Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 579/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 579/
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Maria Uzună
Grefier - -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - domiciliat în C Al.- nr.30, -.91,.C,.44, împotriva deciziei penale nr.400 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art.178 cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă:
- recurentul inculpat personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.1666/2008, emisă de Baroul C - Cabinet Individual;
- intimatul asigurator SC SA C prin consilier juridic, conform delegației depusă la dosar;
Se constată lipsa intimatului parte vătămată și a intimatei parte responsabilă civilmente SC SRL
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.
În conformitate cu disp.art.38514pct.11cod pr.penală, instanța procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată în procesul verbal atașat la dosarul cauzei.
In conformitate cu disp.art.301 cod pr.penală, părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 cod pr.penală, constată îndeplinite cerințele art.38511cod pr.penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prev. de art.38513cod pr.penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea soluției pronunțată de instanța de apel și menținerea soluției pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică, în mod corect fiind dispusă achitarea inculpatului. Instanța de fond a apreciat că din probele tehnice efectuate în cauză, cât și depozițiile martorilor a rezultat cu prisosință că cel care a fost cercetat inițial alături de inculpat și anume - comisar de poliție din Județul N, a efectuat acea manevră căutând să ajungă la un centru de cazare în orașul pe care nu-l cunoștea, coroborat cu faptul că a rezultat din indicatoarele existente la locul accidentului că exista o asemenea pancartă cu indicația direcției spre un centru de cazare. Este demonstrat cu declarațiile martorilor care au fost audiați în cauză, respectiv însoțitoarea de bord a inculpatului, martorul, că respectivul conducător auto a făcut o manevră fără a se asigura și fără a semnaliza intenția, surprinzându-l pe inculpat la o distanță foarte mică încât acesta nu a mai putut evita impactul.
Accidentul s-a produs din vina celui care a condus autoturismul.
Instanța de apel, pe considerente neacoperite de probe a reținut că inculpatul este vinovat, dispunând condamnarea acestuia la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplicarea disp.art.81 cod penal.
În raportul de expertiză se consemnează că numitul, în timp ce se afla în autoturismul nu a respectat dispozițiile legale de circulație, în sensul că trebuia să se asigure înainte de a efectua virajul spre stânga, între această manevră și cauza producerii accidentului nu există o legătură de cauzalitate. Inculpatul circula normal, dacă acel șofer nu făcea manevra în condițiile în care a făcut-o, inculpatul ar fi ajuns la destinație, iar victima ar fi trăit și în continuare, este evidentă legătura cauzală.
Inculpatul este un șofer la o vârstă respectabilă, avea 66 de ani la data producerii accidentului, cu peste 43 de ani de conducător auto, fără nici un fel de abateri, nu putea să ajungă la o viteză fabuloasă într-o distanță de cca. 50 metri.
Apreciază că hotărârea pronunțată de instanța de apel este profund greșită, solicită a se revedea întregul material probator și a se examina ambele hotărâri pronunțate în cauză care sunt diametral opuse și să se constate că hotărârea legal întemeiată strict pe probe este cea a Judecătoriei Constanța.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimatul asigurator SC SA C, solicită a se ține cont de Ordinul nr.3808/2004 care reglementează asigurările obligatorii. Solicită să se dispună cu privire la cuantumul despăgubirilor civile solicitate, în sensul să se dispună reducerea acestora.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, în ceea ce privește recursul inculpatului s-a antamat caracterul nelegal al hotărârii instanței de apel cu motivarea că în cauză răspunderea penală a inculpatului ar fi înlăturată de existența cazului fortuit. Consideră că acest motiv de recurs nu poate fi primit în condițiile în care s-a stabilit pe baza mijloacelor de probă științifice, a unei expertize tehnice auto existența unei culpe comune. Culpa comună a inculpatului și a celuilalt participant la trafic față de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, ar trebui să se reflecte în cuantumul pedepsei aplicate. opinia Ministerului Public hotărârea instanței de apel ar putea fi eventual netemeinică, instanța de recurs putând analiza din oficiu cuantumul pedepsei aplicate în raport de vârsta inculpatului, de culpa concurentă a acestuia și a celuilalt participant la trafic și de consecințele infracțiunii comise, de atitudinea procesuală a inculpatului care din primul moment și-a asumat răspunderea parțială pentru decesul victimei. În concurs cu atitudinea procesuală constatată de expertul auto a celuilalt participant care a încălcat la rândul său art.160 din Regulament, nu s-a asigurat suficient la efectuarea virajului la stânga.
