel în termen, solicitând admiterea acestuia și acordarea daunelor materiale și morale în cuantumul solicitat la prima instanță.
Împotriva aceleiași sentințe, a declarat apel și SC SA, solicitând admiterea acestuia în sensul că pe de o parte, la data producerii accidentului, polița de asigurare seria - nr.- nu era valabilă, iar, pe de altă parte, societatea de asigurări nu poate răspunde pentru daunele provocate de inculpat întrucât la data producerii accidentului, acesta nu avea asigurare de răspundere civilă auto. În al treilea rând, hotărârea instanței de fond este criticată pe motiv că societatea de asigurări trebuia citată în calitate de asigurător, doar pentru a se asigura opozabilitatea hotărârii pronunțate în cauză, nu pentru a fi obligat la despăgubiri alături de inculpat. În al patrulea rând se invocă faptul că daunele acordate părților civile nu sunt justificate pe bază de probe. Nu în ultimul rând, tumul daunelor morale acordate se apreciază ca fiind prea mare în raport cu practica din România, iar asigurătorul nu poate fi obligat decât la cheltuielile făcute în procesul civil, iar nu la cele făcute în procesul penal.
Prin decizia penală nr. 96/A din 24 martie 2008, Tribunalul Bihor a espins ca nefondate apelurile părților civile, și și a admis apelul penal declarat de SC SA, împotriva sentinței penale nr.1578 din 14.11.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în sensul că, a înlăturat dispozițiile privind obligarea inculpatului alături de terțul asigurător SC SA - Sucursala O la suma de 250 RON lunar pentru menajul familiei, începând cu 1 mai 2006 până la terminarea studiilor de către cele două fiice ale acestuia, menținând restul dispozițiunilor sentinței apelate.
A obligat părțile civile, și la câte 100 RON, cheltuieli judiciare către stat, restul cheltuielilor judiciare în apel rămânând în sarcina statului.
Pentru a pronunța în acest mod tribunalul a reținut că, apelul părților civile este nefondat, apreciind că despăgubirile civile acordate sunt suficiente, respectiv câte 20.000 RON despăgubiri materiale pentru și câte 30.000 daune morale pentru, și. Față de suferința pricinuită ca urmare a decesului mamei și soției, față de faptul că fetele acesteia în vârstă de 16, respectiv 20 de ani au rămas fără sprijin moral, acordarea sumei de câte 30.000 RON pentru fiecare în parte, reprezintă o reparație echitabilă și nu se impune modificarea acestui cuantum nici în sensul majorării, nici în sensul micșorării acestora, astfel cum a solicitat SC în apelul formulat în cauză. Pe de altă parte, nu se impune obligarea inculpatului la despăgubiri periodice pe motiv că victima obținea venituri pe timpul vieții lucrând la o societate de curățenie, atâta vreme cât nu s-a făcut dovada legală a câștigului realizat din aceste activități, astfel încât fiicele victimei beneficiază de pensie de urmaș.
Apelul SC SA este fondat doar în ceea ce privește suma de 250 RON acordată lunar pentru menajul familiei începând cu 1 mai 2006 până la terminarea studiilor de către cele două fiice ale soțului victimei, în sensul că ele nu se justifică. Cheltuielile de menaj acordate nu au o legătură directă cu infracțiunea comisă care a dus la decesul victimei, iar, pe de altă parte, soțul acesteia fiind capabil de muncă, este în măsură să îndeplinească activitățile legate de menaj. Nu în ultimul rând, se poate observa că fiicele victimei, în vârstă de 16, respectiv 20 de ani sunt capabile și ele să realizeze menajul, neavând relevanță sub acest aspect faptul că se află în continuarea studiilor.
Restul aspectelor relevate de SC în apelul declarat în cauză nu sunt fondate. În mod greșit societatea de asigurări a susținut că polița de asigurări nu era valabilă la data producerii accidentului. În fapt, polița de asigurare aflată la 22 dosar a fost completată pe numele numitului, proprietarul anterior al autoturismului implicat în accidentul de circulație, fiind valabilă de la 26.04.2006 la 25.10.2006. Polița de asigurare de la 24 emisă pe numele aceleiași persoane avea termen de valabilitate până la 25.04.2006, cu alte cuvinte, la data producerii accidentului de circulație, exista o asigurare valabilă cu privire la autoturismul condus de inculpatul, neavând relevanță faptul că polița de asigurare a fost făcută pe numele proprietarului anterior.
În ceea ce privește calitatea în care societatea de asigurări participă în procesul penal, prin recursul în interesul legii nr. I/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat în sensul că aceasta va participa în calitate de asigurător de răspundere civilă. Astfel, prin decizia de mai sus s-a statuat în sensul că "din analiza dispozițiilor legale și a principiilor de drept la care s-a făcut referire rezultă că, în cazul producerii unui accident de circulație, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea civilă delictuală, bazată pe art. 998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului, întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în condițiile reglementate prin Legea nr. 136/1995."
