Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 335/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR -

DECIZIA PENALĂ NR.335/2009

Ședința publică din 20 mai 2009

PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaică JUDECĂTOR 3: Monica

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin Procuror -

Prezentul complet a fost constituit în conformitate cu dispozițiile art. 95 și următorii din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de părțile civile, - și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 20/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. -.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 12.05.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 242/3.03.2004 pronunțată de Judecătoria Sibius -a dispus în baza art. 184 al. 1 și 3 Cod penal condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 18 ianuarie 1972 în orașul - Turcia, cetățenia română, studii 5 clase, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, 1 copil minor, conducător auto, fără antecedente penale, cu domiciliul în orașul, cartier -, Turcia, la o pedeapsă de 1 an închisoare în daune părții vătămate .

In baza art. 184 al. 2 și 4 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare în dauna părții vătămate și la o pedeapsă de 3 ani închisoare în dauna părții vătămate fMaria.

În baza art. 178 al. 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 1 din Legea 543/2002 modificată prin nr.OUG 18/2003 s-a constatat grațierea pedepselor de 1 an, 1 an și 6 luni și 3 ani închisoare.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 Cod penal.

În baza art. 357 al. 2 lit. c pen.Cod Penal s-a constatat că măsura sechestrului asigurător a fost ridicată.

În baza art. 14, 346 al. 1.proc.pen. cu aplicarea art. 998-999 cod civil raportat la art. 1003 Cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente SC VE TURCIA și SC TURCIA reprezentată prin SC SA B la plata sumelor de 9.269.000 lei cu dobânda legală la data plății către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate V, 37.705.906 lei cu dobânda legală la data plății către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Sibiu, 500.000.000 lei cu titlu de daune morale și 30.000.000 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă; 700.000.000 lei cu titlu de daune morale și 10.000.000 lei cu titlu de daune morale și 2.000.000 lei cu titlu de daune materiale către partea civilă.

A fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare către părțile vătămate, și.

Pentru a hotărî astfel Judecătoria Sibiua reținut că potrivit probelor administrate în cauză, în data de 6 octombrie 2001, în jurul orei 12,00 inculpatul în timp ce conducea autoturismul marca Mercedes cu număr de înmatriculare 34--38, în direcția Sibiu-Rm. V, pe un sector de drum în curbă, inculpatul s-a angajat în depășirea a două autoturisme staționate pe marginea carosabilului. În aceste condiții depășind axul drumului a intrat în impact cu autoturismul condus de partea vătămată -, care circula din sens opus în mod regulamentar. In urma impactului autoturismul condus de inculpat a împins autoturismul condus de partea vătămată în parapetul din dreapta direcției de deplasare Rm.V-Sibiu, cele două autovehicule fiind puternic avariate.

În urma impactului decedat minorul; conducătorul auto a suferit leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 110-120 zile de îngrijiri medicale, partea vătămată -- a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile de îngrijiri medicale, ce i-au pus în primejdie viața și care au determinat infirmitate definitivă prin pierderea uterului și partea vătămată suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12-14 zile îngrijiri medicale.

Instanța de fond înlăturat apărarea inculpatului conform căreia pătrunderea autoturismului pe contrasens s-ar fi datorat exploziei unui pneu, întrucât expertiza efectuată a stabilit cu certitudine că deteriorarea anvelopei s-a datorat impactului autovehiculelor.

De asemenea instanța de fond a reținut că vinovăția inculpatului este certă și exclusivă, întrucât acesta a încălcat dispozițiile art. 8, 11, 13 al. 3, art. 14 din Decretul 328/1966, art. 31 al. 3 lit. a și art. 32 lit. k din Regulamentul de aplicare a Decretului 328/1966.

Împotriva sentinței pronunțată pe fondul cauzei au formulat apel partea responsabilă civilmente Societatea de asigurări " " din Turcia reprezentată procesual de SA B, precum și părțile vătămate, și.

Tribunalul Sibiua admis apelurile formulate și a înlăturat calitatea de parte responsabilă civilmente a societății de asigurare apelantă.

S-a dispus obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabila civilmente SC VE TURCIA, la plata daunelor materiale acordate de instanța de fond părților civile actualizate la data executării în funcție de rata inflației, precum și la plata unor prestații periodice în cuantum de 300 lei lunar, în favoarea părții civile până la terminarea stării de nevoie dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 45 de ani.

Împotriva sentinței pronunțate în apel, a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și părțile vătămate și criticând sentința atacată sub aspectul soluționării laturii civile, întrucât s-a limitat în mod nejustificat perioada acordării despăgubirilor periodice acordate părții vătămate --, și părțile vătămate au criticat hotărârea întrucât nu li s-au acordat în integralitate pretențiile civile solicitate.

