Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 466/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIEPENALĂ NR.466/
Ședința publică din 01 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure
JUDECĂTOR 3: Zoița
Grefier - I
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror
Pe rol judecarea recursurilor penale declarate de inculpatul și de partea civilă, împotriva deciziei penale nr. 308/22.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect ucidere din culpă (art.178 Cod penal)-
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 72395/2009 și recurenta parte civilă asistată de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 30790/2009.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp. art. 176 - 181 cod pr. penală.
Recursurile sunt declarate în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și motivate conform art. 38510cod pr. penală.
Se constată încetată delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat, respectiv avocat.
Totodată, se constată că apărătorul recurentului inculpat, avocat depune motivele de recurs, iar apărătorul recurentei părți civile, avocat, după lecturare, nu solicită un termen pentru studiul acestora.
În temeiul art. 301-302 cod pr. penală, Curtea întreabă părțile dacă mai au cereri de formulat.
Apărătorul recurentului inculpat, avocat, solicită emiterea unei adrese la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, pentru a ne comunica numele procurorului care a analizat temeinicia rechizitoriului (cerere formulată și în apel, dar respinsă), întrucât rechizitoriul nu este verificat de prim procuror, ci de prim procurorul adjunct - fără delegare sau împuternicire, motiv pentru care apreciază că instanța este nelegal sesizată.
Arată că lipsa verificării legalității și temeiniciei rechizitoriului de către prim procuror, invalidează sesizarea instanței, aceasta fiind făcută cu încălcarea unor dispoziții esențiale. Astfel, potrivit regulamentului de ordine interioară al parchetelor - art. 124 al. 4 și 5, prim procurorul îl desemnează pe unul dintre prim procurorii adjuncți pentru a-l înlocui de drept în perioada absenței sale, putând delega dreptul la semnătură numai prim procurorului adjunct, în speța de față neexistând vreo dovada a acestei delegări sau împuterniciri.
Apărătorul recurentei părți civile, avocat, solicită respingerea acestei cereri, întrucât din mențiunea din rechizitoriu nu rezultă că ar fi semnat prim procurorul sau prim procurorul adjunct.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea cererii, întrucât conform încheierii de ședință din 7.11.2008, rezultă că rechizitoriul a fost completat cu mențiunea verificat sub aspectul legalității și temeiniciei potrivit art. 264 al. 3 cod pr. penală, de către dna. prim procuror adjunct, raportat la disp. art. 92 din regulament, care prevăd că atunci când lipsește prim procurorul, înlocuitorul de drept face toate actele.
Avocat precizează că trebuie făcută dovada cu înscrisuri pentru a motiva că s-a verificat de o altă persoană, decât prim procurorul, întrucât nu ne aflăm în situația prev. de art. 284 al. 4 și 5 din regulamentul de ordine interioară.
Curtea analizând și deliberând cu privire la cererea formulată, apreciază că raportat la actele dosarului nu se impune solicitarea altor relații, sens în care respinge cererea.
Aduce la cunoștința inculpatului prevederile art. 70 al. 2 cod pr. penală, în sensul că are dreptul de a da nici o declarație și îi pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, acesta precizând că nu dorește să dea declarația în fața instanței de recurs, aspect consemnat în caietul de ședință al grefierului.
Văzând că nu mai sunt alte cereri, probe, excepții de formulat, în baza art. 38511cod pr. penală constată recursurile în stare de judecată și conform art. 38513cod pr. penală, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat, pentru recurentul inculpat, arată că a formulat recurs pentru următoarele motive:
1. Instanța de judecată nu a fost legal sesizată prin rechizitoriu, fiind incidente disp. art. 3859al. 1 pct. 2 cod pr. penală, art. 264 cod pr. penală și recursul în interesul legii -. 9/2008 a, potrivit cu care rechizitoriul trebuie să fie suspus verificării sub aspectul legalității și temeiniciei de către Prim procurorul Parchetul, or în cauza de față, a invocat această excepție și la instanța de fond și în apel, dar care a fost în mod greșit respinsă de ambele instanțe, argumentând că verificarea există, dar nu de prim procuror, ci de doamna Procuror de Secție Judiciar, care prezentă la Judecătoria Medgidia, a făcut mențiunea respectivă pe actul de sesizare al instanței. Pentru acest motiv de recurs, potrivit art. 38515pct. 2 cod pr. penală, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei la procuror pentru refacerea actului de sesizare.
