Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 542/2009. Curtea de Apel Oradea

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.542/R/2009

Ședința publică din 15 decembrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela

- - - JUDECĂTOR 3: Popovici Corina

- - - judecător

- grefier

Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpatul recurent SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ C-N, cu sediul în C,--5, județul C, părțile civile recurent și,. în B, nr.68,.42, județul C și,. în C-N,-, -.16,.3,.34, județul C, împotriva deciziei penale nr.139/A din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie care desființează și modifică în parte sentința penală nr.1281 din 10.12.2007 pronunțată de Judecătoria Gherla, având ca obiect ucidere din culpă, conform art.178 Cod penal și vătămare corporală din culpă conform art.184 Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent personal și asistat de apărător ales avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă la 3.11.2009 de Baroul Cluj - Cabinet Individual, partea civilă recurentă personal și asistată de avocat în substituire avocat, în baza delegației de substituire emisă la 14.12.2009 de Baroul Cluj -, & Asociații, părțile civile intimate și personal și asistate de avocat, în baza împuternicirii avocațiale emisă la 2.11.2009 de Baroul Cluj - Cabinet de Avocat și pentru partea civilă recurentă lipsă, avocat în substituire avocat, în baza delegației de substituire emisă la 14.12.2009 de Baroul Cluj -, & Asociații, lipsă fiind partea civilă recurentă, părțile civile intimate Spitalul Clinic Județean de Urgență C-N și Spitalul Clinic de Urgență "Prof.Dr. " C-

MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, învederându-se și că la dosarul cauzei s-a depus de către avocat din cadrul Baroului C, cerere de amânare a pronunțării pentru un alt termen foarte scurt pentru a avea posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise deoarece din cauza unei operații stomatologice nu poate fi prezent în fața instanței la data de 15.12.2009, după care:

Părțile civile intimate și solicită judecarea cauzei la termenul de azi.

Apărătorul părților civile și avocat depune la dosar memoriu cuprinzând motivele de recurs.

Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, Curtea acordă cuvântul asupra recursului.

Apărătorul inculpatului recurent avocat solicită admiterea recursului, casarea și modificarea hotărârilor atacate potrivit dispozițiilor art.385/9 alin.1 pct.9 și 14 din Codul d e procedură penală, în principal, solicită reindividualizarea pedepselor aplicate în cauză care să fie orientate la limita minimă prevăzută de lege cu aplicarea art.86/1 și art.81 Cod penal, solicitând a se avea în vedere natura infracțiunilor din punct de vedere al formei, fiind vorba de infracțiuni săvârșite din culpă.

Consideră că, pct.14 al art.385/9 din Codul d e procedură penală este incident în speță și raportat la această cerere solicită a se avea în vedere că toate probele pledează pentru o astfel de modalitate de individualizare.

Solicită a se avea în vedere situația personală a inculpatului, acesta e la primul contact cu legea penală, regretă comiterea faptei și că este de acord cu suma stabilită de prima instanță sub aspectul despăgubirilor materiale și morale. Totodată solicită a se avea în vedere jurisprudența Curții de APEL ORADEA care face posibilă aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată sau sub supraveghere, apreciind că este posibilă lăsarea în libertate a inculpatului prin aplicarea unei pedepse în regim neprivativ de libertate.

Apărătorul părților civile recurente, - și avocat solicită admiterea recursului, casarea în parte a deciziei penale atacate și, pe cale de consecință, menținerea sentinței penale atacate și obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata dobânzilor legale aferente pretențiilor admise în soluționarea laturii civile, din momentul intervenirii hotărârii judecătorești definitive și irevocabile și până la achitarea integrală a sumelor datorate, conform motivelor de recurs expuse în memoriul depus la dosar.

În primă instanță Judecătoria Gherlaa pronunțat o pedeapsă legală și temeinică atât cu privire la cuantum, la modalitatea de executare a pedepsei, cât și cu privire la întinderea despăgubirilor civile.

Consideră că, din materialul probator existent la dosar rezultă fără putință de tăgadă culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului de circulație ca urmare a nerespectării de către acesta a dispozițiilor privind circulația pe drumurile publice.

În cauză, a fost efectuat un raport de expertiză criminalistică din a cărui concluzii rezultă fără dubiu că inculpatul putea evita producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat pe partea dreaptă a drumului public, fără depășirea marcajului longitudinal continuu și cu o viteză care să se încadreze la limita admisă pe acel sector de drum.

Având în vedere materialul probator existent la dosar părțile civile recurente au susținut constant că latura subiectivă a infracțiunilor săvârșite de către inculpat depășește sfera culpei astfel cum au fost încadrate de către organul de urmărire penală. Toate probele administrate în cauză duc la concluzia vinovăției inculpatului în momentul producerii accidentului, care îmbracă forma intenției indirecte.

Sub aspectul laturii civile, consideră hotărârile atacate ca legale și temeinice, după cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, fapta ilicită a inculpatului a cauzat moartei a trei tineri, părțile vătămate suferind în mod evident un prejudiciu, inculpatul a săvârșit o faptă ilicită, între aceasta și prejudiciul cauzat existând o legătură de cauzalitate, iar inculpatul - autor al faptei cauzatoare de prejudiciu s-a aflat în culpă și se impune repararea acestor prejudicii prin compensație bănească față de inculpat.

Referitor la recursul declarat de inculpat, pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.

Părțile civile intimate și solicită menținerea hotărârii pronunțate de Judecătoria Gherla.

Procurorul, apreciază hotărârile atacate ca fiind legale și temeinice, considerând că pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată în mod judicios, raportat la gravitatea infracțiunilor și rezultatul produs, considerente față de care a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

Apărătorul inculpatului avocat referitor la recursul părților civile, arată că nu are obiecțiuni, precizând că inculpatul este dispus să treacă la executarea lor din punct de vedere al modalității de executare. Mai arată că inculpatul nu a contestat infracțiunile, respectiv gravitatea acestora și rezultatul produs, pentru care va primi pedeapsa pe viață, dar solicită a se avea în vedere faptul că acesta are un copil de 1,5 ani și o sănătate precară.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, regretă comiterea faptei, arată că este născut în B și nu în localitatea G, că nu a avut probleme cu legea penală niciodată, că are un copil bolnav solicitând instanței a-i permite să fir alături de acesta.

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Judecătoria Gherla în baza art.178 alin.l, 2 și 5 din Codul penal, a condamnat pe inculpatul, - pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în dauna victimelor, și la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă în baza art. 184 alin. 1 și 3 din Codul penal, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în dauna părții vătămate.

În baza art.33 lit.b Cod penal raportat la art.34 alin.1 Cod penal, a constat că cele două infracțiuni au fost săvârșite în concurs ideal de infracțiuni și a dispus contopirea acestor două pedepse în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor, urmând ca această pedeapsă să fie executată în regim de detenție.

În baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a-c Cod penal pe durata executării pedepsei.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală și la art.998 - 999 Cod penal, a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile vătămate și în sensul că a obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 RON cu titlu de daune materiale și suma de 200.000 RON cu titlu de daune morale în favoarea acestor părți civile.

În baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală și la art.998-999 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată, în sensul că a obligat inculpatul la plata sumei de 20.000 RON cu titlu de daune morale, respingând pretențiile materiale ca nedovedite.

În privința părților vătămate și instanța de fond, în baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală și la art.998-999 Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de aceștia, în sensul că a obligat inculpatul să le plătească acestora suma de 2.000 RON cu titlu de daune materiale și suma de 200.000 RON cu titlu de daune morale.

In baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală și la art.998-999 Cod civil, admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Urgență "Prof.Dr. ", în sensul că a obligat inculpatul să plătească acestui spital suma de 384,69 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată și a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Județean de Urgență C în sensul că a obligat inculpatul să plătească acestui spital suma de 1.167,33 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei și suma de 1037,17 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată.