Despăgubirile civile acordate sunt justificate cu declarațiile de martor aflate la dosarul cauzei, respectiv declarația martorei 34, 72, chitanțele atașate la 44-50 dosar, în mod nereal SC susține că ele nu au fost dovedite la instanță.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit art.50 din Legea 136/1995 actualizată, "despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plătească cu titlu de dezdăunare si cheltuielile de judecata persoanelor păgubite prin vătămare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri", astfel încât, atâta vreme cât asigurătorul este obligat prin sentință la plata despăgubirilor civile alături de inculpat, l-a obligat și la plata cheltuielilor de judecată alături de acesta.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs părțile civile, -, -, inculpatul și terțul asigurator SC SA B, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate ca netemeinice și nelegale.
Părțile civile recurente, -, -,au solicitat majorarea cuantumului daunelor morale acordate de instanța de apelși obligarea inculpatului, alături de terțul asigurator la plata despăgubirilor periodice în sumă de câte 200 lei lunar celor două fiice ale victimei, începând cu data decesului victimei până la terminarea studiilor sau până la majorat și 250 lei în favoarea părții civile, începând cu data decesului victimei până la terminarea studiilor celor două fiice ale acestuia sau până la majoratul acestora, considerând redus cuantumul daunelor morale acordate părților civile, având în vedere prejudiciul moral suferit de părțile civile, suferința pricinuită celor două fiice prin pierderea mamei, fiind necesar ajutorul unui psiholog pentru ca acestea să poată trece peste șocul suferit.
Asiguratorul - Sucursala Oas olicitat înlăturarea obligării în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile, întrucât polița de asigurare nu era valabilă. Perioada de valabilitate înscrisă în poliță era 26 aprilie 2006 - 25 octombrie 2006.
Inculpatului recurent nu și-a motivat recursul.
Verificând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 al.2 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 din Cod de procedură penală, curtea constată că acestea este legală și temeinică, iar recursurile formulate de către părțile civile și terțul asigurator SC SA apar ca neîntemeiate și, în consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală vor fi respinse ca nefondate.
Referitor la recursul declarat de ărțile p. civile recurente, apreciem că acesta este neîntemeiat.
În mod corect, instanța de apel a stabili cuantumul daunelor morale și a daunelor materiale a acordate părții civile, în raport de toate probele administrate în cauză. Într-adevăr părțile civile au suferit traume morale, însă acordarea de daune morale prin compensări bănești rezolvă doar parțial prejudiciul, fiind doar un stimulent pentru parte pentru a depăși acest moment.
În mod just a stabilit tribunalul că despăgubirile civile acordate sunt suficiente iar mai mult nu s-a impus obligarea inculpatului la despăgubiri periodice pe motiv că victima obținea venituri pe timpul vieții, lucrând la o societate de curățenie, că nu s-a dovedit aceste venituri, iar fiicele victimei beneficiază de pensie de urmași.
Susținerile recurentei SC SA B învederate și în recurs nu sunt întemeiate și au fost înlăturate motivat și argumentat corect și de către Tribunalul Bihor prin decizia atacată.
În ce privește recursul declarat de inculpatul, față de împrejurarea că în ședința publică din 5 iunie 2008 acesta a declarat că dorește să-și retragă recursul declarat în cauză, curtea în baza art. 385/4 raportat la art. 369 Cod de procedură penală va lua act de manifestarea de voință a recurentului privind retragerea recursului.
Curtea de Apel reține cu privire la cuantumul daunelor morale că este o chestiune de apreciere, atribut exclusiv al primei instanțe și a celei de apel ce nu poate fi cenzurat de instanța de recurs, întrucât cazurile de casare sunt prevăzute limitativ, nefiind incident nici unul dintre acestea atunci când recursul privește greșita apreciere a cuantumului daunelor morale acordate (Curtea de Apel București - Secția II Penală, decizia penală nr.1815/1999, Cod de procedură penală ed., pag.372).
Față de acestea, văzând că decizia penală atacată se circumscrie întrutotul legalității și temeiniciei, urmează a fi păstrată în totul, iar recursurile părților civile și a terțului asigurator se vor respinge ca neîntemeiate.
În baza art. 192 alin.2 Cod de procedură penală va obliga recurenții să plătească statului suma de câte 500 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/4 raportat la art.369 Cod procedură penală,
Ia act de retragerearecursuluideclarat de inculpatul recurent .
În baza art. 385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală
RESPINGEca nefondaterecursurile penale declarate de părțile civile recurente, și și terțul asigurator - SUCURSALA, împotriva deciziei penale nr.96/A din 24 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, care o menține în întregime.
Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 500 lei fiecare, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ
Pronunțată în ședința publică azi, 5 iunie 2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
decizie A/19.06.2008
Jud. apel -
Judecător fond.
Dact. 2 ex. /19.06.2008
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Crișan Marinela, Condrovici Adela
