Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 568/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂN I
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 568/R/2008
Ședința publică din 30 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Virgil Viorel Andreieș
Președintele Curții de APEL CLUJ
JUDECĂTORI: Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan Maria
: -
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursurile declarate de către inculpatul, părțile civile, NA, și și de către partea responsabilă civilmente SC ROMANIA SRL împotriva deciziei penale nr. 117/A din data de 7 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art. 178 alin. 1 și 2.pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpatul, apărător ales, av., cu delegație avocațială depusă la dosar, pentru părțile civile, și, apărător ales, avocat din cadrul Baroului B, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, pentru partea civilă SC și Trans SRL se prezintă avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, pentru partea responsabilă civilmente SC România SRL B, av. ales, lipsă fiind inculpatul, părțile civile, și reprezentantul garantului SC SA Agenția
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus prin serviciul registratură la data de 29 septembrie 2008 de către garantul SC SA Agenția C, o cerere prin care solicită să-i fie comunicate motivele de recurs pentru a se putea preciza punctul de vedere în ceea ce privește latura civilă a cauzei.
Instanța, acordă cuvântul părților față de împrejurarea că asiguratorul SC SA Agenția C nu a fost citat în apel.
Apărătorul ales al inculpatului, având în vedere că judecarea în apel s-a făcut fără citarea asiguratorului SC SA Agenția C, solicită admiterea recursului cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de apel în vederea citării acestei părți.
Apărătorul părților civile, și, solicită admiterea recursului cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de apel cu obligarea instanței de a cita asiguratorul SC SA Agenția
Reprezentantul părții responsabile civilmente SC România SRL B, având în vedere că judecarea în apel s-a făcut fără citarea asiguratorului SC SA Agenția C, solicită admiterea recursului cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de apel în vederea citării acestei părți.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere cazul de nulitate în sensul că judecarea apelului s-a făcut fără citarea asiguratorului SC SA Agenția C, solicită admiterea recursului cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de apel.
CURTEA
Prin sentința penală nr.644/07.06.2007 a Judecătoriei Cluj -N în baza art. 178 alin.1 și 2.pen. s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 27.09.1964 în Câmpeni, jud.A, posesor al CI seria - nr.- eliberat de Poliția C-N, CNP -, domiciliat în C-N, Calea, nr.3,.75, Jud.C, cetățenia română, studii superioare, căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, inginer la SC România, SRL, fără antecedente penale, la 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 5 ani ce constituie termen de încercare.
S-a pus în vedere inculpatului prev. art.83 pen. și art.84 pen.
În baza art.14, 346.pr.pen. s-a admis în parte acțiunea civilă exercitată de părțile civile, -, - și a fost obligat inculpatul la plata în solidar cu părțile responsabile civilmente SC Romania SRL B - Punct de lucru T, a sumei de 25.981.650 ROL, a echivalentului în lei la data plății al sumei de 2.026 USD și a echivalentului în lei la data plății al sumei de 200 EUR, sume reprezentând daune materiale.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC România SRL, la plata echivalentului în lei, la data plății, al sumei de 3.000 EUR pentru fiecare din părțile civile, și -, sumă reprezentând daune morale.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de partea civilă SC & Trans SRL, cu sediul în C-N,-, jud.
S-a constatat că în cauză calitatea de asigurator aparține SC SA Agenția
În baza art.193 pr.pen.a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC România SRL, la plata către părțile civile, -, și Ioan, a sumei de 1.000 RON reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de acestea.
În baza art.193 a1.1 pr.pen. s-a respins ca inadmisibilă cererea părții civile SC & Trans SRL de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de aceasta.
În baza art.191 a1.3 pr.pen. a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC România SRL, la plata sumei de 600 RON reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 5.05.2005 în jurul orei 12,40, inculpatul conducea autoturismul marca cu nr. de înmatriculare CJ-I0-, pe respectiv pe raza loc. din jud. C, în direcția C-N -
În fața autovehiculului condus de către inculpat în calitatea sa de angajat al SC România SRL B rula microbuzul marca Mercedes Benz Sprinter 312 D cu nr. de înmatriculare -, condus de numitul, vehicul ce efectua transport de persoane dinspre loc. ClujN înspre loc..
