Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 415/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.415
Ședința publică din 19 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Valerica Niculina Grosu
JUDECĂTOR 2: Bogdan Adrian
JUDECĂTOR 3: Ștefan
*
GREFIER - -A
*
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
legal reprezentat de
PROCUROR -
La ordine a venit soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva deciziei penale nr.160/A din 20.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat intimata-parte vătămată, lipsă fiind recurenta-inculpată - pentru care a răspuns avocat ales, și intimații Spitalul Orășenesc M, Spitalul Municipal O și ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ - - SUCURSALA
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Nefiind cereri prealabile, s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a dat cuvântul pe fond.
Av., având cuvântul pentru recurenta-inculpată, a arătat că lasă soluția la aprecierea instanței, având în vedere motivele prev.de art.385/9 Cod pr.penală. A solicitat analizarea din oficiu a motivelor de casare.
Procurorul, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare către stat, hotărârea recurată fiind temeinică și legală.
Intimata-parte vătămată, având cuvântul, a precizat că dorește doar obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, nemaiavând alte pretenții.
S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.205/26.03.2007 a Judecătoriei Moinești, pronunțată în dosar nr-, s-a dispus:
In baza art.178 alin.2 penal pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, condamnarea inculpatei fiica lui G și,. la data de 2.03.1964 în, cu același domiciliu,-, jud.B, cetățean român, studii medii, căsătorită, fără antecedente penale,CNP -, 1a 2(doi) ani închisoare.
In baza art. 1 din L 543/2002 s-a constatat grațiată în totalitate pedeapsa.
S-a atras atenția inculpatei că dacă în termen de 3 ani va mai comite o altă infracțiune,conf. art.7 din /2002,se va revoca beneficiul grațierii.
In baza art. 14 și 346.pr.penală și art.998 civil a fost obligată inculpata să achite părții civile suma de 4000 lei RON cu titlu de despăgubiri civile.
A fost obligată inculpata la: 98 lei RON despăgubiri civile către civilă p. Serviciul de Ambulanță B;213,6517 lei RON către Spitalul M și 74,8 lei RON către Spitalul
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că:
La data de 1.06.2001 în jurul orei 16,40 pe DN 12 în localitatea,cartier, jud.B a avut loc un accident rutier,fiind implicate în acesta autoturismul 1310 cu nr. - condus de către inculpată și un autoturism TICO cu nr.- condus de, ambii deplasându-se în aceeași direcție de mers.
Urmare a impactului dintre cele două autoturisme a fost accidentat,care în urma leziunilor produse, a decedat.
Inculpata se deplasa cu autoturismul său pe direcția Tg.Ocna- și intenționând să vireze spre strada -,a redus viteza după care a efectuat virajul. Anterior efectuării acestei manevre,aceasta se afla poziționată între două cisterne (autovehicule cu gabarit depășit pentru transport petrolier)
Inculpata a procedat la schimbarea direcției de mers, din spate fiind angajat în depășire autoturismul TICO și ulterior acestea intrând în coliziune,respectiv aripa față a autoturismului 1310 cu portiera dreaptă spate a autoturismului TICO.
Autoturismul TICO urmare a coliziunii, a părăsit carosabilul după care cu oglinda exterioară stânga și portiera față stânga a acroșat pe,care în urma leziunilor suferite a decedat.
In faza de urmărire penală au fost efectuate 2 expertize tehnice care conțin opinii contradictorii și care nu au fost de natură a clarifica dinamica producerii accidentului. A mai fost întocmit și un supliment de expertiză,care a concluzionat că inculpata pe tot parcursul efectuării virajului trebuia să se asigure,putând astfel să efectueze o frânare temporară.
Inculpata a susținut că s-a asigurat în momentul când s-a hotărât să efectueze manevra de virare și că autoturismul TICO s-a angajat ulterior în depășirea cisternei.
Conducătorul auto de pe autoturismul TICO susține contrariul, respectiv că inculpata a efectuat manevra de virare după ce autoturismul său se angajase în depășire.
Din declarația martorului (fila 36) se reține că inculpata a semnalizat intenția de a vira la stânga,a început virajul depășind axul drumului,moment în care a văzut și autoturism,ul TICO venind cu viteză din spate. Martorul a declarat că nu a văzut autoturismul TICO înainte.
Martora care se afla cu inculpata în autoturism a declarat că inculpata în momentul impactului trecuse de axul drumului și intrase pe drumul de țară către care virase. la fel a declarat și martorul Insurățelu (fila 53),acesta precizând că inculpata intrase pe drumul spre care virase,moment în care autoturismul TICO s-a angajat în depășirea cisternei.
Martorul G care se afla în autoturismul TICO a precizat că șoferul autoturismului a semnalizat intenția de depășire a cisternei care a redus viteza și după depășirea tirului, a simțit o izbitură, martorul neputând observa dacă autoturismul a semnalizat intenția de virare.