2. Instanța de fond a pronunțat hotărârea și a motivat sentința, în condițiile în care dosarul se afla pe rolul Tribunalului Constanța, în recursul formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă plângerea împotriva măsurii sechestrului asigurator. Pentru acest motiv de recurs, potrivit art. 38515pct. 2 lit. c cod pr. penală, în ref. La art. 197 cod pr. penală și 343 și urm. Cod pr. penală, solicită admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Medgidia.
3. Instanțele de fond și de apel au dispus în mod greșit condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de ucidere din culpă; arată că în mod nelegal instanța de fond a respins o probă esențială în apărare, respectiv solicitarea ca experții să formuleze precizări cu privire la locul în care s-a aflat arma și modalitatea de declanșare a focului, având în vedere argumentele dlui. expert criminalist G, dar și pentru a încerca să înlăture posibilitățile cu chestiuni sigure, bazate pe argumente științifice, dar și pe probele de la dosar (declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, actul medico-legal, etc.) în condițiile art. 124 cod pr. penală, raportat și la înscrisul depus la dosar de către C în faza de apel, precum și proba cu o nouă expertiză criminalistică în cauză. Pentru acest motiv, solicită admiterea recursului și trimiterea spre rejudecare la instanța de apel în vederea administrării acestor probe esențiale în aflarea adevărului și stabilirea corectă a situației de fapt.
4. Față de materialul probator, solicită achitarea potrivit art. 10 lit. e cod pr. penală, respectiv că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al aptei, raportat la disp. art. 47 cod penal - cazul fortuit. Instanța de fond a nesocotit declarațiile martorilor, care se coroborează cu declarațiile inculpatului, conform cărora descărcarea armei s-a produs lîn momentul în care autoturismul rula pe raza fermei nr. 8, pe un drum de pământ cu denivelări, fără intervenția mecanică a inculpatului care nu manevra arma în momentul declanșării focului. Arată că varianta expertului este cea corectă, în care se susține că declanșarea armei s-a produs datorită șocului transmis la trecerea cu autoturismul peste zona de drum denivelat.
5. greșita soluționare a acțiunii civile, întrucât instanța de fond a procedat la soluționarea acțiunii civile în mod superficial, cu nerespectarea dispozițiilor privind dovedirea pretinsului prejudiciului moral și material, fără să fie argumentată și motivată soluția de obligare a inculpatului la plata sumei respective, inculpatul cu victima erau colegii de serviciu, inculpatul a ajutat familia victimei cu sume de bani și produse alimentare în valoare de 150.000.000 lei.
Solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate ca netemeinică și nelegală și pronunțarea unei hotărâri conform susținerilor din motivelor de recurs.
Avocat, pentru recurenta parte civilă și intimată, în recursul inculpatului, solicită respingerea recursului ca nefundat, astfel:
- pentru primul motiv de recurs, arată că rechizitoriul a fost vizat în limitele prevăzute de lege, iar dacă inculpatul are dubii, există alte căi de a rezolva acesta aspect, sens în care apreciază că nu se impune trimiterea cauzei la procuror.
- Referitor la trimiterea spre rejudecare la instanța de fond, pentru administrarea de probe, respectiv lămuririle expertului, nu este utilă și pertinentă, întrucât raportul de expertiză a lămurit toate aspectele cu privire la dinamica producerii accidentului, ara era la inculpat, care în acel moment o încărca și nu se putea descărca accidental; totodată, nici poziția armei indicată de expert nu era posibilă, aceste concluzii nu pot fi contrazise de supozițiile expertului, care și-a exprimat o poziție subiectivă, poziția nu corespunde unghiului de pătrundere a alicelor în corpul victimei.