Ajuns la intersecția DJ 103 N situată în zona km 462+955 conducătorul microbuzului a redus viteza de deplasare cu intenția de a acorda prioritate vehiculelor ce se deplasau în sens opus și de a efectua virajul spre stânga.
Odată cu reducerea distanței dintre cele două autovehicule inculpatul a efectuat o manevră de evitare spre dreapta, dar, cu toate acestea a avut loc impactul celor două mașini. a fost lovit puternic în partea din spate răsturnându-se pe partea lateral dreapta și oprindu-se pe contrasens perpendicular pe axul drumului cu fața înspre loc. Rediu. Autoturismul marca a fost proiectat în șanțul din partea dreaptă a sensului său de deplasare.
În urma coliziunii a survenit decesul numitei și accidentarea numitelor, și (soldate însă cu un număr de zile de îngrijiri medicale sub 10), toate acestea pasagere în microbuzul respectiv.
Din raportul de constatare medico-legală nr. 2459/111/241/17.08.2005 al IML C rezultă că moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se unei secționări de trunchi cerebral prin luxație atlanto-occipitală în cadrul unui politraumatism cu rupturi viscerale multiple și hemoragie internă. În concluziile actului medico-legal s-a reținut că leziunile traumatice s-au putut produce in cadrul unui accident rutier prin lovire de corpuri dure din interiorul autovehiculului și proiectare în afara acestui a, având legătură directă de cauzalitate cu decesul.
Din concluziile raportului de expertiză criminalistică nr. 288/12.12.2005 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice C rezultă că evenimentul rutier s-a produs din cauza nepăstrării de către inculpatul a unei distanțe de siguranță față de" vehiculul antemergător.
In aceste condiții s-a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 al. 1 și 2.pen. Inculpatul nu a respectat, la conducerea pe drumurile publice, dispozițiile art.157 alin. 2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, dispoziții care sunt în prezent prevăzute de art. 51 din OUG 195/2002 ("conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligația de a păstra o distanță suficientă față de acesta, pentru evitarea coliziunii "), in urma modificării actului normativ menționat.
La individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o instanța de fond a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art.72 și Cod Penal în acest context de poziția parțial sinceră a inculpatului, de lipsa antecedenței penale și de pericolul social concret al faptei.
Inculpatul a solicitat prin apărătorul său ales achitarea în temeiul art. 10 lit. d pr.pen. În susținerea solicitării s-a arătat că expertul nu a putut stabili vitezele pe care cele două autoturisme le aveau la momentul inițial, că manevra de viraj la stânga efectuată de către șoferul microbuzului a fost intempestivă și că, date fiind acestea, concluziile expertizei în sensul nerespectării de către inculpat a distantei de sigurantă sunt neîntemeiate.
Într- adevăr expertul nu a putut stabili vitezele inițiale de deplasare ale autovehiculelor, din momentul declanșării stării de pericol. Nici studiul analitic al evitabilității nu a putut fi efectuat în baza materialului pus la dispoziția expertului.
Aceste lipsuri s-a apreciat însă că nu impietează asupra concluziei că inculpatul nu a păstrat distanța de siguranță față de vehiculul antemergător. Aceasta deoarece în momentul impactului viteza autoturismului era mult superioară celei de deplasare a microbuzului (cea 75 km/ pentru autoturismul în raport de cea 9 km/ pentru microbuzul Mercedes, care intenționa să vireze spre stânga, deci era în proces clar de decelerare).
Or, este firesc ca aprecierea drept suficientă a distanței ce trebuie păstrată în raport de vehiculul antemergător să fie apreciată în funcție de viteza cu care circulă vehiculul situat in spate.
Cu privire la susținerea inculpatului conform căreia manevra de viraj la stânga a microbuzului a fost una intempestivă, prima instanță a reținut că aceasta nu este susținută de declarațiile nici unuia din martorii cauzei.
Pe de altă parte, dată fiind susținerea inculpatului, expertul, a efectuat analiza cinematică în baza vitezelor din momentul impactului, respectiv 75 km/ și 9 km/.
S-a concluzionat că o manevră intempestivă de viraj spre stânga efectuată de către numitul nu este confirmată de dinamica producerii accidentului, astfel cum aceasta a fost reținută în situația de fapt expusă anterior. Astfel pornind de la susținerea inculpatului impactul între autovehicule ar fi trebuit să fie unul tangențial, care să implice partea laterală dreapta a autoturismului și cea laterală stânga a microbuzului.