În baza deciziei nr.1 din 28 martie 2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, a constatat că SC -Reasigurare - în C-N, cu sediul principal în B, are calitatea în procesul penal de asigurător de răspundere civilă.

În temeiul art.191 alin.1 din Codul d e procedură penală, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 3.100 RON.

În temeiul art.193, alin.1 din Codul d e procedură penală, obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare față de partea civilă în sumă de 2.000 RON, reprezentând onorariul apărătorului angajat de către partea civilă, avocat și la plata cheltuielilor judiciare față de părțile civile, și în sumă de 583 RON pentru fiecare, reprezentând onorariul apărătorului angajat de către părțile civile, avocat, plus la plata sumei de 1.668 RON reprezentând onorariul apărătorului ales al părților vătămate și, avocat și la plata sumei de 1.668 RON către partea vătămată, reprezentând onorariul plătit de aceasta avocatului.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr.355/P/2006 emis la data de 18.01.2007, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherlaa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul și trimiterea în judecată a acestuia pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 din Codul penal și pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 din Codul penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. b din Codul penal, pe motiv că, în data de 05.03.2006 la orele 0,20, prin nerespectarea dispozițiilor art. 41 alin. 1, art. 48 alin. 1 din OUG nr.195/2002 și art.124, 129, 135 alin.1, art.154, 155 din Regulamentul de aplicare a ordonanței, aprobat prin HG nr.85/2003, a cauzat din culpa exclusivă un accident de circulație în urma căruia a rezultat decesul victimelor, și, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă și pe motivul că la aceeași dată și oră prin nerespectarea dispozițiilor art.41 alin.1, art.48 alin.1, din OUG nr.195/2002 și art.124, 129, 135 alin.1, art.154, 155 din Regulamentul de aplicare a ordonanței aprobat prin HG nr.85/2003, a cauzat din culpă exclusivă un accident de circulație în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate, care a necesitat 25-30 zile de îngrijiri medicale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, reținându-se și aplicarea art.33 lit.b din Codul penal privind concursul ideal de infracțiuni.

S-a reținut că inculpatul a dat mai multe declarații atât în fața organelor de cercetare penală cât și în fața instanței de judecată. În declarațiile date în faza de urmărire penală, inculpatul a arătat că în timp ce se deplasa spre din G, cât mai aproape de axul drumului pentru a putea evita mai ușor potențiale pericole ce pot apărea pe partea dreaptă a drumului, la ieșire din orașul G, a observat un grup de tineri pe partea a drumului în direcția sa de mers, a redus viteza, i-a semnalizat cu farurile și datorită faptului că acel grup de persoane nu se afla pe sensul său de mers și nici în imediata apropiere a axului drumului, nu i-a considerat un pericol și ca urmare nu a frânat, considerând că este suficient să reducă viteza prin ridicarea piciorului de pe accelerație. Inculpatul a mai declarat că în momentul în care a ajuns în dreptul stației, având concentrată atenția înspre înainte și către partea dreaptă a părții carosabile, când a simțit un șoc în întreaga mașină, a auzit o bubuitură și a văzut o umbră care a trecut prin colțul din stânga al parbrizului și imediat după aceasta a simțit o usturime în pentru aproximativ o secundă și i-a întrebat pe cei din autoturism ce s-a întâmplat. Inculpatul a mai declarat că după impact nu a frânat brusc, a încetinit ușor și a ținut volanul în aceeași poziție și după aproximativ 50 metri de la auzirea bubuiturii a oprit și s-a coborât de la volan mergând să vadă ce s-a întâmplat ( filele 47-54 dosar urmărire penală ).

În fața instanței de judecată inculpatul și-a menținut în mare declarația cu mici modificări, în sensul că de această dată arată că grupul de pietoni compus din mai multe persoane la care a făcut referire în declarațiile sale anterioare se deplasa foarte aproape de axul drumului, a mai arătat că grupul de persoane 1-a văzut de la o distanță de circa 60 metri, i-a semnalizat cu farurile, concentrându-și atenția asupra sensului său de mers și după ce i-a semnalizat cu farurile persoanele aflate în grupul pietonal s-au retras ușor pe partea, rațiune pentru care nu i-a mai considerat un pericol și nu a mai privit în direcția lor, ci în direcția sa de deplasare. În continuarea declarației sale inculpatul își modifică poziția avută în fața organelor de cercetare, în sensul că pietonii se aflau foarte aproape de axul drumului, aceștia continuând să se deplaseze spre dreapta în sensul său de mers. A încetinit viteza prin ridicarea piciorului de pe pedala de accelerație, neacționând frâna, inculpatul a mai arătat că nu a găsit o explicație la cele întâmplate nici până în prezent. De asemenea, cu toate că a declarat în fața instanței că grupul pietonal se deplasa aproape de axul drumului, inculpatul mai arată că după ce a văzut grupul pietonal și chiar în timp ce se apropia de el și-a continuat deplasarea aproape de axul drumului și că după ce a semnalizat cu farurile pe pietoni aceștia s-au îndepărtat de axul drumului cu circa o J de metru. Inculpatul a mai declarat că nu a semnalizat sonor grupul pietonal și că distanța de 60 de metri dintre locul unde i-a văzut inițial pe pietoni și cel de producere a impactului a parcurs-o în 2-3 secunde ( filele 46-47 dosar instanță ).

Analizând întreg materialul probator administrat în cauză și coroborând declarațiile inculpatului cu privire la modalitatea săvârșirii faptei în materialitatea ei cu toate celelalte probe administrate cu privire la latura penală a cauzei, respectiv: proces-verbal de sesizare din oficiu ( fila 5 ), proces-verbal de cercetare la fața locului ( filele 6-8, 16-25 ), proces- verbal de constatare cu ocazia cercetării la fața locului ( filele 26-49 ), proces- verbal de verificare tehnică a autovehiculului ( filele 14-15 ), raport de constatare medicală și concluzii preliminare pentru victima ( filele 187-190, 213-216 ), buletin de analiză toxicologică-alcoolemie și proces-verbal de recoltare a probelor biologice pentru victima ( filele 188-189 ), raport de constatare medico-legală și concluziile preliminare pentru victima ( filele 191-193, 196-197 ), raport de constatare medico-legală și concluziile preliminare pentru victima ( filele 200-204 ), raport de constatare medico-legală și concluziile preliminare pentru partea vătămată - ( filele 209-210 ), buletin de analiză toxicologică - alcoolemie și proces-verbal de recoltare a probelor biologice pentru partea vătămată ( filele 205-207 ), protocolul alcooltest, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie și procesul-verbal de recoltare a probelor biologice pentru inculpat ( filele 223-226 ), copie cazier judiciar în privința inculpatului ( fila 238 ), declarații martori în faza de cercetare penală ( filele 56-182 ), declarații martori în fața instanței ( filele 57-62,72-79, 92-96, 118-120, 147-150, 170-172, 192-194 ), copie electronică a facturii pentru telefonul inculpatului ( filele 241-250 ), copii ale certificatului de înmatriculare, cărții de identitate și contractului de asigurare ( filele 391-392 ), raport de expertiză criminalistică întocmit de expert oficial criminalist din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice C ( filele 270-297 ) și completări la raportul de expertiză criminalistică efectuate de expert criminalist autorizat ( filele 299-301 ), răspunsul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice C către Poliția Municipiului G în privința efectuării unui supliment de expertiză ( fila 329 ), adrese ale administratorului tronsonului de drum ( filele 339-340, proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate din 04.01.2007 ( filele 350-355 ), proces-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală ( filele 389-390 ), certificat de deces privind victima, ( fila 194 ), certificatul de deces privind victima ( fila 199 ), adresa Inspectoratului de Poliție a Județului C - Poliția mun. G, prin care se comunică că victima a decedat în cursul nopții de 07/08 martie 2006 la Clinica Chirurgie I C-N, unde fusese internat ( fila 185 ), instanța de fond a reținut următoarea stare de fapt:

Inculpatul este posesor al permisului de conducere categoria B din 15.11.2004. În luna ianuarie 2006 din evidența informatizată, a rezultat că inculpatul figura cu o abatere privind nerespectarea vitezei admise. Este amator de curse auto "off road", curse auto pe trasee montane organizate de diferite asociații sportive.