- Cu privire la solicitarea de achitare a inculpatului, arată că față de probatoriu administrat reiese vinovăția inculpatului, acesta avea permis de portarmă și de vânătoare, iar la acel moment făcea braconaj, astfel încât, prevederile art. 136 din Lg. 253, uzul de armă letală nu poate duce la concluzia unui caz fortuit, inculpatul și-a asumat riscul, iar expertiza nu face referire la cazul fortuit, sens în care nu se impune achitarea.
- Solicită respingerea și cu privire la pretențiile civile, arătând că inculpatul nu a luat legătura cu familia, ci a trimis numai 10.000.000 lei la înmormântare, celelalte susțineri fiind simple afirmații ale martorilor.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea deciziei ca legală și temeinică.
În recursul părții civile, pe latură penală, arată că în mod greșit s-a respins cererea de schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de omor cu intenție directă potrivit art. 175 lit. i cod penal, inculpatul era vânător și posesor de permis portarmă, avea cunoștințe în domeniu și îndemânarea necesară, se afla la braconat, dar nu s-au făcut cercetări cu privire la acest aspect, a încălcat dispozițiile Legii 253, și evident a prevăzut că fapta poate avea alte consecințe, decât prinderea lor, astfel încât, chiar dacă intenția era indirectă, a fost corelativă la omor calificat.
Precizează că la fond a solicitat procurorului să dea lămuriri dacă solicită extinderea procesului penal pentru braconaj și folosirea de arme letale, însă instanța nu s-a pronunțat pe această solicitare.
Totodată, instanța a încălcat dreptul la un proces echitabil, s-a preocupat exclusiv în a găsi circumstanțe atenuante inculpatului în referire la modalitatea de executare a pedepsei, respectiv că este căsătorit, că are un copil și că regretat fapta. De fapt, instanța trebuia să analizeze circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, pe care le apreciază ca agravante, referitor la încălcarea normelor cu privire la uzul de armă și braconaj.
Pe latură civilă, arată că nu s-a dat eficiență cererii procurorului din data de 18 mai când a solicitat completarea rechizitoriului cu citarea ca parte responsabilă civilmente a SC - SA, însă instanța a respins această solicitare.
Cu privire la daunele morale, arată că instanța de apel nu a motivat faptul că a redus daunele morale de la 2 miliarde la 500 milioane, apreciind că prima instanța - judecătoria a stabilit corect cuantumul daunelor.
Reprezentantul Parchetului, în recursul inculpatului, solicită respingerea ca nefondat, arată că verificarea și vizarea rechizitoriului poate fi efectuată și de prim procuror și de un delegat al acestuia, dacă primul din motive obiective nu se află la parchet. Referitor la trimiterea la parchet pentru refacerea rechizitoriului, nu se impune, acesta nu este un motiv de recurs în mod expres, hotărârea fiind motivată amplu. Nici trimiterea spre rejudecare pentru administrarea de probe nu se impune, respectiv o altă expertiză, întrucât s-au făcut ample lămuriri și la fond și în apel, iar coroborarea concluziilor se face de către instanță.
Totodată, arată că nu se impune achitarea inculpatului, care a acționat cu mare ușurință, din probe rezultând că în mod corect s-a reținut că arma era în brațele inculpatului, acesta cunoștea procedurile de a păstra arma în siguranță.
Pe latură civilă, arată că în mod corect în apel s-au majorat daunele morale.