Or, microbuzul a fost lovit în partea din spate, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor oculari, din procesul verbal de constatare la fața locului, din analiza urmelor coliziunii și a pozițiilor în care vehiculele au rămas ulterior accidentului.
Așa fiind susținerea apărării conform căreia accidentul s-a produs din culpa exclusivă a șoferului microbuzului a fost înlăturată de probatoriul analizat.
În temeiul art. 178 alin.1 și 2.pen. prima instanță l-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durata de 5 ani ce constituie termen de încercare, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.
S-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 Cp. referitoare la revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni și prevederile art. 84.pen. referitoare la revocarea suspendării în cazul neîndeplinirii obligațiilor civile.
Sub aspectul laturii civile, în temeiul art. 14.C.P.P. rap. la art. 346.C.P.P. instanța de fond a admis în parte acțiunea civila exercitată de părțile civile (soț supraviețuitor), - (fiica
victimei), (fiica victimei), (fiul victimei) și l-a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC ROMÂNIA SRL (al cărei angajat era inculpatul la data săvârșirii faptei) la plata sumei de 25.981.650 ROL (reprezentând 568.000 ROL - certificat de îmbălsămare, 656.650 ROL - chitanța nr. -, 1.300.000 ROL - cost construcție funerară, 4.590.000 ROL contravaloare sicriu, respeta, saltea, transport, 1.972.000 ROL cheltuieli efectuate cu capela, trăsura în cimitir, curățenie, pregătirea capelei, afișaj, 6.700.000 ROL - onorariu succesiune, 500.000 ROL - chitanța nr. -/23.11.2005, 50.000 ROL - legalizare, 9.645.000 ROL reprezentând nota de plată a mesei de înmormântare), a echivalentului în lei la data plății al sumei de 2.026 USD ( reprezentând două deplasări cu avionul - Budapesta, fiecare în valoare de 1.013 USD realizate de partea civilă ) și a echivalentului în lei la data plății al sumei de 200 EUR (reprezentând două deplasări C-Budapesta în valoare de 100 EUR fiecare, realizate de partea civilă ).
S-a solicitat obligarea inculpatului și la plata sumei de 1.000 RON reprezentând onorariu avocațial - chitanța nr.-/l0.05.2006, solicitare căreia i s-a dat curs, inculpatul fiind obligat la plata sumei în temeiul art.193 pr.pen. iar nu în temeiul art.l4 rap. la art.346 pr.pen. cum greșit s-a cerut.
Sub aspectul daunelor morale instanța de fond a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC România SRL, la plata către fiecare din părțile civile a echivalentului În lei al sumei de 3.000 EUR.
S-a apreciat că această reparație este suficientă pentru compensarea durerii morale cauzate de deces și că diferența până la suma de 10.000 EUR (sumă solicitată) este nejustificată.
Obligarea părții responsabile civilmente SC România SRL la plata alături de inculpat a pretențiilor civile decurge din raportul de prepușenie în care aceasta a avut calitatea de comitent a prepusului.
Susținerile apărătorului părții responsabile civilmente SC România SRL în sensul că microbuzul în speță nu era propriu transportului de persoane și că victima ar fi fost așezată pe un scaun improvizat s-a apreciat că sunt cu desăvârșire lipsite de suport probatoriu.
Instanța de fond a mai respins ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de partea civilă SC & SRL, care a formulat pretenții de 16.000 EUR reprezentând repararea pagubei efective urmare a daunei tot ale a microbuzului cu nr. de înmatriculare Cl 08, 200.000 RON reprezentând pierdere venit pentru perioada 5.05.2005 - 31.07.2007, 8.000 RON daune morale, 350 RON contravaloarea expertizei efectuate în cadrul CP, 5.000 RON reprezentând onorariu avocați al.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a analizat raportul de cauzalitate existent între producerea prejudiciului (dauna totală a microbuzului și pierderea de venit) și accident.