În seara zilei de 04.03.2006, în jurul orelor 22,00, inculpatul s-a deplasat împreună cu soția sa și martorii și la un local din mun. Inculpatul și soția au ajuns la localul de pe str. - din mun. G cu autoturismul marca înmatriculat sub nr.B-08-, iar martorii cu un alt autoturism. Autoturismul inculpatului a fost parcat de acesta în fața localului unde se mai aflau parcate și alte autoturisme. Autoturismul aparține în fapt inculpatului, nefiind însă efectuate formalitățile de vânzare-cumpărare cu proprietarul scriptic. Autoturismul a fost modificat înainte de a fi cumpărat, în sensul că a avut atașată o bară metalică, orizontală pe toată fața mașinii și o alta curbată între cele două faruri, accesoriu denumit bull-. După cumpărarea mașinii inculpatul a aplicat pe cele două faruri o plasă de sârmă.

în care a intrat inculpatul și martorii era aglomerat, inculpatul și cei trei așezându-se la masa unor cunoscuți.

În același local se aflau și martorii, victimele, și, care sărbătoreau anticipat majoratul victimei.

În local se mai aflau și martorul și prietena sa, partea vătămată însoțiți de martora a, rudă cu partea vătămată.

La o altă masă, însă în același local se aflau martorii, și, care au hotărât să ajungă la discoteca din, însă nu aveau mijloc de transport. Grupurile de mai sus nu au rămas întreaga seară statice sau compacte, o parte din grupul victimelor relaționând cu o parte din grupul părții vătămate.

In jurul miezului nopții, grupul părții vătămate a părăsit localul pentru a se deplasa spre locuința martorei a din. S-a deplasat pe jos pe DN.1 C în direcția C-N, în același timp grupul victimelor la care s-a alăturat și martorul, a părăsit localul cu aceeași intenție de a ajunge la locuințele din localitatea. Cele două grupuri s-au întâlnit în apropierea podului de peste râul și au format un grup ordonat, deplasându-se în coloană doi câte doi. Grupul pietonilor se deplasa spre și, deci în direcția C-N pe marginea părții carosabile a sensului de mers C-N - G, astfel martorul singur, înaintea sa martorul la braț cu victima, în fața martorului spre înainte se afla martorul iar în dreapta acestuia din urmă victima, tot spre înainte martora a, iar în dreapta acesteia victima și în fruntea grupului martorul, având-o în partea dreaptă pe partea vătămată. În această formațiune pietonii s-au apropiat de zona benzinăriei aparținând SC SRL

În această perioadă de timp martorul i-a solicitat inculpatului, pe care îl cunoștea întrucât făcuse practică la locul de muncă al inculpatului, să-1 transporte împreună cu prietenii la o altă discotecă în, propunere pe care inculpatul a acceptat- Pe locul din dreapta față a mașinii s-a așezat martorul, iar pe bancheta din spate martorii, și.

în direcția C-N pe DN IC, după trecerea podului de peste râul, pe o porțiune de drum în aliniament, cu iluminatul public în funcțiune, inculpatul a ajuns în aceeași zonă cu pietonii din grupul victimelor și părții carosabile în jurul orei 0,20. Carosabilul din zonă era din asfalt umed cu o lățime de 6,90 metri, cu o singură bandă de circulație pe sens, fiecare bandă având lățimea de 3,45 metri, fiind marcată separarea sensurilor de circulație cu marcaj simplu, continuu, slab vizibil. Partea carosabilă era prevăzută pe ambele sensuri cu acostamente, acostamentul din partea dreaptă a sensului de mers G-C fiind de 1,40 metri, iar cel din partea de 7 metri. Sectorul de drum era sub incidența indicatorului "depășirea interzisă".

Inculpatul a constatat că pe cealaltă bandă de mers, în aceeași direcție, se deplasa un grup de persoane pe partea carosabilă, nu în imediata apropiere a axului drumului. Nu a considerat că grupul reprezintă un pericol, astfel că a ridicat doar piciorul de pe accelerație. -și atenția spre înainte și partea dreaptă a drumului, a ajuns în dreptul benzinăriei, trecând peste axul drumului cu circa 1,5 metri și intrând în grupul de pietoni. cu o viteză peste limita legală ( stabilită prin expertiza criminalistică de circa 65 km/ ), inculpatul a lovit cu partea frontală a autoturismului pietonii aflați în coloana situată înspre partea carosabilă, atingând pe doi din cei care formau coloana alăturată aflată spre benzinărie.

mașinii s-a spart ca urmare a impactului și fără a acționa sistemul de frânare inculpatul a oprit mașina pe partea sa carosabilă la 61,70 metri distanță față de benzinărie în apropierea stâlpului electric nr. 19.

Inculpatul a coborât din mașină împreună cu ceilalți ocupanți, constatând că victimele sunt căzute pe carosabil sau în afara părții carosabile, motiv pentru care a apelat numărul de urgență 112 la ora 0,25.

în dreptul indicatorului cu semnificația accesul interzis de la ieșire din benzinărie, inculpatul a lovit victimele, și pe partea vătămată. Victima a fost lovită cu partea frontală stânga proiectată în planul longitudinal și lateral, ajungând în afara părții carosabile, impactul victimei cu solul generând urma de sânge numerotată criminalistic în procesul-verbal de cercetare la fața locului cu numărul 6. Victima a fost lovită cu partea frontală stânga spre centrală și a fost proiectată în plan longitudinal și lateral, ajungând în zona unde s-a descoperit cizma, numerotată criminalistic în procesul-verbal de cercetare la fața locului cu nr.5. Victima a fost lovită cu partea spre centrală a mașinii, proiectată în plan longitudinal, autovehicul a trecut pe sub victimă, care a căzut în spatele acestuia pe carosabil în dreptul parapetului din fața benzinăriei, generând urma de sânge numerotată în procesul-verbal de cercetare la fața locului cu numărul 3. Partea vătămată a fost lovită cu partea frontală stânga a mașinii, proiectată în plan longitudinal și lateral, căzând în dreptul capătului dinspre Caa celuiași parapet.

Au mai fost vătămați martorii și, iar martorii a și nu au suferit vătămări, martorul fiind cel care în momentul premergător impactului, întâmplător s-a uitat spre înapoi și a făcut un pas lateral spre benzinărie atenționând verbal grupul, fără ca atenționarea sa verbală de pericol să mai ajungă la victime și partea vătămată.

Au mai apelat numărul de urgență și martorii și.

La fața locului au sosit două ambulanțe care au transportat victimele și partea vătămată la Spitalul municipal din G, victima și partea vătămată au fost însoțite în ambulanță de martorii și.

Organele de poliție au efectuat cercetarea locului faptei, însă înainte de sosirea organelor de poliție circulația în zonă, chiar redusă, a continuat.

Inculpatul a fost testat cu alcooltestul, rezultatul afișat și tipărit fiind de 0 mg/ I-au fost recoltate două probe de sânge, iar din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.l510/IX/a/357, rezultă că alcoolemia acestuia a fost zero.

La Spitalul Municipal G s-a constatat decesul victimelor și, iar victima și partea vătămată au fost trimise la Spitalul Clinic de Urgență

Conform raportului de constatare medico-legală nr.1429/111/133, moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat transsecțiunii de trunchi cerebral consecutivă unei luxații atlanto-occipitale cu telescopare importantă. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire-proiectare în cadrul unui accident rutier ( impactul a fost în partea laterală și posterioară dreapta ), iar moartea poate data din data de 5 martie 2006. Alcoolemia victimei a fost de 0,55 g/l alcool pur în sânge.