Cu privire la recursul părții civile, solicită de asemenea respingerea acestuia ca nefondat, precizând că expertiza criminalistică a stabilit corect că moartea s-a datorat greșelii inculpatului care nu a asigurat arma, coroborat cu expertiza medicală, de unde reiese că direcția de tragere, pe direcția inculpatului, era înainte - înapoi, astfel încât, apreciază că în s-a stabilit vinovăția și s-a aplicat pedeapsa pentru infracțiunea reținută în rechizitoriu. Cu privire la schimbarea încadrării juridice, arată că nu se impunea; pentru infracțiunea de braconaj, nu se impunea extinderea procesului penal, instanța fiind deja sesizată cu rechizitoriu;. De asemenea nici introducerea în cauză a SC - SA nu era necesară, inculpatul nu se afla în relații de prepușenie cu această societate, iar cu privire la daunele morale, apreciază că au fost corect stabilite.
În concluzie, solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate și menținerea hotărârilor atacate ca temeinice și legale.
Avocat, pentru inculpat, în recursul părții civile, solicită respingerea acestuia ca nefundat, arătând că, referitor la extinderea procesului penal, procurorul a precizat că nu face această solicitare. Cu privire la introducerea în cauză a SC - SA, arată că cererea a fost tardivă, sens în care corect a fost respinsă, fiind depășit momentul ascultării inculpatului. Totodată, este nereal că inculpatul se afla la vânătoare, acesta împreună cu victima se deplasaseră pentru a interveni în comiterea unui furt. Există o neconcordanță în răspunsul de la poliția care a ridicat arma, în care se arată că ar fi avut o defecțiune, și concluziile expertizei. În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt arată că regretă fapta și achiesează la concluziile apărătorului.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Prin decizia penală nr. 308 din data de 22.06.2009, Tribunalul Constanțaa dispus următoarele;
" În baza art. 379 pct. 2 lit. a Pr. Pen. admite ca fondate apelurile formulate de inculpatul - - domiciliat în -,-, județul C si partea civila - domiciliată în M,-, -.A,.10, județul C, împotriva sentinței penale nr. 2166/P/05.12.2008 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr-.
Desființează sentinta penală apelată și, rejudecând, dispune:
In baza art.81 pen. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 alin.2 pen..
In baza art.82 pen. fixeaza termen de incercare de 5 ani, care se compune din durata pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani.
In baza art.71 pen interzice inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit.a teza a II a si b pen.
In baza art.71 alin.5 pen. constata ca pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art.359 proc.pen. pune in vedere inculpatului dispozitiile art.83 pen. si art.84 pen.
Majoreaza cuantumul despagubirilor civile-daune materiale-la care a fost obligat inculpatul catre partea civila de la 1162,44 lei la 15.000 (cincisprezece mii RON).
Reduce cuantumul despagubirilor civile-daune morale- la care a fost obligat inculpatul catre partea civila de la 300.000 lei la 50.000 lei (cincizeci mii lei RON).
Constata ridicata masura sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului, prin decizia penala nr.215/03.03.2009 a Tribunalului Constanta pronuntata in dosarul nr-.
Inlatura din sentinta penala apelata dispozitiile art.861C.pen. art.862 art.863lit.a,b,c,d pen. si art.864C.pen. art.64 lit.a teza si c pen., dispozitia privind obligarea la despagubiri civile in suma de 300.000 lei daune morale si 1162,44 lei daune materiale si cea privind mentinerea masurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului pentru suma de 302.112.44 lei, luata prin incheierea din data de 10.11.2008 a Judecatoriei Medgidia.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 192 alin. 3. Pr. Pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia."
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 2166/P din data de 05.12.2008 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr-, s-a dispus:
S-a admis cererea de reexaminare amendă judiciară formulată de petentul av..
În baza art. 199 cod pr. pen. a fost scutit petentul de plata amenzii de 5.000 lei aplicată prin Încheierea din 14.11.2008.
S-a respins ca nefondată cererea părții vătămate de schimbare de încadrare juridică din infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 cod pen. în infracțiunea de omor calificat prev. de art. 175 lit. e și i cod pen.