S-a mai constatat că la data producerii accidentului societatea parte civilă nu deținea licență de execuție pentru traseul pe care efectua transport de persoane și nici licență de execuție pentru vehiculul cu care aceasta efectua transportul (.64 dos.instanță). Pentru acest motiv în ședința publică din 8.06.2006 judecătorul a apreciat că există indicii temeinice că numitul a săvârșit infracțiunea de nerespectare a regimului transportului rutier public prev. de art.28l/l alin.2 pen. (și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 pen. - în raport de înscrisul existent la 51 verso a ), iar numitul a săvârșit infracțiunea de nerespectare a regimului transportului rutier public prev. de art. 281/1 al. 1.pen. Ministerul Public nu a solicitat extinderea procesului penal pentru alte fapte sau alte persoane conform art. 336 sau art. 337.pr.pen. (66 dosar instanță).
S-a considerat că este logic că în ipoteza respectării de către susnumiți a prevederilor legale cu privire la licența de transport, microbuzul aparținând SC & SRL nu s-ar fi aflat la data respectivă în locul săvârșirii faptei.
Prezența microbuzului, ce efectua nelegal transport de persoane pe ruta C-N - și retur, la locul accidentului constituie o condiție cauzală a producerii prejudiciului. Cu alte cuvinte efectuarea transportului nelegal a favorizat producerea accidentului, iar, în ipoteza respectării prevederilor legale referitoare la licența de transport, accidentul nu s-ar fi produs.
S-a reținut însă că aceasta nu influențează vinovăția inculpatului existentă sub forma culpei, respectiv aceea de a nu respecta distanța de siguranță față de vehiculul antemergător - ilicit care constituie cauza principală a producerii accidentului și decesului.
Prin urmare partea civilă SC & SRL nu poate invoca pentru obținerea de reparații propria sa culpă, pretențiile acesteia fiind neîntemeiate și imorale.
Pentru motivele arătate anterior instanța de fond a respins ca inadmisibile pretențiile părții civile SC & SRL de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de către aceasta.
A constatat că în cauză calitatea de asigurător aparține SC Agentia
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel părțile civile, inculpatul, partea responsabilă civilmente SC România SRL și partea civilă SC & Trans SRL.
Prin Decizia penală nr.117/A din 7 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, în baza art.379 pct.2 lit.a pr.pen. s-au admis apelurile declarate de părțile civile, NA și -, împotriva sentinței penale nr.644/7.06.2007 a Judecătoriei Cluj -N, care a fost desființată doar sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate părților civile.
Pronunțând o nouă hotărâre, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile cu titlu de daune morale în favoarea părților civile apelante în sumă de câte 5.000 Euro pentru fiecare.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
În baza art.379 pctl litb pr.pen. s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul, partea responsabilă civilmente SC ROMÂNIA SRL și de partea civilă SC &. TRANS SRL C-
Inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata cheltuielilor de judecată în apel în favoarea părții civile în sumă de 800 lei.
Inculpatul, partea responsabilă civilmente și pe partea civilă SC TRANS SRL au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare în apel în favoarea statului în sumă de câte 150 lei fiecare.
Analizând apelurile declarate prin prisma actelor de la dosar, a dispozițiilor legale în materie și a motivelor invocate, tribunalul a reținut următoarele:
Prima instanță a reținutostare de fapt conformă cu realitatea, pe baza materialului probator administrat în mod judicios atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată. În ceea ce privește modul de soluționare a laturii penale în cauză, tribunalul a însușit în întregime motivarea primei instanțe, inclusiv cu privire la reținerea implicită a unei culpe delictuale comune în producerea accidentului, atât a inculpatului, cât și a numiților și, activitatea celor doi de a efectua transport de persoane în condiții nelegale fiind un factor în antecedența cauzală a accidentului, aceasta însă în condițiile în care cel care a încălcat normele de circulație pe drumurile publice a fost exclusiv inculpatul.
Fără a relua argumentația primei instanțe, tribunalul a considerat necesar a sublinia împrejurarea că inițial în cauză au fost derulate cercetări de către Parchet și față de și sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. și ped. de art.281/1 alin.2 pen. și art.290 pen. Prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea acestora de sub urmărire penală pe considerentul că ar lipsi intenția În comiterea acestor fapte, deoarece numitul a făcut demersurile necesare la diferite instituții publice În vederea obținerii licenței de execuție pentru traseu, aceasta pe baza solicitărilor formulate de mai multe persoane de pe raza localității. Deși acest lucru este real, la fel de real este faptul că, atâta vreme cât nu a obținut licența de execuție pentru traseu și nu avea licență de execuție pentru vehicul, SC & Trans SRL nu era autorizată să desfășoare transport de persoane, administratorul societății fiind conștient de Împrejurarea că efectuează aceste transporturi În mod ilegal(64dos. fond).