Conform raportului de constatare medico-legală nr.1428/111/132, moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat transsecțiunii de trunchi cerebral consecutivă unei luxații atlanto-occipitale cu telescopare ( luxații atlanto-occipitale totale ). Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin lovire-proiectare în cadrul unui accident rutier ( impactul a fost în partea laterală și posterioară dreapta ), iar moartea poate data din 05.03.2006. Alcoolemia victimei a fost zero.

Victima a fost transportat la Clinica de Neurochirurgie ICN unde a fost internat în perioada 5-8 martie 2006 cu diagnosticul "politraufnatism. grav. occipitală cu interesarea foramen magnum și a arcului posterior, contuzie abdominală cu ruptură de splină. de gambă dreaptă cu fractură imobilizată.. grad III/IV. Accident rutier. Cu tot tratamentul aplicat, evoluția sănătăți victimei a fost nefavorabilă și a decedat la 8 martie 2006.

Conform Raportului de constatare medico-legală nr. 1469/111/139, moartea victimei a fost violentă, ea s-a datorat contuziei și hemoragiei meningocerebrale cu fractura calotei și bazei craniului în cadrul unui politraumatism. Leziunile tanatogeneratoare s-au putut produce prin mecanism de lovire-proiectare în cadrul unui accident rutier a cărui victimă a fost în data de 5 martie 2006, între aceste leziuni și deces există legătură de cauzalitate. Alcoolemia cadavrului a fost de 0, 40 la mie. Moartea poate data de 8 martie 2006.

i-a fost recoltată o probă de sânge, la ora 4.30, alcoolemia fiind conform buletinului de analiză toxicologică de 0, 5 g/l alcool pur în sânge.

Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență C, Clinica de Neurochirurgie CNu nde a fost internată în perioada 5-10 martie 2006 conform 40216/2006 cu dgs." TC mediu (). Plăci excoriate hemifață dr. contuzie coapsă dreaptă și fașă posterioară gambă dreaptă cu suspiciune de ruptură parțială de gemen intern. gravă gleznă dreapta, cu mică smulgere maleonară internă. Accident rutier și apoi la Clinica Ortopedie C-N în perioada 10-13 martie 2006 conform 328/2006 cu " mediu. coapsă. gleznă cu mică smulgere maleonară internă. Accident rutier."

Conform raportului de constatare medico-legală 1590/II/b/75, partea vătămată a prezentat leziuni corporale care s-au putut produce în cadrul unui accident rutier, leziunile necesită 25-30 de zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații și pot data din 5 martie 2006.

Părții vătămate i-a fost recoltată o probă de sânge la ora 4, alcoolemia acesteia fiind conform Buletinului de analiză toxicologică de 0 g/l alcool pur în sânge.

S-a reținut că inculpatul în declarațiile pe care le-a dat în fața organelor de cercetare penală și mai apoi în fața instanței de judecată, a recunoscut săvârșirea faptei însă a nuanțat vinovăția sa, arătând că, la ieșire din orașul Gao bservat un grup de tineri pe partea a drumului în direcția sa de mers, a redus viteza, i-a semnalizat cu farurile și datorită faptului că acel grup de persoane nu se afla pe sensul său de mers și nici în imediata apropiere a axului drumului, nu i-a considerat un pericol si ca urmare nu a frânat, considerând că este suficient să reducă viteza prin ridicarea piciorului de pe accelerație, precizând că în momentul în care a ajuns în dreptul stației, având concentrată atenția înspre înainte si către partea dreaptă a părții carosabile, a simțit un șoc în întreaga mașină, a auzit o bubuitură și a văzut o umbră care a trecut prin colțul din stânga al parbrizului și imediat după aceasta a simțit o usturime în pentru aproximativ o secundă și i-a întrebat pe cei din autoturism ce s-a întâmplat, iar în fața instanței de judecată la instanța de fond inculpatul și-a menținut în mare declarația cu mici modificări, în sensul că de această dată arată că grupul de pietoni compus din mai multe persoane la care a făcut referire în declarațiile sale anterioare se deplasa foarte aproape de axul drumului, a mai arătat că grupul de persoane 1-a văzut de la o distanță de circa 60 metri, i-a semnalizat cu farurile, concentrându-și atenția asupra sensului său de mers și după ce i-a semnalizat cu farurile persoanele aflate în grupul pietonal s-au retras ușor pe partea, rațiune pentru care nu i-a mai considerat un pericol și nu a mai privit în direcția lor, ci în direcția sa de deplasare. În continuarea declarației sale inculpatul își modifică poziția avută în fața organelor de cercetare, în sensul că pietonii se aflau foarte aproape de axul drumului, aceștia continuând să se deplaseze spre dreapta în sensul său de mers. A încetinit viteza prin ridicarea piciorului de pe pedala de accelerație, neacționând frâna, inculpatul mai arată că nu a găsit o explicație la cele întâmplate nici până în prezent.

În cauză s-a efectuat și o expertiză criminalistică de către Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C de către expert criminalist oficial, din concluziile căreia s-a reținut că, rezultă că inculpatul putea evita producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat pe partea dreaptă a drumului public, fără depășirea marcajului longitudinal continuu și cu o viteză care să se încadreze în limita admisă pe acel sector de drum.

În cauză s-a efectuat și o "completare la raportul de expertiză", completare efectuată de expert criminalist, care a fost expert recomandat de inculpat.

Având în vedere că potrivit art.63 alin.2 din Codul d e procedură penală, probele nu au valoare dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe făcându-se de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului, instanța de fond are în vedere cu ocazia deliberării, expertiza efectuată de expert criminalist oficial, deoarece concluziile acestei expertize se coroborează cu celelalte probe de la dosarul cauzei.

Cu toate declarațiile date de inculpat, instanța a apreciat că acesta este singurul vinovat de producerea accidentului, deoarece acesta a încălcat următoarele reguli de circulație:

- dispozițiile art.41 alin.l din OUG195/2002 și art.124, art.129 din Regulamentul de aplicare a ordonanței, aprobat prin HG.85/2003 care prevăd că vehiculele se conduc numai pe partea dreaptă a drumului public în sensul de mers cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile;

- art.48 alin.l din OUG 195/2001, art.154 și 155 alin.l din Regulamentul de aplicare a ordonanței, aprobat prin HG 85/2003 privind respectarea regimului legal de viteză și adaptarea acesteia în funcție de condițiile de drum;

-art.102 alin.2, art. 135 alin.l din Regulamentul de aplicare a Ordonanței, aprobat prin HG 85/2003 privind interzicerea trecerii peste marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă, interzicerea trecerii pe partea opusă a sensului de mers când acesta separă sensurile de circulație.

Obligațiile conducătorului auto, stabilite prin normele mai sus menționate se păstrează și în OUG 195/202 ( art.41 alin.l, art.48, art.49 alin.l din OUG 195/2002 ) așa cum a fost modificată de Legea 49/2006 și sunt prevăzute și în HG 1391/2006, Hotărârea de aprobare a Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 ( art.77, art.100, art.121 din HG 1391/2006 ).

Nu s-a putut reține culpa în sarcina victimelor și părții vătămate, întrucât culpa reprezintă o încălcare a dispozițiilor privind circulația pe drumurile publice, iar victimele și partea vătămată nu au încălcat nici o regulă cuprinsă în OUG 195/2002 sau din Regulamentul de aplicare a ordonanței.

Astfel, potrivit art.66 alin.l din OUG 195/2002 ( în forma în vigoare la momentul faptelor ), pietonii sunt obligați să folosească numai trotuarul sau, în lipsa acestuia, să circule pe partea a drumului în sensul lor de mers, cât mai aproape de marginea părții carosabile. De asemenea, potrivit art. 205 din Regulamentul de aplicare a ordonanței, aprobat prin HG 85/2003, pietonii trebuie să circule numai pe trotuare sau pe pistele special amenajate, iar sectorul de drum unde a avut loc accidentul, nu avea trotuare și nici piste special amenajate.