În baza art. 178 alin. 2 cod pen.:
A fost condamnat inculpatul, CNP -, fiul lui și, născut la data de 05.06.1974, în loc. B, jud. B, domiciliat în com. Poșta, sat Poșta, jud. B, fără forme legale în loc.,-, jud. C, cetățean român, studii medii, șef departament pază la SC SA, căsătorit, fără copii, fără antecedente penale, la o pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, faptă din 20.10.2005.
În baza art. 861cod pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare de 5 ani, calculat conform art. 862cod pen.
În baza art. 863cod pen. pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- a - sa se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța la datele ce vor fi fixate de către aceștia;
- b - sa anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședința sau locuința și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- c - sa comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- d - sa comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza art. 359 cod pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864rap. la art. 83 și 84 cod pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.
În baza art. 71 cod pen. au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, b, c cod pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. 5 cod pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea vătămată domiciliată în loc. M,-, -. 10, jud.
În baza art. 14-15 și 346 cod pr.pen. raportat la art. 998-999 cod civil:
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 1162,44 lei cu titlul de despăgubiri materiale și suma de 300.000 lei cu titlul de despăgubiri morale.
În baza art. 193 cod pr.pen. a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 950 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
S-a menținut măsura sechestrului asigurător luată asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului prin Încheierea din 10 noiembrie 2008 până la concurența sumei de -,44 - valoarea pagubei.
În baza art. 191 cod pr.pen. A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat de 1.000 lei."
Împotriva aceste hotărâri au declarat apel inculpatul și partea civilă.
Prin decizia penală nr. 308 din data de 22.06.2009, Tribunalul Constanțaa dispus următoarele;
" În baza art. 379 pct. 2 lit. a Pr. Pen. admite ca fondate apelurile formulate de inculpatul - - domiciliat în -,-, județul C si partea civila - domiciliată în M,-, -.A,.10, județul C, împotriva sentinței penale nr. 2166/P/05.12.2008 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr-.
Desființează sentinta penală apelată și, rejudecând, dispune:
In baza art.81 pen. dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 alin.2 pen..
In baza art.82 pen. fixeaza termen de incercare de 5 ani, care se compune din durata pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani.
In baza art.71 pen interzice inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit.a teza a II a si b pen.
In baza art.71 alin.5 pen. constata ca pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art.359 proc.pen. pune in vedere inculpatului dispozitiile art.83 pen. si art.84 pen.
Majoreaza cuantumul despagubirilor civile-daune materiale-la care a fost obligat inculpatul catre partea civila de la 1162,44 lei la 15.000 (cincisprezece mii RON).
Reduce cuantumul despagubirilor civile-daune morale- la care a fost obligat inculpatul catre partea civila de la 300.000 lei la 50.000 lei (cincizeci mii lei RON).
Constata ridicata masura sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului, prin decizia penala nr.215/03.03.2009 a Tribunalului Constanta pronuntata in dosarul nr-.
Inlatura din sentinta penala apelata dispozitiile art.861C.pen. art.862 art.863lit.a,b,c,d pen. si art.864C.pen. art.64 lit.a teza si c pen., dispozitia privind obligarea la despagubiri civile in suma de 300.000 lei daune morale si 1162,44 lei daune materiale si cea privind mentinerea masurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului pentru suma de 302.112.44 lei, luata prin incheierea din data de 10.11.2008 a Judecatoriei Medgidia.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 192 alin. 3. Pr. Pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia."
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele:
La data de 20.10.2005, în jurul orelor 22,00-23,00, inculpatul în calitate de șef departament pază la SC - SA, i-a anunțat pe agenții de pază de serviciu că trebuie să plece în patrulare.
La urcarea în autoturism, inculpatul a luat asupra sa o armă de vânătoare marca seria 71939 calibru 12 și o cutie cu cartușe, în scopul de a împușca.
În autoturismul marca Lada cu nr. de înmatriculare B - 59618, s-au urcat, pe scaunele din față, șoferul, pe locul din dreapta față inculpatul, pe locurile din spate, în partea dreaptă, în spatele inculpatului s-a urcat martorul iar pe partea victima.