Curtea de Apel Alba -I a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și părțile civile și, a casat decizia penală atacată precum și sentința penală nr. 4477/2002, numai sub aspectul soluționării laturii civile. Rejudecând s-au acordat părților civile recurente suma de 800 lei cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuieli ocazionate de funeraliile victimei, și s-a înlăturat dispoziția privind acordarea despăgubirilor periodice până la vârsta de 45 de ani pentru partea vătămată -, urmând ca acestea să fie datorate până la încetarea stării de nevoie.

În cauză a formulat apel peste termen inculpatul, în condițiile dispozițiilor art. 365 Cod proc.penală, în termen de 10 zile, de la data începerii executării pedepsei.

Analizând apelul formulat, Tribunalul a constatat că în cauză sunt întrunite exigențele textului ce reglementează apelul peste termen, întrucât inculpatul a lipsit la termenele de judecată cât și la pronunțarea hotărârilor, iar executarea pedepsei a început la 14.02.2007.

Constatând că prezentul apel a fost înregistrat la instanță la data de 23.02.2007, fiind înregistrat la oficiul poștal G la 21.02.2007, Tribunalul a apreciat că apelul este formulat în termenul prevăzut de art. 365 Cod proc.penală.

Prin decizia penală nr.20/30.01.2008 pronunțată în dosar nr.- Tribunalul Sibiu - Secția penală a admis așadar cererea de repunere în termenul de declarare a apelului formulată de inculpatul, iar pe fond a fost respins apelul promovat de inculpat împotriva sentinței penale nr.242/03.03.2004.

A fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa aplicată durata arestului începând cu data încarcerării - 14.12.2007 până la rămânerea definitivă a hotărârii.

Conform art.193 al.1 și art.192 al.2 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile în apel, precum și a celor avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul a reținut că motivele invocate de inculpat în apelul formulat au fost analizate de instanța de control judiciar, atât în apel, unde cauza este analizată sub toate aspectele, cât și în recurs, întrucât greșita individualizare a pedepsei constituie un motiv de recurs ce se analizează din oficiu, conform prev. art. 385/9 al.1 pct.14 raportat la art.385/9 al.3 Cod procedură penală

Așa fiind sub aspectul individualizării pedepsei, întrucât nu s-au invocat aspecte ce nu au fost cunoscute de instanță, cu ocazia individualizării pedepselor, sub acest aspect apelul inculpatului a fost considerat nefondat.

În ce privește lipsa de citare a inculpatului, s-a constatat că acesta a fost citat la același domiciliu, pe care l-a comunicat organelor judiciare, fiind citat cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire și prin afișare la sediul Consiliului Local în raza căruia s-au săvârșit faptele, cu respectarea dispozițiilor art. 177 al. 1-8 și art. 178 Cod proc.penală.

Și în fine analizând motivul de apel prin care s-a invocat lipsa vinovăției inculpatului, s-a reținut că probele administrate în cauză, infirmă susținerile inculpatului, iar expertiza tehnică solicitată la acest moment pentru dovedirea dinamicii accidentului, la peste 6 ani de la producerea accidentului este inutilă, în condițiile în care în cauză s-a efectuat o expertiză la scurt timp de la producerea accidentului. Această expertiză a avut în vedere, urmele de la fața locului, poziția autovehiculelor, precum și a victimelor, depozițiile martorilor prezenți la fața locului, astfel încât concluziile acesteia au redat, sunt mult mai exacte și credibile, decât o expertiză ce s-ar efectua numai în raport de înscrisurile aflate la dosar.

Față de cele reținute, Tribunalul a respins ca nefondat apelul inculpatului potrivit dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b Cod proc. penală.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs, în termenul legal, părțile civile și -, precum și inculpatul, aducându- critici de nelegalitate și netemeinicie.

În expunerea motivelor de recurs, părțile civile au susținut că în mod greșit fost admisă cererea de repunere în termenul de apel formulată de inculpatul, în condițiile în care, din probele existente la dosar, a rezultat că hotărârea instanței de fond a fost comunicată inculpatului.

S- arătat că admiterea cererii de repunere în termen este de natură să le prejudicieze interesele, fiind în imposibilitate de a pune în executare despăgubirile obținute.

Prin recursul formulat, inculpatul criticat hotărârile în principal sub aspectul de netemeinicie, arătând că nu este exclusiv vinovat de producerea accidentului și de urmările grave ale acestuia, iar raportat la lipsa antecedentelor penale, situația familială deosebită și conduita avută după accident, când a înțeles să ajute victimele, a solicitat reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei aplicate.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor formulate, dar și din oficiu, în limitele statuate de art.385/9 al.3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

Cu privire la criticile aduse părților civile recurente și -, Curtea reține că potrivit art.365 Cod procedură penală, partea care lipsit la toate termenele de judecată, cât și la pronunțare poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu decât 10 zile de la data, după caz a începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispozițiilor privind despăgubirile civile.

Se constată că cerințele prev. de art.365 Cod procedură penală sunt îndeplinite în cauză, inculpatul lipsind la toate termenele de judecată în fața primei instanțe, precum și la pronunțare, iar apelul peste termen a fost introdus în termenul stipulat de textul arătat.