Pe data de 27.06.2006 s-a efectuat o cercetare locală, ocazie cu care prin procesul verbal încheiat(fila 58 dosar) au fost consemnate susținerile inculpatei și a soției victimei accidentului.
Inculpata a arătat că victima era pe o bancă împreună cu altă persoană lângă bolovanul aflat la distanța de 2,80 de borna kilometrică. înainte de a ajunge la intersecție a semnalizata intrat pe drumul de țară iar când s-a produs impactul fața mașinii se afla în dreptul bornei kilometrice. A mutat autoturismul pe partea dreaptă a străzii - la sugestia organelor de Poliție deoarece încurca circulația.
Cu ocazia cercetării locale,inculpata a poziționat autoturismul ca în momentul impactului și efectuându-se măsurători s-a constatat că din partea dreaptă față a mașinii până la gardul din dreapta sunt 4,30 iar fața mașinii se află pe aceeași linie cu colțul gardului poziționat pe partea dreaptă a drumului spre care a virat inculpata.
După administrarea probelor întreg dosarul a fost înaintat Institutului Național de Expertize Criminalistice B pentru a se stabili:dinamica producerii accidentului și funcție de avarii;viteza de deplasare a autoturismului în momentul premergător accidentului;posibilitatea de evitare a evenimentului rutier și cauza producerii accidentului.
La efectuarea acestei expertize s-au avut în vedere și expertizele efectuate în cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice I și Institutul Național de Expertize Criminalistice
Expertiza dispusă a concluzionat că nu pot fi stabilite valorile certe ale vitezelor de deplasare ale autovehiculelor implicate în eveniment în momentele premergătoare declanșării stării de pericol iminent și având în vedere manevra pe care o efectua inculpata, s-a apreciat că în momentul inițierii virajului la stânga,rula cu o viteză de 20 km/.
Întrucât prin manevra sa inculpata intersecta traiectoria de deplasare a autoturismului TICO, pentru conducătorul auto al acestuia s-a declanșat o stare de pericol iminent, situație față de care acesta a încercat să evite producerea accidentului printr-o manevră de ocolire către stânga, cu toate acestea s-a produs impactul dintre partea laterală stânga față a autoturismului și cea laterală dreapta a autoturismului TICO. în urma schimbului energetic,coroborat cu manevra de evitare efectuată de, autoturismul condus de acesta a intrat într-un proces de derapare, în cadrul căruia 1-a acroșat pe cu partea laterală stânga, proiectându-1 pe borna ce marchează km 86, între procesul de derapare determinat de impact și accidentarea victimei existând o relație cauzală directă.
Ulterior, autoturismul Tico a lovit cu aripa față un bloc din beton, după care a revenit pe carosabil, oprindu-se la cea 50 de borna kilometrică, spre, pe spațiul acoperit cu iarbă din dreapta drumului public.
Pe borna kilometrică au fost identificate urme biologice,ce par a fi de sânge.
Experții precizează că rezultă cu certitudine faptul că în momentul în care inculpata a inițiat manevra de viraj stânga,autoturismul condus de se afla angajat în depășirea autotrenului rutier.
Pentru a se ajunge la această concluzie, s-a avut în vedere lungimea autotrenului rutier,care este de 14, la care se adaugă și spațiul necesar încadrării în manevra de depășire.
Accidentul putea fi evitat dacă inculpata înainte de angajarea în efectuarea manevrei de schimbare a direcției de mers s-ar fi asigurat față de celelalte autovehicule angajate în trafic și acesta s-a produs din cauza manevrei efectuate de către inculpată.
Inculpata a mai solicitat o cercetare locală, instanța însă a respins această cerere deoarece s-a efectuat o cercetare locală în dosar și nu mai pot fi stabilite alte repere care să schimbe situația de fapt,cu atât mai mult cu cât cercetarea locală efectuată a fost analizată alături de celelalte probe la efectuarea expertizei criminalistice.
Instanța a apreciat că expertiza criminalistică este o probă științifică și la elaborarea acesteia au fost avute în vedere toate probele administrate,inclusiv elementele din celelalte expertize și pe cale de consecință nu pot fi înlăturate concluziile acesteia și să se dea o hotărâre numai raportat la declarațiile anumitor martori.
Este decisiv în stabilirea corectă a situației de fapt aprecierea momentelor în care inculpata a început manevra de schimbare a sensului de mers și când șoferul autoturismului Tico s-a angajat în manevra de depășire a cisternei.
Pe baza calculelor efectuate,expertiza stabilește acest lucru.
Instanța a reținut ca dovedită situația de fapt.