Pe de altă parte însă, nici inculpatul și nici părțile civile nu au atacat conform dispoz. art.278/l pr.pen. dispoziția de netrimitere în judecată din rechizitoriu cu privire la numitul și, situație în care prima instanță nu a avut altă alternativă decât de a pune în discuția părților la termenul de judecată din data de 8 iulie 2006 extinderea procesului penal potrivit dispoz.art.336 și 337.pr.pen. însă reprezentantul Ministrului Public a arătat că nu înțelege să solicite acest lucru. Prin urmare, prima instanță a fost ținută de limitele sesizării sale în conformitate cu art.317 pr.pen.
În acest context, reiese fără dubiu că la pronunțarea hotărârii, prima instanță a avut în vedere împrejurarea că inculpatul nu este singura persoană căreia i se datorează comiterea accidentului, efectuarea transportului nelegal de persoane de către societatea & Trans SRL favorizând producerea accidentului și având un rol în ansamblul cauzal, întrucât în ipoteza respectării de către cei doi a prevederilor legale cu privire la licența de transport, microbuzul aparținând societății & Trans SRL nu s-ar fi aflat la acea dată la locul faptei.
De cealaltă parte, inculpatul, la rândul său se face vinovat de comiterea infracțiunii de ucidere din culpă deoarece nu a respectat dispoz.art.157 alin.2 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 și art.51 din OUG 195/2002, nepăstrând distanța corespunzătoare față de autovehiculul care se deplasa în fața sa.
Față de motivele de apel invocat de către inculpat, la fel ca și prima instanță, tribunalul a apreciat că imposibilitatea stabilirii vitezelor inițiale de deplasare ale autovehiculelor sau a procentului de evitabilitate al accidentului, nu impietează asupra vinovăției inculpatului, iar susținerile acestuia potrivit cărora microbuzul ar fi virat brusc stânga, nu au fost dovedite prin nici un mijloc de probă administrat în cauză. De altfel, microbuzul a fost lovit în partea din spate și nu în lateral, fapt care a rezultat din depozițiile martorilor oculari din procesul-verbal de constatare la fața locului, din analiza urmelor coliziunii și a pozițiilor în care vehiculele au rămas după accident.
De asemenea tribunalul a apreciat că pedeapsa aplicată de către prima instanță - 3 ani cu suspendare condiționată - a fost just individualizată raportat la gradul covârșitor de culpă în producerea accidentului, urmările produse și atitudinea inculpatului în cursul procesului, acesta încercând că Își minimalizeze vina până la negarea și înlăturarea ei totală. Din această perspectivă apelurile declarate de inculpat și de părțile civile, pe latura penală a cauzei, apar ca fiind nefondate.
Apelul declarat de către partea civilă SC & Trans SRL a fost respins ca nefondat, întrucât prima instanță, în mod corect a procedat la respingerea ca inadmisibilă a acțiunii civile formulată de această parte civilă, din dispozitivul sentinței atacate reieșind că acțiunea civilă a fost respinsă în totalitate, în considerentele hotărârii primei instanțe arătându-se că această societate nu își poate invoca propria culpă pentru obținerea de despăgubiri și de reparații ale microbuzului.
In ceea ce privește apelul declarat de partea responsabilă civilmente, tribunalul la fel ca și prima instanță a apreciat că argumentele din considerentele acestui apel în ceea ce privește existența unui raport de cauzalitate multiplu în al cărui lanț cauzal se regăsește și atitudinea culpabilă a altor persoane în producerea accidentului, sunt corecte. De cealaltă parte însă, sub aspectul laturii civile a cauzei, solicitările părții responsabile civilmente și ale inculpatului de reducere sau respingere a pretențiilor civile formulate de părțile civile, nu pot fi luate în considerare.
Astfel, sub aspectul despăgubirilor materiale solicitate, prima instanță a admis doar în parte acțiunea civilă formulată, modul de soluționare al acesteia fiind corect și fundamentat pe materialul probator existent la dosarul cauzei.