În consecință, în mod corect instanța de apel admis cererea inculpatului privind apelul peste termen.

Chiar și în ipoteza susținută de părțile civile comunicarea hotărârii instanței de fond la adresa indicată de inculpat - acesta din urmă nu poate fi privat de dreptul de a uza de prevederile art.365 Cod procedură penală, care de altfel nu condiționează promovarea apelului peste termen de modalitatea comunicării hotărârii.

În concluzie, Curtea reține că susținerile părților civile sunt nefondate, recursul acestora urmând a fi respins, conform prevederilor art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală.

Nefondate apar a fi și criticile inculpatului, vizând fondul cauzei și modalitatea de individualizare a sancțiunii.

Din probatoriul administrat a rezultat că la data de 06.10.2001, în timp ce conducea autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare 34- - 38 în direcția Sibiu- Râmnicu V, pe un sector de drum aflat în curbă și în condiții de carosabil umed, inculpatul s-a angajat în depășirea a două autoturisme staționate pe marginea carosabilului, fără a se asigura în mod corespunzător și ignorând autoturismul condus de partea vătămată, care circula, în mod regulamentar, pe sensul opus.

Depășind axul drumului, autoturismul condus de inculpat a intrat în coliziune cu autoturismul părții vătămate, în urma impactului decedând minorul, în vârstă de 3 ani.

Totodată partea vătămată a suferit leziuni traumatice grave, care au necesitat pentru vindecare 110-120 zile îngrijiri medicale, partea civilă leziuni vindecabile în 12-14 zile îngrijiri medicale, iar partea vătămată - a pierdut sarcina, în vârstă de 7 luni, a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 zile îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața, determinând o infirmitate definitivă prin pierderea uterului.

În mod corect au fost înlăturate toate apărările inculpatului, probatoriul confirmând culpa sa exclusivă în producerea accidentului.

Raportat la consecințele deosebit de grave produse, Curtea consideră că instanțele inferioare au procedat în mod corect când au aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoare, în regim de detenție, orientată spre maximul special prevăzut de lege.

Chiar dacă inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine parțial sinceră, celelalte criterii reglementate de art.72 Cod penal nu justifică modificare a cuantumului pedepsei.

Nu se poate ignora faptul că inculpatul a manifestat un total dezinteres față de evenimentele petrecute, a părăsit țara, revenind la domiciliu, în cursul procedurilor derulate împotriva sa și nu a făcut un minim demers pentru compensarea prejudiciului suferit de părțile vătămate.

În acest context, nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și nici reducerea sancțiunii stabilite, astfel cum a solicitat acesta.

Recursul inculpatului este admisibil sub aspectul pedepselor accesorii aplicate de instanțe.

Raportat la natura faptelor comise, la împrejurarea că inculpatul este cetățean străin și că interzicerea tuturor drepturilor prev. de art.64 Cod penal nu corespunde exigențelor CEDO (cauza Hirst/Marii Britanii), fiind o măsură disproporționată, Curtea va înlătura din conținutul pedepsei accesorii stabilite în sarcina inculpatului dispoziția de interzicere a exercițiului drepturilor prev. de art.64 lit. teza I, lit.c, d, e Cod procedură penală, acestea neavând legătură cu infracțiunile deduse judecății.

Va enține în rest dispozițiile hotărârilor atacate.

Va respinge ca nefondat recursul formulat de părțile civile și - împotriva deciziei penale nr. 20/2008 a Tribunalului Sibiu.

Va obliga recurenții și - să plătească suma de 50 lei fiecare în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.

Celelalte cheltuieli judiciare avansate vor rămâne în sarcina statului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 20/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr. -.

Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 242/03.03.2004 a Judecătoriei Sibiu în ceea ce privește latura penală a cauzei, sub aspectul pedepselor accesorii aplicate inculpatului și, procedând la rejudecare în aceste limite:

Înlătură din conținutul pedepsei accesorii stabilite în sarcina inculpatului dispoziția de interzicere a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza I, lit. c, d, e pen.

Menține în rest dispozițiile hotărârilor atacate.

Respinge ca nefondat recursul formulat de părțile civile și - împotriva deciziei penale nr. 20/2008 a Tribunalului Sibiu.

Obligă recurenții și - să plătească suma de 50 lei fiecare în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.

Celelalte cheltuieli judiciare avansate rămân în sarcina statului.

Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile în contul Baroului de Avocați

Dispune avansarea sumei de 280 lei, reprezentând onorariul interpretului desemnat în cauză, din fondurile în contul indicat de acesta.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 20.05.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - -

GREFIER

Red.

Dact.2 ex/19.06.2009

;

Președinte:Oana Maria Călian
Judecători:Oana Maria Călian, Dana Ghițoaică, Monica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 335/2009. Curtea de Apel Alba Iulia