În drept:
Fapta inculpatei care s-a angajat în efectuarea manevrei de schimbare a sensului de mers fără a se asigura, determinând uciderea din culpă a numitului,întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.178 alin.2 penal, pentru care se va dispune condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii.
La individualizarea pedepsei, conf. art.72 penal s-a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei dar și situația că inculpata este la prima încălcare a legii penale precum și împrejurările în care a fost săvârșită infracțiunea.
Fapta inculpatei a fost săvârșită anterior intrării în vigoare a Legii nr.543/2002 privind grațierea și nu este exclusă de la beneficiul acestei legi.
În baza art.l din Legea grațierii menționată mai sus, s-a constatat grațiată în totalitate pedeapsa ce a fost aplicată inculpatei.
S-a atras atenția inculpatei, că dacă în termen de trei ani va mai săvârși o altă infracțiune, se va revoca beneficiul grațierii conf. art.7 din Legea 543/2002.
Cu privire la latura civilă a cauzei:
La prima judecată în fond soția victimei, respectiv nu s-a constituit parte civilă în cauză. Imediat după accident aceasta a primit 1000 lei RON de la.
Cu ocazia rejudecării cauzei, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 4000 lei RON,reprezentând cheltuieli de înmormântare și cu praznicele ulterioare efectuate pentru soțul decedat.
Inculpata prin apărător a solicitat ca instanța să constate că este tardivă constituirea de parte civilă sau în cazul neprimirii de către instanță a acestei cereri, să se rețină doar diferența de 3000 lei RON, deoarece partea civilă a primit deja 1000 lei RON.
Având în vedere că instanța a fost investită cu rejudecarea în totalitate a cauzei, și a procedat la reaudierea tuturor părților, readministrând probe și administrând probe noi, a considerat că cererea de constituire de parte civilă nu este tardivă, deoarece practic a fost sesizată din nou prin decizia de casare.
Cât privește cererea ca din suma pretinsă de partea civilă să se scadă cea pe care a primit-o de la martorul, nu are suport juridic, aceasta sumă fiind primită de la o persoană care nu este parte în dosar și nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale privitoare la legătura de cauzalitate ce trebuie să existe între fapta ilicită și prejudiciu.
Partea civilă cu martorii: și a făcut dovada că a cheltuit cu înmormântarea și praznicele ulterioare peste 4000 lei RON.
Cum între fapta pentru care inculpata urmează a fi condamnată și prejudiciul cauzat părții civile, există legătură directă de cauzalitate, urmează ca în baza art.14 și 346.pr.penală și art.998 civil să fie obligată inculpata să o despăgubească pe partea civilă.
Victima urmare a accidentării sale, a fost transportată la spitalul M,cheltuielile ocazionate de spitalizarea acesteia fiind de 74,8 lei RON.
Ulterior a fost spitalizată și la Spitalul Municipal O și din adresa nr.2562/5.03.2007 (fila 68 dosar) cheltuielile de spitalizare au fost de 213,6517 lei RON.
Transportul victimei la Spitalul M și Spitalul O s-a efectuat cu ambulanța,cheltuielile doar pentru transportul la M fiind de 98 lei RON,pentru celălalt transport neputându-se preciza valoarea, conf. adresei nr. 1916/23.03.2007 emisă de Serviciul de Ambulantă a Județului
Cele două spitale și serviciul de Ambulanță s-au constituit părți civile în cauză cu sumele menționate în adresele înaintate instanței.
Urmează ca în baza art.14 și 346.pr.penală corob. cu prevederile art.313 din /2006 modificată, să fie obligată inculpata să achite și aceste sume părților civile.
In cauză a formulat apel în termen legal inculpata, motivat prin memoriu separat, în care arată că trebuie reținut că circula pe sa de mers si a procedat la un viraj stânga cu respectarea tuturor dispozițiilor legale. Obligația ei era să se asigure că din față nu circula nici o mașina, să semnalizeze, să încetinească și să procedez la viraj, lucru pe care am făcut.
In ce îl privește pe celălalt conducător auto, acesta a intrat în depășirea cisternei.
Obligația sa era să se asigure că din sens invers nu vine nici un vehicul, că nici una din mașinile din față nu este în cursul unei manevre de depășire sau viraj stânga.
Mai mult, întrucât era in zona unei intersecții iar cisterna din fata sa a încetinit, fără a opri, conducătorul auto avea toate motivele sa fie prudent si sa conștientizeze că această manevra a vehiculului din fată sa este datorată unui obstacol sau unei alte cauze și să nu se angajeze în depășire până nu avea vizibilitate perfectă. Atât timp cât cisterna din față nu permitea vizibilitate asupra întregului parcurs din față, conducătorul auto nu trebuia sa se înscrie in depășire.