Modificările normelor care reglementează circulația pe drumurile publice prin introducerea obligației pentru pietoni de a circula pe trotuar și în lipsa acestuia pe acostamentul din partea a drumului, în direcția de mers ( art.72 alin.l din OUG 195/2002 modificată ) nu are nici o relevanță asupra stabilirii unei culpe a victimelor, întrucât nu se poate impune unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, o obligație stabilită printr-o normă viitoare.

Cu ocazia cuvântului pe fondul cauzei la instanța de fond, apărătorul inculpatului a arătat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, însă a solicitat ca instanța să țină seama la individualizarea pedepsei de faptul că infracțiunea a fost săvârșită în condiții speciale, în sensul că există culpă concurentă din partea victimelor la săvârșirea infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și că inculpatul nu are antecedente penale, fapta săvârșită de acesta a fost comisă din culpă, motiv pentru care solicită aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Inculpatului nu i s-a putut acorda ultimul cuvânt, deoarece acesta nu a fost prezent la ultimul termen de judecată, deși acesta avea termen în cunoștință.

Din punct de vedere al laturii subiective a infracțiunii prev. de art. 184 alin.2 și 4 din Codul penal, raportat la dispozițiile art.19 alin.1 pct.2 Cod penal, s-a dovedit fără nici un dubiu că în cauză inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată din culpă, deoarece nu a urmărit producerea lor și a crezut fără temei că rezultatele nu se vor produce, el acționând cu nesocotință prin încălcarea regulilor legale în materie de circulație pe drumurile publice.

Din punct de vedere al posibilității observării victimelor pe segmentul de drum pe care s-a produs accidentul, strada este orizontală având lățime de 10,35 metri compusă din două benzi, câte una pe fiecare sens, fiecare bandă având lățimea de 3,45 metri, iar în partea un acostament de 7 metri și în partea dreaptă un acostament de 1,40 metri; la ora producerii accidentului locul era luminat, vizibilitatea fiind specifică traficului rutier pe timp de noapte, în lumina farurilor autovehiculelor și a iluminatului artificial stradal. De asemenea, la ora producerii accidentului vizibilitatea era destul de bună, circulația nu era intensă, ba mai mult, în momentul producerii accidentului în afară de mașina inculpatului nu mai circula nici o mașină.

În drept faptele inculpatului așa cum au fost descrise, recunoscute și probate întrunesc elementele constitutive ale următoarelor infracțiuni:

- fapta săvârșită de acesta care, în data de 5 martie 2006, la orele 0,20, prin nerespectarea disp.art.41 alin.l, art.48 alin.l a OUG 195/2002 și art.124, art.129, art.135 alin.1, art.154, art.15 din Regulamentul de aplicare a ordonanței, aprobat prin HG 85/2003, a cauzat din culpă exclusivă decesul victimelor; și, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1, 2 și 5 din Codul penal și este pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani, iar la maximul prev. de alin.2, se poate adăuga un spor de până la 3 ani.

- fapta săvârșită de acesta care, în data de 5 martie 2006, la orele 0, 20, prin nerespectarea dispozițiilor art.41 alin.l, art.48 alin.l din OUG 195/2002 și art.124, art.129, art.135 alin.l, art.154, art.15 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței aprobat prin HG 85/2003, a cauzat din culpă exclusivă un accident de circulație în urma căruia a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate, care a necesitat 25-30 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art.184 alin.l și 3 din Codul penal, și este pedepsită de lege cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Prin urmare, instanța a condamnat pe inculpat la câte o pedeapsă la individualizarea judecătorească a cărora au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de articolului 72 din Codul penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale nu putut fi luat în considerare ca o circumstanță atenuantă în favoarea inculpatului, deoarece pericolul social al faptelor săvârșite de inculpat este foarte mare, periculozitatea infractorului fiind sporită, dacă ne raportăm la modul și mijloacele de săvârșire a faptelor și la urmările foarte grave ale faptelor sale. De aceea, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin.l, 2 și 5 din Codul penal în dauna victimelor, ȘI și a aplicat inculpatului o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.1 și 3 din Codul penal în dauna părții vătămate.

A avut în vedere că cele două infracțiuni se află în concurs ideal prev. de art.33 lit.b Cod penal, a dispus contopirea acestor două pedepse în baza art.34 alin.1 lit.b Cod penal, urmând ca inculpatul să execute în regim de detenție pedeapsa de 6 ani închisoare, fără aplicarea vreunui spor.

În baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a-c pe durata executării pedepsei.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în cadrul procesului penal s-au constituit părți civile:

- părțile vătămate și, părinții victimelor și cu suma de 14/740 RON cu titlu de daune materiale și suma de 200.000 RON cu titlu de daune morale. În motivarea cererii lor aceștia au arătat că fapta ilicită a inculpatului a cauzat moartea unicilor doi fii ai susnumiților părți vătămate, cauzându-le acestora din urmă o serie de daune materiale și un imens prejudiciu moral. Daunele materiale cauzate constau în cheltuieli legate de înmormântare, de amenajarea mormintelor, de parastase, de taxe plătite în favoarea IML, iar daunele morale le solicită pentru gravele prejudicii afective constând în suferințe psihice cauzat prin lezarea sentimentelor de afecțiune și determinate de cauzarea morții unicilor lor fii ( filele 43-45,48 );

- partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 3.500 RON cu titlu de daune materiale și 30.000 RON cu titlu de daune morale ( fila 48);

- părțile vătămate și, părinții victimei s-au constituit părți civile în cauză cu suma de 2.000 RON cu titlu de daune materiale și cu suma de 200.000 RON cu titlu de daune morale ( fila 48 );

- Spitalul Clinic de Urgență "Prof.Dr. " cu suma de 384,69 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată, care a fost internată în perioada 10.03.2006-13.03.2006 ( filele 370-372 );

- Spitalul Clinic Județean de Urgență C cu suma de 1167,33 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei ( fila 376 ) și cu suma de 1037,17 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată ( fila 375 ).

In dovedirea pretențiilor lor, părțile vătămate și au solicitat instanței de fond și s-a audiat martorei, care a arătat că cheltuielile cu înmormântarea victimelor ( frații ) s-au ridicat la suma de 10.000 RON, iar martorul a arătat că cheltuielile aferente înmormântării fraților au fost de 16.000 RON. De asemenea, acești martori au mai arătat că părinții celor doi frați sunt distruși psihic prin pierderea unicilor lor fii.

In dovedirea pretențiilor sale părțile vătămate și, au solicitat instanței de fond și s-au audiat martorii și, care au declarat ce produse s-au folosit pentru masa organizată după înmormântarea victimei, fără însă a preciza contravaloarea acestora, arătând doar că la masă au participat aproximativ 300 persoane ( filele 78,79 ).

Față de cele de mai sus, instanța de fond în baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală și la art.998- art.999 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile vătămate și în sensul că a obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 RON cu titlu de daune materiale și suma de 200.000 RON cu titlu de daune morale; dacă în general despăgubirile civile au un suport material probator, în ce privește daunele morale, nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele suferite de partea civilă trebuie să aprecieze o anumită sumă globală care să compenseze pentru partea civilă ceea ce îi lipsește ca urmare a faptei săvârșite de inculpat; fără a avea pretenția că sumele ce au fost acordate cu titlu de daune morale ar putea compensa vreodată suferința soților pricinuită de dispariția prematură, neașteptată și tragică a singurilor lor copii și, instanța a apreciat ca fiind întemeiată pretenția soților și a obligat inculpatul la plata sumei de 200.000 RON cu titlu de daune morale.