La urcarea în autoturism inculpatul a așezat arma între scaunele din față cu patul spre el și cu țeava spre spatele mașinii.
Inculpatul a încărcat arma și la lumina farurilor a împușcat trei pe care șoferul i-a pus în portbagajul mașinii. De reținut că aceștia circulau în perimetrul fermei, pe terenul de pământ care prezintă denivelări.
Ulterior, arma cu cartuș pe țeavă a fost ținută de inculpat în brațe, cu patul spre picioarele inculpatului și cu țeava spre corpul victimei, în așteptarea unui alt. În această poziție, datorită terenului denivelat, la un moment dat, s-a acționat, din greșeală trăgaciul aferent țevii pe care era introdus cartușul astfel că a fost împușcată mortal victima.
Ca urmare a evenimentului produs la sediul Postului de Politic Poarta A s-a deplasat cu o echipa de cercetare, ocazie cu care s-a procedat la cercetarea autoturismului marca LADA cu nr. de înmatriculare B-59618.
Cu aceasta ocazie în autoturism în partea dreapta - pe covorul din s-a identificat o cutie din carton cu inscripțiile,25.12 T3 în jurul căreia se aflau un număr de șapte cartușe netrase.
Pe locul din stânga - spate al autoturismului s-a identificat cadavrul numitului ce se afla în poziția,șezând" cu brațele pe lângă corp, cel stâng fiind introdus în buzunarul hanoracului ce-l purta, în dreptul acestuia fund identificata o de lichid de culoare brun - roscat ce pare a fi de sânge, care duce pana la covorul din plastic de pe podeaua autoturismului.
Instanța, coroborând procesele verbale de cercetare la fața locului cu raportului de constatare medico-legala nr. 584/2/2oo5 din o7.o2.2oo6 al SML Constanta, cu raportul de expertiză criminalistică nr. 162/04.09.2008 de către Institutul Național de Expertize Criminalistice B, cu declarațiile martorilor, cu declarațiile de recunoaștere parțială ale inculpatului, așa cum au fost analizate și reținute mai sus, instanța a reținut situația de fapt expusă și vinovăția inculpatului la săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
In termen legal au declarat recurs inculpatul recurent și partea civila.
Recursul declarat de inculpat vizează nelegalitatea si netemeinicia hit pronunțate in cauza după cum urmează:
- nelegala sesizare a instanței prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta - rechizitoriul trebuia să fie supus verificării sub legalității si temeiniciei de către primul procuror;
- nepronunțarea si nemotivarea sentinței - dezbaterile au avut loc pe 21.11.2008, amânând pronunțarea. pe 5.12.2008; redactarea hotărârii a avut loc in lipsa dosarului instanței de fond, ace4sta aflându-se pe rolul Tribunalului Constanța din data de 25.11.2008;
- greșita condamnare a inculpatului întrucât in cauza sunt aplicabile art. 47 cp. Cazul fortuit, ceea ce conduce la achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. e cod pr. penală;
- greșita soluționare a acțiuni civile de către instanța de apel, când in lipsa unor probe certe care sa justifice pretenții materiale a admis nejustificat apelul părții civile;
Recursul părții civile vizează schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de ucidere din culpă in infracțiunea de omor calificat.
S-a solicitat de asemenea condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de braconaj prev. de art. 34 lit. c din Lg.103/1996, și uzul unei arme letale fără drept prev, de art. 136 al. 2 din Lg. nr. 295/2004;
- greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului astfel ca in raport de gravitatea faptei acesta nu poate beneficia de suspendarea condiționata a pedepsei.