Expertizele efectuate au avut in vedere situația si manevrele efectuate după înscrierea sa în viraj și a celuilalt în depășire. Prin expertiză nu s-a stabilit dacă înscrierea în depășire s-a efectuat regulamentar ci doar dacă după aceasta înscriere accidentul mai putea fi evitat și de către cine. Dacă înscrierea în depășire a fost corectă poate stabili doar instanța.
La momentul săvârșirii faptei erau aplicabile dispozițiile. 328/1966 si a Regulamentului de aplicare (Hot.772/1966). Conducătorul auto a încălcat dispozițiile art. 32 din Hot. 772/1966 care interzic depășirea inintersecție(si acolo era intersecție) si art. 32 care obligă conducătorul auto să-și ia toate măsurile de asigurare la depășire, întrucât nu avea vizibilitate din cauza cisternei, conducătorul auto nu a avut posibilitatea sa se asigure si, deci, nu trebuia să se înscrie in depășire.
Mai mult, chiar si după înscrierea in depășire, același conducător, printr-o manevră de frânare energica ar fi putut evita accidentul, manevra sa de depășire prin stânga fiind greșită si interzisă prin Regulament.
Mai este de precizat că a reparat mașina pe asigurarea obligatorie a celuilalt conducător auto, acesta recunoscându-si vina.
In acest sens a solicitat ca instanța să solicite prin adresă relații de la ( asigurătorul celuilalt conducător auto implicat).
Inculpata a considerat ca organele de cercetare penala ar fi trebuit să identifice cisternă implicate în accident, cu atât mai mult cu cat autoturismul implicat a fost târât de cisternă la reintrarea pe carosabil si conducătorul auto al cisternei nu avea voie să părăsească locul accidentului. In acest sens a solicitat ca instanța să solicite Rafinăriei relații în legătura cu cisternele ce au încărcat si au ieșit din unitate in preajma momentului în care s-a produs incidental cui aparțineau aceste vehicule, vederea identificării conducătorului.
Prin decizia penală nr. 160 din 20.03.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosar nr-, s-a admis apelul formulat de apelanta inculpată, s-a desființat sentința penală apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Așa cum rezultă din adresa nr.5623 din 20.03.2008 a Sucursalei B, autoturismul condus de inculpați la data accidentului avea asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.
Fără a verifica această împrejurare și fără a respecta dispozițiile Legii nr. 136/1995, prima instanță a soluționat cauza în lipsa introducerii în cauză și citării asigurătorului, deși era obligatoriu.
Prin această omisiune s-a produs o triplă vătămare procesuală pentru asigurător, care nu are posibilitatea de a se apăra, pentru partea vătămată care nu-și poate recupera prejudiciu de la un debitor solvabil și inculpatul care a fost obligat la plata lor în locul asigurătorului.
Pentru aceste motive, în baza art.379 pct.2 lit.b Cod pr.penală, s-a admis apelul inculpatului, s-a desființat în totalitate sentința penală atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Judecătoria Moinești.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat în termen legal recurs inculpata, fără a arăta în scris motivele de recurs.
Recursul este nefondat.
Decizia penală recurată este temeinică și legală, instanța de apel a constatat corect omisiunea instanței de fond de a cita și introduce în cauză asiguratorul, respectiv SC B, deși la dosarul cauzei exista înscrisuri care fac dovada că inculpata, la data producerii accidentului avea asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, având calitate procesuală.
În cauză, prima instanță nu respectat dispozițiile legale privitoare la citare cuprinse în art. 175-181 cod pr. penală, iar partea nu s-a putut prezenta în judecată spre a-și susține interesele - situație ce a lezat justa soluționare a cauzei și pe de altă parte produs o vătămare părții vătămate care nu își poate satisface creanța( prejudiciul cauzat ca urmare faptei ilicite a inculpatului) dar și inculpatului care a fost obligat la plată în locul asiguratorului deși avea contract de asigurare.
Față de cele mai sus reținute, Curtea de Apel, apreciază nefondat recursul, urmând ca în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. C.P.P. să îl respingă potrivit dispozitivului prezentei, în lipsa altor motive dintre cele prev. de art. 385/9 pct.3
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b respingeC.P.P. ca nefondat recursul declarat de recurent inculpat împotriva deciziei penale nr. 160 din 20.03.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.
Constată că inculpata a fost asistată de apărător ales.
În temeiul art. 192 alin. 2 obligăC.P.P. recurentul la plata sumei de 50 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.06.2008
Pt.PREȘEDINTE
- - - aflată în JUDECĂTORI,
PREȘEDINTE INSTANȚĂ Pt.- - aflat în
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
-
GREFIER,
-
Red.- OL
Red. S/
Red. /3.07.2008
Tehnored.AȘ/7.07.2008/ 2 ex
Președinte:Valerica Niculina GrosuJudecători:Valerica Niculina Grosu, Bogdan Adrian, Ștefan