De asemenea, instanța de fond în baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală și la art.998 - 999 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată, în sensul că a obligat inculpatul la plata sumei de 20.000 RON cu titlu de daune morale, respingând pretențiile materiale ca nedovedite. La soluționarea pretențiilor civile formulate de partea vătămată, instanța a avut în vedere motivele arătate mai sus și a precizat că nu are relevanță faptul că partea vătămată a prezentat leziuni care au necesitat doar 25-30 zile îngrijiri medicale, deoarece instanța a ținut cont la soluționarea pretențiilor civile formulate de de faptul că inculpatul este singurul vinovat de producerea tragicului accident rutier din data de 04.03.2006 și doar șansa de a trăi a făcut ca partea vătămată să poată să își continue viața.

In privința părților vătămate și, instanța de fond în baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală și la art.998-999 Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de aceștia, în sensul că a obligat inculpatul să le plătească acestora suma de 2.000 RON cu titlu de daune materiale și suma de 200.000 RON cu titlu de daune morale. Și în această situație instanța a avut în vedere faptul că victima a fost unicul copil al familiei și cu siguranță nici o sumă de bani nu ar putea compensa întru totul dispariția prematură a acestuia.

Instanța în baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală și la art.998-999 Cod civil, a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Urgență "Prof.Dr. " în sensul că a obligat inculpatul să plătească acestui spital suma de 384,69 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată, care a fost internată în perioada 10.03.2006-13.03.2006 ( filele 370-372 ) și a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Județean de Urgență C în sensul că a obligat inculpatul să plătească acestui spital suma de 1167,33 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei ( fila 376 ) și suma de 1037,17 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată ( fila 375 ).

În baza deciziei nr.1 din 28 martie 2005 Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, instanța a constatat că SC -Reasigurare - C-N, cu sediul principal în B, are calitatea în procesul penal de asigurător de răspundere civilă și nu de parte responsabilă civilmente sau garant al plății despăgubirilor civile. Potrivit art.48 alin.1 și art.48¹alin.2 din Legea nr.136/1995, contractul de asigurare atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule.

În temeiul articolului 191, aliniatul 1 din Codul d e procedură penală, în caz de condamnare inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. De aceea, instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în sumă de 3.100 RON.

In temeiul articolului 193, aliniatul 1 din Codul d e procedură penală inculpatul este obligat să plătească părții vătămate în caz de condamnare, precum și părții civile căreia i s-a admis acțiunea civilă cheltuielile făcute de aceasta.

De aceea instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare față de partea civilă în sumă de 2.000 RON, reprezentând onorariul apărătorului angajat de către partea civilă, conform chitanței aflată la dosar și la plata cheltuielilor judiciare față de părțile civile, și în sumă de 583 RON pentru fiecare, reprezentând onorariul apărătorului angajat de către părțile civile ( avocat ), conform chitanței aflată la dosar, plus la plata sumei de 1.668 RON reprezentând onorariul apărătorului ales al părților vătămate și ( avocat ) și la plata sumei de 1.668 RON către partea vătămată, reprezentând onorariul plătit de aceasta avocatului.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termenul legal inculpatul și -. Motivele de apel invocate de către inculpat au vizat, pe lângă nulitatea absolută a sentinței atacate, excepție respinsă prin încheierea din data de 1 iulie 2008 Tribunalului Cluj, temeinicia hotărârii sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și a modalității de executare stabilită. Astfel, inculpatul a învederat instanței de apel că, raportat la starea de fapt reținută, s-ar fi impus aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. C de al doilea apelant, - nu a depus motivele de apel în scris și nici nu le-a formulat oral prin reprezentant.

Prin decizia penală nr.139/A din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de asigurătorul SC Reasigurare - C-

În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, a fost admis apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 15.06.1977 în B, domiciliat în G,-,.1,.8, județul C, CNP - împotriva sentinței penale nr.1281/10.12.2007 pronunțată de Judecătoria Gherla pe care a desființat-o și modificat-o în sensul că a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare în pedepsele componente de 6 ani închisoare și 2 ani închisoare.

A menținut dispozițiile de condamnare a inculpatului și a redus pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1, 2 și 5 Cod penal de la 6 ani închisoare la 4 ani 6 luni închisoare.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.1 și 3 Cod penal de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare.

A limitat conținutul pedepsei accesorii la drepturile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cod penal.

A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

A obligat pe apelanta SC Reasigurare - C-N să plătească suma de 1.500 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului în apel.

În baza art.193 alin.6 Cod procedură penală, obligat apelanta SC Reasigurare - C-N la plata sumelor de 4.165 lei în favoarea părții civile, 1.200 lei în favoarea părții civile și 3.000 lei în favoarea părții civile.

Pentru a pronunța această hotărâre, nstanța de fond a procedat la o minuțioasă analiză a tuturor mijloacelor de probă administrate, efectuând o justă operațiune de coroborare a acestora reținând în mod corect starea de fapt, în toată complexitatea sa, inclusiv împrejurările anterioare comiterii infracțiunilor, cu o relevanță mai puțin pregnantă asupra circumstanțelor concrete ale săvârșirii infracțiunilor. De altfel, starea de fapt reținută de către instanța de fond nici nu a făcut obiectul apelurilor declarate, motivele invocate așa cum arătam mai sus privind doar individualizarea judiciară a pedepsei sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, precum și a modalității de executare.

Astfel, din toate mijloacele de probă administrate reiese că inculpatul a plecat în data de 04.03.2006, în jurul orei 24, din localul din G împreună cu martorii, și spre o discotecă din localitatea, conducând autoturismul cu numărul de înmatriculare B 08, proprietatea sa.

În timp ce se deplasa spre destinație, după trecerea podului peste la ieșirea din localitatea G, pe DN.1C, pe o porțiune de drum în aliniament, cu iluminatul public în funcțiune, în imediata apropiere a stației de carburanți SC SRL G, autoturismul condus de inculpat a lovit un grup de persoane alcătuit din, a, și ce se deplasau în coloană, doi câte doi, pe partea stânga a șoselei, în același sens de mers. Impactul a avut ca urmare decesul victimelor, precum și provocarea de leziuni părții vătămate pentru a căror vindecare au fost necesare un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

Inculpatul a avut o poziție relativ constantă în declarațiile date în fața organelor judiciare, cu excepția unor mici neconcordanțe. Astfel, imediat după comiterea infracțiunii, a declarat că " în timp ce se deplasa spre, în dreptul benzinăriei, la ieșirea din orașul G am observat un grup de tineri pe partea stânga în direcția mea de mers la aproximativ 30 în față" pe care i-a semnalizat cu farurile pentru că se jucau pe partea carosabilă ( fila 47 urmărire penală ). A redus viteza la 50 km/, iar când a ajuns în dreptul grupului, "pur și simplu m-am trezit cu câțiva tineri pe mașinii". În declarația dată ulterior ( fila 48 urmărire penală ), inculpatul își amintește doar un ușor șoc, o bubuitură, precum și o umbră ce a trecut în partea a parbrizului mașinii, după care a simțit o usturime în. De această dată, inculpatul a arătat că impresia lui a fost aceea că altcineva l-a lovit. Nici în cea de-a treia declarație dată ( fila 54 urmărire penală ), inculpatul nu reia poziția inițială, respectiv cea în care arată că "m-am trezit cu câțiva tineri pe". În fața instanței de fond, fiind întrebat a revenit și a arătat că nu poate preciza dacă vreuna dintre victime a sărit în față mașinii ( fila 47 fond ). Inculpatul a arătat de fiecare dată când a fost audiat că grupul victimelor ar fi circulat în zona mijlocului șoselei, dar această împrejurare nu poate fi reținută pentru că, cu excepția declarației sale și a declarației martorului ( fila 78 urmărire penală ), nici o altă probă nu o susține.