Examinând legalitatea si temeinicia recursului declarat de inculpat, in raport de criticile formulate, cât și din oficiu, Curtea retine următoarele;
- potrivit art. 332 cod pr. penală instanța se desesizează si restituie cauza procurorului pentru sesizarea instanței;
- potrivit art. 264 al. 1 cod pr. penală rechizitoriul constituie actul de sesizare al instanței;
- potrivit art. 264 al. 2 cod pr. penală când rechizitoriul este întocmit de procurorul de la parchetul ierarhic inferior celui corespunzător instanței competente să judece cauza in fond, acesta este suspus confirmării procurorului de la parchetul corespunzător acestei instanțe;
- în ambele ipoteze, confirmarea rechizitoriului, care este actul de sesizare a instanței, reprezintă o ratificare a acestuia, iar neconfirmarea lui in cazurile arătate mai sus, atrăgea sancțiunea nulității absolute, dacă neregularitatea actului de sesizare nu putea fi înlăturata de îndată si nici prin acordarea unui termen; or, ca efect al modificărilor aduse disp. art. 209 al. 5 și 264 al. 2 au C.P.P. fost abrogate, astfel că, în reglementarea actuală, singurele dispoziții care se refera la emiterea rechizitoriului, sunt cele ale art. 264
C.P.P.- potrivit dec.9/18.02.2008 ICCJ a statuat prin recursul în interesul legii, că disp. art. 264 al.3 cod pr. penală se interpretează în sensul că rechizitoriul trebuie să conțină mențiunea "verificat sub aspectul legalității și temeiniciei"; lipsa acestei mențiuni atrage neregularitatea actului de sesizare in condițiile art. 300 al. 2 cod pr. penală, in sensul ca ea poate fi înlăturată, după caz, fie de îndată, fie prin acordarea unui termen în acest scop. Așadar critica privind nelegala sesizare a instanțe si restituirea cauzei la parchet este neîntemeiată întrucât rechizitoriul nr. 1906/ din 23.02.2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanta poarta mențiunea efectuării verificării.
Cu privire la cea de-a doua critica, Curtea constata că nu este reală susținerea că dosarul se afla pe rol la Tribunalul Constanța, in vederea soluționării recursurilor declarate împotriva încheierilor de ședință care aveau ca obiect măsura asiguratorie. Prin decizia penală nr. 215/3.03.2009, pronunțată in dosarul -, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședința din 3.10.2008 a Judecătoriei Medgidia, in dosarul - și a admis recursul inculpatului împotriva încheierii din 10.11.2008, a casat încheierea și in urma rejudecării, a fost respinsa cererea privind instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile si mobile ale inculpatului până la concurența sumei de 500.000 lei; totodată, s-a dispus si ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpatului; încheierea instanței de judecata privind masurile asiguratorii poate fi atacata separat cu recurs, iar pronunțarea pe fondul cauzei anterior soluționării recursului nu atrage nulitatea absoluta a sentinței apelate.
Cu privire la cea de-a treia critica privind greșita condamnare a inculpatului întrucât în cauză sunt aplicabile art. 47 cod penal - cazul fortuit. Potrivit acestuia text de lege "nu constituie infracțiunea fapta prevăzute de legea penala al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu poate fi prevăzută." Pentru a reține existenta cazului fortuit, trebuia ca imposibilitatea de a se prevedea ivirea împrejurării care a dat naștere rezultatului neașteptat sa aibă caracter obiectiv, respectiv apariția acelei împrejurări să nu poată fi prevăzută de nici o persoana.
Nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 47 cod penal daca inculpatul nu a respectat regulile privind posesia si folosinta armelor de foc. Astfel, din raportul de expertiza criminalistica nr. 162/4.09.2008, Institutul Național de expertize criminalistice concluzionează că;
- la capitolul constatări fila 263 dosar instanță fond, se menționează că "tragerile experimentale efectuate ulterior în poligon au confirmat și ele că arma funcționează în mod corespunzător, excluzându-se posibilitatea de a se declanșa o împușcătură fără ca vreunul din trăgace să fi fost acționat;
- aceleași verificări au fost realizat e si cu arma asigurată, și s-a constatat că acționează in mod corespunzător și prin urmare nu este posibilă eliminarea mecanismului de darea a focului în cazul niciunuia dintre trăgace, când acesta este pe poziția asigurat;
- prin urmare descărcarea armei de vânătoare se putea realiza numai prin acționarea trăgacelor, cu siguranța armei aflata in poziția dezasigurat; se exclude astfel posibilitatea descărcării armei prin șocuri accidentale, sau prin lovire frontală ori laterală, a celorlalte componente ale sale, care ar fi putut apărarea la deplasarea pe teren accidentat a autoturismului.