Aceasta în condițiile în care vinovat de comiterea infracțiunii de ucidere din culpă este exclusiv inculpatul, și nu șoferul microbuzului care nu a încălcat nici o regulă de circulație. În ipoteza în care SC & Trans SRL ar fi avut licență de circulație, acestuia nu i s-ar fi putut reține nici o culpă în producerea accidentului, deoarece a circulat regulamentar, a încetinit, s-a încadrat corect și a semnalizat intenția de a efectua virajul spre stânga.
Cât privește daunele morale, în mod cert prin pierderea soției și respectiv a mamei, părților civile li s-a cauzat o mare suferință, fiind dovedit în cauză că una dintre fiicele acesteia, respectiv partea civilă, a suferit chiar o depresie ce a necesitat o scurtă internare.
Fiecare dintre părțile civile au solicitat în cauză suma de câte 10.000 Euro cu titlu de daune morale.
Tribunalul nu a însușit argumentația din apelul părții responsabile civilmente, în sensul că traumele suferite de către aceste părți civile nu ar fi fost extrem de puternice datorită faptului că sunt persoane mature și cu familii proprii (copiii victimei), iar soțul victimei ar avea o vârstă înaintată. În acest sens, trebuie subliniată împrejurarea că raporturile afective din cadrul unei familii și mai ales cele dintre părinți și copii nu se diluează și nu se alterează odată cu trecerea timpului, pentru a se aprecia că la o anumită vârstă un copil (chiar major fiind) suferă mai mult sau mai puțin la momentul decesului părinților. Mai mult, victima avea la data decesului vârsta de 49 de ani, ca atare era o persoană în putere, capabilă să își susțină afectiv (și nu numai) în continuare copiii și soțul, și care în condiții normale ar mai fi putut trăi încă multă vreme.
În consecință, tribunalul a considerat că apelul părților civile, este fondat sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate de prima instanță, astfel încât a procedat la majorarea acestora și a acordat fiecăreia dintre părțile civile suma de câte 5000 Euro cu acest titlu, sumă pe care tribunalul a apreciat ca fiind rezonabilă și de natură a compensa într-un mod just și echitabil traumele psihice resimțite de către soțul și copiii victimei.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpatul, părțile civile și partea responsabilă civilmente SC ROMÂNIA SRL B, solicitând casarea acesteia ca nelegală și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj întrucât apelul a fost soluționat fără citarea asigurătorului SC SA Agenția
Analizând decizia atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că recursurile sunt întemeiate.
Astfel, se constată că Tribunalul Cluj cu ocazia soluționării apelurilor formulate în cauză nu a citat și asigurătorul SC SA, deși la instanța de fond a fost citat.
Conform art.54 alin.4 și 57 din Legea nr.136/1995 cu modificările și completările ulterioare, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă iar nu ca parte responsabilă civilmente sau garant al plății despăgubirilor civile (,.nr.1/28 martie 2005). De altfel art.54 din Legea 136/1995 a fost modificat, ulterior pronunțării acestei decizii prin nr.OUG61/2005, în forma modificată a acestui articol făcându-se referire la "asigurătorul de răspundere civilă", iar art.57 a fost abrogat prin același act normativ.
Prin urmare, societatea de asigurare este chemată să participe în procesul penal în temeiul Legii nr.136/1995 care prevede că, în cazurile în care asigură răspunderea civilă pentru asigurat, este citată în mod obligatoriu în procesul penal. Fără a fi parte responsabilă civilmente în sensul art.24 din pr.pen. societatea de asigurare participă în proces ca asigurător, care îi oferă suficiente posibilități de apărare atât în nume propriu, cât și prin subrogare în drepturile asiguratului. Ori pentru a participa în procesul penal evident că societatea trebuie citată.
Prin urmare, conform art.38515pct.2 lit.c proc.pen. instanța, admițând recursurile formulate, va casa decizia pronunțată de tribunal și va dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatul partea responsabilă civilmente ROMANIA SRL, părțile civile, NA, împotriva deciziei penale nr. 117/A/2008 a Tribunalului Cluj.
Casează decizia penală atacată și trimite cauza spre rejudecare instanței de apel, respectiv Tribunalul Cluj.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 30 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Red.IM
Dact./4ex.
14.10.2008
Președinte:Virgil Viorel AndreieșJudecători:Virgil Viorel Andreieș, Iuliana Moldovan Maria