Astfel, fiecare dintre supraviețuitorii grupului lovit - martorii și partea vătămată - au arătat că se deplasau pe partea a drumului, pe partea carosabilă, dar cât mai aproape de marginea din stânga ( a - fila 56 urmărire penală ), ( fila 85 urmărire penală ), ( fila 89 urmărire penală ).

Pe de altă parte, declarația martorului, ce se afla pe bancheta din spate a autoturismului în momentul impactului, este vădit subiectivă și greu de reținut prin lipsa de logică relevanță. Astfel, martorul învederează organelor judiciare că ar fi observat grupul de pietoni ce se deplasa în același sens de mers, la circa 10 în față, pe mijlocul drumului, remarcând chiar și orientarea acestora, respectiv cu fața spre înainte. Dar cu toate acestea, martorul nu și-a manifestat în nici un fel, nici în acel moment și nici ulterior îngrijorarea cu privire la pericolul iminent de accident ce plana, dată fiind deplasarea autoturismului tocmai spre acel grup aflat la o distanță atât de mică în mijlocul drumului. Este evident, că orice persoană aflată într-un autoturism care se îndreaptă spre un grup de persoane aflat la doar 10 distanță, se manifestă într-o modalitate care să atragă atenția șoferului asupra pericolului. Aceeași subiectivitate rezultă și din împrejurarea că acest martor susține că inculpatul ar fi condus pe partea dreaptă a șoselei, fără a depăși axul drumului. Ori, din coroborarea declarațiilor martorilor din grupul victimelor cu urmele materiale ridicate de la fața locului și cu concluziile expertizei criminalistice ( fila 296 urmărire penală ) rezultă, dincolo de orice dubiu, că inculpatul a depășit axul longitudinal al drumului, întrucât impactul a avut loc pe sensul de mers C N - G ( fila 287 urmărire penală ).

În ce privește viteza autoturismului, inculpatul a declarat că ar fi redus la circa 50 km/ în momentul în care a observat grupul de persoane pe carosabil, iar expertiza criminalistică a stabilit că în momentul impactului viteza probabilă a fost de circa 65 km/, fără a se putea stabili viteza inițială de deplasare, adică cea din momentul declanșării stării de pericol iminent. Este adevărat că, prin completarea raportului de expertiză de către expertul propus de inculpat, s-au contestat o parte a concluziilor raportului de expertiză, subliniindu-se aspectul că stabilirea vitezei doar pe baza deformărilor aduse autoturismului în urma impactului are un caracter extrem de relativ, iar argumentele aduse sunt valide. Într-adevăr, corpul uman nu are o structură rigidă și este proiectat după impact cu o traiectorie determinată de toate aceste variabile. Cu atât mai mult, diferențele structurale existente între autoturisme aparținând unor mărci diferite va conduce la o serie de diferențe și în ce privește avarierea acestora și, în consecință, va putea influența în mod semnificativ valoarea vitezei stabilite. Dar, în speță, instanța de fond a reținut concluziile raportului de expertiza criminalistică întrucât acestea se coroborează în mod evident cu celelalte probe administrate în cauză, inclusiv cu declarația inculpatului care a arătat că a redus viteza până la 50 km/ în momentul în care a observat grupul de persoane. Ori, această valoare, chiar inferioară celei stabilite prin raportul de expertiză criminalistică este totuși apropiată, iar diferența minoră se poate datora fie unei greșite aprecieri, fie unui proces de accelerare, minor în fapt, ulterior momentului vizualizării grupului și până în momentul impactului. Ca atare, și sub acest aspect, cel al valorii vitezei autoturismului condus de către inculpat, starea de fapt reținută de către instanța de fond este corectă.

cu o viteză de circa 65 km/ în localitate și depășind marcajul longitudinal continuu din zona accidentului, inculpatul a încălcat dispozițiile art. 41 alin. 1 din OUG 195 privind obligația de a conduce vehiculele numai pe partea dreaptă a drumului public în sensul de mers cât mai aproape de marginea din dreapta a părții carosabile, dispozițiile art. 48 alin. 1 din OUG 195/2001 privind obligația de respectare a regimului legal de viteză și adoptarea acesteia în funcție de condițiile de drum, precum și dispozițiile art. 102 alin. 2 și art. 135 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2001 privind instituirea interdicției de trecere peste marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă și interzicerea trecerii pe partea opusă sensului de mers când aceasta separă sensurile de circulație. Culpa sa în producerea accidentului este exclusivă, întrucât victimele și partea vătămată, chiar dacă au circulat pe carosabil, pe partea în direcția de mers, nu au încălcat nici o prevedere în vigoare la data comiterii infracțiunilor.

Sub aspectul laturii subiective, tribunalul a reținut că inculpatul nu a manifestat sinceritate în declarațiile date cu privire la momentele imediat anterioare accidentului, Astfel, în condițiile în care drumul în aliniament, cu o iluminare artificială pe timp de noapte ( în zona accidentului se beneficia și de iluminarea specifică stațiilor de carburanți ), sistemul de lumini al autoturismului inculpatului era funcțional, comiterea accidentului din neglijență sau greșeală, în forma de vinovăției prevăzută de art.19 alin.1 pct.2 lit. b Cod penal nu poate fi reținută.

În condițiile în care inculpatul a observat grupul de pietoni imediat după ieșirea din curbă, de la circa 200 de metri ( declarație inculpat în apel ) sau 50-60 ( fila 50 urmărire penală ) și susține că le-a atras atenția prin alternarea luminilor de drum cu cele de întâlnire, afirmația sa în sensul că în momentul apropierii nu le-a mai dat atenție, întrucât nu ar mai fi constituit un pericol, nu poate fi calificată decât ca vădit nesinceră.

Instanța nu poate accepta ca un șofer, chiar fără experiență, după ce constată existența unui pericol iminent în față, pe direcția sa de mers, constând într-un comportament ilicit al altor participanți la trafic, după ce ia și măsuri pentru a înlătura acest pericol atrăgându-le atenția, își va îndrepta privirea în cu totul altă parte pe măsură ce se apropie de acei participanți la trafic, respectiv într-o altă direcție decât cea pe care se deplasa.

de evidență că pentru ca impactul cu pietonii din grupul amintit să fie posibil, aceștia nu puteau fi poziționați decât în fața autoturismului condus de către inculpat. Este absurdă afirmația acestuia că și-a îndreptat atenția în altă parte decât spre înainte, câtă vreme din momentul vizualizării și până la accident grupul de pietoni nu s-a putut afla decât în câmpul vizual central iar nu periferic, câmp vizual redus oricum de limitarea iluminării artificiale.

Ca atare, ținând cont de toate probele administrate, de declarațiile inculpatului ce arată că i-a văzut pe pietoni după ieșirea din curbă și încadrarea pe drumul în aliniament, de procesul-verbal de constatare ce indică natura drumului - în aliniament ( fila 6 ), procesul-verbal de constatare ( fila 26 urmărire penală ), planșa foto ( filele 38-44 ) și expertiza criminalistică, instanța a reținut că urmarea socialmente periculoasă produsă este rezultatul manifestării unui comportament teribilist iresponsabil, de o gravitate extremă, prin care inculpatul a intenționat să creeze o temere persoanelor din grupul de pietoni circulând foarte aproape de aceștia, dar date fiind deficiența majoră a abilitaților sale de șofer, a lovit victimele și pe partea vătămată.

Astfel, inculpatul a prevăzut rezultatul acțiunii sale dar nu l-a acceptat socotind în mod neîntemeiat, bazându-se pe pretinsele sale abilitați de a conduce, că accidentul nu se va produce. De subliniat că, deși culpa reținută în sarcina sa este foarte gravă, apropiindu-se în mod semnificativ de intenția indirectă, cu toate acestea nu se putea reține, astfel cum invoca părțile civile, o altă formă de vinovăție decât cea avută în vedere de către instanța de fond atâta timp cât, din ansamblul probator administrat în cauză nu a reieșit nici un moment existența unor relații anterioare între inculpat și grupul de pietoni, care să fi putut releva un mobil pentru o faptă mult mai gravă decât cea cu care a fost sesizată instanța.