În concluzie, dacă arma s-ar fi putut afla lângă scaunul trăgătorului ținând seama de formele rotunjite a reliefului din autoturism, precum și de faptul ca cele 2 tragace sunt protejate de garda prevăzută de constructor tocmai pentru evitarea executării accidentale a tragerii in astfel de situații, corpul de experți opiniază că "declanșarea focului a fost puțin probabilă".
In a doua situație, daca arma s-ar fi putut afla in brațele trăgătorului, descărcarea ei s-ar fi putut realiza doar prin acționarea directa a trăgaciului aferent țevii pe care se afla introdus cartușul.
de aceste concluzii, nu se poate retine cazul fortuit care sa aibă ca efect achitarea inculpatului.
Un alt motiv de recurs al inculpatului vizează greșita soluționare a acțiunii civile, astfel că, instanțele aveau obligația să constate ca inculpatul a ajutat familia victimei cu sume de bani si produse alimentare in valoare de 150.000.000 lei. Examinând si acest motiv de recurs, constatăm că instanțele au apreciat corect cuantumul prejudiciilor suferite in raport de probele administrate, atât testimoniale cât și proba cu acte. Instanța de apel a avut în vedere contribuția inculpatului la cheltuielile de înmormântare și pomenile ulterioare în raport de suma de 15.000 lei.
În această situație, cum din oficiu nu s-au constatat încălcări ale legii care să fi dus la casarea hotărârilor recurate, recursul declarat de inculpat este nefondat.
In ceea ce privește recursul părții civile, prin care se solicită schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de omor calificat, acesta este neântemeiat. Sesizarea instanței potrivit art. 317 cod pr. penală se face prin rechizitoriu, iar judecata se mărginește la fapta si la persoana arătată a actului de sesizare a instanței, iar in caz de extindere a procesului penal, și la fapta si persoana la care se referă extinderea.
Așadar instanțele au analizat situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția inculpatului în raport de actul de sesizare a instanței.
Cea de-a doua critica vizează cuantumul daunelor morale acordate de instanța, Astfel, în apel cuantumul acestor daune morale s-au redus de la suma de 300.000 RON, la 50.000 RON cu motivarea că în lipsa unor dispoziții legale care să confere criteriile legale de cuantificare a prejudiciului de natura patrimoniala se au in vedere raporturile dintre victima si persoana care pretinde că i s-a cauzat un astfel de prejudiciu, legătura de afecțiune, măsura în care legătura afectivă, de natura familiala a fost demonstrată. Este adevărat ca moartea unui copil privează pe părinții acestuia de exercitarea normala a dreptului lor la existență, fără traume psihice, datorate unui astfel de deces. Astfel că, instanța a acordat cu titlu de daune suma de 50.000 RON.
Motivarea instanței de apel este corectă și cuantumul acordat este de natură să compenseze suferințele îndurate de părinți determinate de pierderea fiului.
Pe cale de consecință recursul declarat de partea civilă este nefondat și va fi respins, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor art. 192 alin. 2 cod pr. penală și art. 189 cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul și de partea civilă, împotriva deciziei penale nr. 308/22.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect ucidere din culpă (art.178 Cod penal)-
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului apărătorului din oficiu avocat, de 50 lei.
Obligă pe recurenți la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate în procesul penal, în sumă de câte 100 lei fiecare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 01.09.2009.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTORI,
- - - - -
-
GREFIER,
I
Red.fond.
Red.apel
Red.dec.
Tehnored.IC-2 ex./25.09.2009
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Marius Cristian Epure, Zoița