Față de cele de mai sus, solicitarea inculpatului de a se reduce cuantumul pedepsei la minimul prevăzut de lege și suspendarea condiționată a executării pedepsei este neîntemeiată. Chiar dacă inculpatul nu are antecedente penale, atitudinea de recunoaștere circumstanțiată și absolut formală a comiterii infracțiunii ( mai precis, doar a acelor împrejurări a căror negare ar fi fost contrară tuturor probelor administrate ) necoroborată cu o atitudine de regret sincer ( chiar și în fața instanței de fond a susținut că " întrucât nu știu ce s-a întâmplat, nu îmi pot da seama daca sunt sau nu vinovat de accidentul produs" ), urmarea extrem de gravă produsă - decesul a trei tineri și lipsirea de copii a două familii - impun aplicarea unei pedepse într-un cuantum care să fie în măsură să atingă scopul prevăzut de lege, acela al preîntâmpinării comiterii altor infracțiuni.

Ca atare, având în vedere toate circumstanțele amintite ale comiterii infracțiunilor precum și persoana inculpatului, apreciind că pedepsele aplicate de către instanța de fond sunt prea mari, tribunalul a admis apelul acestuia și a redus pedeapsa stabilită pentru comiterea infracțiunii de ucidere din culpă de la 6 ani închisoare la 4 ani 6 luni închisoare precum și pedeapsa stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă de la 2 ani la 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni.

S-a apreciat că, dincolo de neîndeplinirea condițiilor privind cuantumul pedepsei pentru suspendarea condiționată sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, nu este îndeplinită nici condiția prevăzută de art. 81 alin. 1 lit. c Cod penal, respectiv 86/1 alin. 1 lit. c Cod penal, impunându-se cu necesitate ca inculpatul să execute pedeapsa aplicată în regim de detenție.

În ce privește apelul declarat de către asigurătorul SC -, instanța a apreciat că apelul său este neîntemeiat, latura civilă a cauzei fiind soluționată de către instanța de fond în mod legal și temeinic, obligând inculpatul la plata despăgubirilor materiale și morale într-un cuantum corespunzător probelor administrate.

Pentru aceste motive, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul declarat de asigurătorul SC Reasigurare - C-

În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.1281/10.12.2007 pronunțată de Judecătoria Gherla pe care a desființat-o și modificat-o în sensul că a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare în pedepsele componente de 6 ani închisoare și 2 ani închisoare. A menținut dispozițiile de condamnare a inculpatului și a redus pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1, 2 și 5 Cod penal de la 6 ani închisoare la 4 ani 6 luni închisoare, totodată reducând pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.1 și 3 Cod penal de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare.

În baza art.33 lit.b Cod penal și art.34 lit.b Cod penal, a contopit pedepsele mai sus arătate și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani 6 luni închisoare pe care urmează să o execute în regim de detenție. Totodată, a limitat conținutul pedepsei accesorii la drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b Cod penal și a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

A obligat pe apelanta SC Reasigurare - C-N să plătească suma de 1.500 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului în apel, iar în baza art.193 alin.6 Cod procedură penală, a obligat apelanta SC Reasigurare - C-N la plata sumelor de 4.165 lei în favoarea părții civile, 1.200 lei în favoarea părții civile și 3.000 lei în favoarea părții civile.

Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzut de lege au declarat recurs inculpatul și părțile civile, solicitând instanței:

1) inculpatul, casarea și modificarea hotărârilor atacate potrivit dispozițiilor art.385/9 alin.1 pct.9 și 14 din Codul d e procedură penală, în principal, solicită reindividualizarea pedepselor aplicate în cauză care să fie orientate la limita minimă prevăzută de lege cu aplicarea art.86/1 și art.81 Cod penal, solicitând a se avea în vedere natura infracțiunilor din punct de vedere al formei, fiind vorba de infracțiuni săvârșite din culpă.

2) părțile civile recurente, - și, solicită admiterea recursului, casarea în parte a deciziei penale atacate și, pe cale de consecință, menținerea sentinței penale atacate și obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente la plata dobânzilor legale aferente pretențiilor admise în soluționarea laturii civile, din momentul intervenirii hotărârii judecătorești definitive și irevocabile și până la achitarea integrală a sumelor datorate, conform motivelor de recurs expuse în memoriul depus la dosar.

Curtea, examinând hotărârile atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385/9 alin.3 Cod procedură penală combinate cu art.385/6 alin.1 și art.385/7 alin.1 Cod procedură penală, constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză, dând faptelor săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

Dacă sub aspectul stării de fapt reținute și al cuantumului despăgubirilor acordate hotărârile instanței de fond și apel sunt temeinice și legale, sub aspectul individualizării pedepsei instanța găsește criticabile aceste hotărâri.

Astfel, având în vedere natura infracțiunilor săvârșite ( din culpă ), vârsta inculpatului ( 32 de ani ), încadrat în muncă, cu trecut nepedepsit, are spre creștere și educare un copil minor, a dat dovezi că regretă sincer cele întâmplate, instanța consideră că reeducarea sa poate avea loc și în condițiile aplicării unei pedepse neprivative de libertate.

Pentru aceste motive Curtea va admite recursul inculpatului, va casa și modifica hotărârea atacată în sensul că, va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani 6 luni la 4 ani închisoare.

Va menține dispozițiile de condamnare a inculpatului și va reduce pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1, 2 și 5 Cod penal de la 4 ani 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.

Va menține pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.1 și 3 Cod penal de 1 an închisoare.

În baza art.33, 34 Cod penal, va contopi pedepsele mai sus arătate și va aplica inculpatului pedeapsa cea mea grea de4 ani închisoare.

În baza art.86/1 Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 9 ani stabilit conform art.86/2 Cod penal și-n baza art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului.

În baza art.86/3 alin.1 lit.a Cod penal, va obliga inculpatului să se prezinte la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Cluj pentru a se verifica respectarea măsurilor de supraveghere prev. de art.86/3 alin.1 lit.b-d Cod penal pe care la impune în sarcina acestuia.

În baza art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Pentru aceleași considerente instanța va respinge recursul părților civile, aceste recursuri vizând doar latura penală a cauzei.

În baza art.192 Cod procedură penală, instanța va obliga părțile civile recurente la plata a câte 20 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile formulate de părțile civile, și.

În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală,

ADMITE recursul penal declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.139/A din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează și modifică în sensul că:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani 6 luni închisoare în pedepsele componente.

Menține dispozițiile de condamnare a inculpatului și reduce pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art.178 alin.1, 2 și 5 Cod penal de la 4 ani 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.

Menține pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art.184 alin.1 și 3 Cod penal de 1 an închisoare.

În baza art.33, 34 Cod penal contopește pedepsele mai sus arătate și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de4 ani închisoare.

În baza art. 86/1 Cod penal dispune suspendarea sub supravegherea executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 9 ani stabilit conform art.86/2 Cod penal și-n baza art.359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatului.

În baza art.86/3 alin.1 lit.a Cod penal obligă inculpatul să se prezinte la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Cluj pentru a se verifica respectarea măsurilor de supraveghere prev. de art.86/3 alin.1 lit.b-d Cod penal, pe care la impune în sarcina acestuia.

În baza art.71 alin.5 Cod penal pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Menține restul dispozițiunilor hotărârilor recurate.

Obligă părțile civile recurente la câte 20 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

decizie - jud.- -

În concept - 06.01.2010

Judecători apel -;

Judecător fond -

2 ex./06.01.2010

Președinte:Munteanu Traian
Judecători:Munteanu Traian, Condrovici Adela, Popovici Corina

Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 542/2009. Curtea de Apel Oradea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 542/2009. Curtea de Apel Oradea