Pe cale de consecință, concluziile sunt de admitere a recursului inculpatului în ceea ce privește cuantumul pedepsei, eventual să se acorde eficiență mai largă art.74 cod penal, care să se reflecte și asupra acțiunii civile în raport de cheltuielile solicitate de partea civilă, sunt enumerate o serie de cheltuieli care, chiar nu se circumscriu unor daune morale.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că nu a circulat cu viteză, mașina a corespuns din punct de vedere tehnic, nu a consumat băuturi alcoolice, a dorit să evite accidentul. a încălcat grav circulația pe drumurile publice, nu s-a asigurat, nu a semnalizat, nu s-a asigurat în oglinda retrovizoare.
A,
Asupra recursului penal de față:
Prin rechizitoriul nr. 152/P/2005 emis la data de 10.02.2006 de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CONSTANȚAs -a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 2 Cod penal.
Prin același rechizitoriu s-a dispus în temeiul art. 249 Cod procedură penală, art. 10 lit. d și art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedură penală scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pentru art. 178 alin. 2 Cod penal.
Prin actul de sesizare s-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 22.07.2005, datorită nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile publice, precum și neatenției acestuia în a conduce corect pe drumurile publice autoutilitara avută în primire -, proprietatea, a produs unui accident rutier soldat cu decesul numitei, în vârstă de 57 de ani cu domiciliul în Germania.
Prin sentința penală nr.1379 din 27 septembrie 2007 pronunțată în dosarul penal nr- ( nr.unic 282/2006), Judecătoria Constanțaa dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală achitarea inculpatului:
- fiul lui și, născut la 09.09.1938 în comuna, județul T, domiciliat în C-, -.91,.C,.44, județul C CNP -, pentru săvârșirea infracțiuni de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin.2 Cod penal.
În baza art. 346 Cod procedură penală a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă împotriva inculpatului ca nefondată.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În data de 22.07.2005, în jurul orei 10,00, pe str. - din Nord, pe sensul de mers C - M se deplasa autoutilitara VW cu numărul de circulație -, condusă de inculpatul. Inculpatul era însoțit de martora, care stătea pe scaunul din dreapta față.
de deplasare a autoutilitarei era de circa 53 - 57 km/.
Ajuns în dreptul stației inculpatul a observat în fața sa un autoturism marca, condus de martorul, care circula cu viteză mică, aproximativ 20 km/.
Numitul era însoțit de soția sa, martora și potrivit declarațiilor acestora erau veniți pentru a petrece vacanța și căutau loc de cazare.
Inculpatul s-a asigurat că poate efectua în siguranță manevra de depășire a autoturismului, și având în vedere că din direcția opusă nu se apropia nici un autovehicul, iar conducătorul autoturismului nu semnaliza intenția de a vira stânga, inculpatul a luat decizia de a-l depășii și a inițiat manevra de depășire a autoturismului.
Ajuns în apropierea autoturismului conducătorul autoutilitarei a fost surprins de manevra de virare la stânga efectuată de conducătorul autoturismului și a încercat evitarea impactului prin viraj stânga, fără a reușii prin această manevră să evite impactul, care a avut loc pe contrasens la circa 2 metrii față de marginea din stânga a părții carosabile.
După impact autoturismul a rămas aproximativ în poziția avută în momentul impactului în timp ce autoutilitara și-a continuat drumul, urcând pe trotuarul din stânga, lovind un copac cu partea față, apoi lovind o femeie aflată pe trotuar, în persona numitei, care a decedat.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută rezultă din: procesul verbal de cercetare la fața locului din 22.07.2005; schița locului accidentului; raportul de inspecție tehnică; planșa fotografică; buletinul de examinare clinică; raportul de constatare medico-legală; declarația părții civile; raportul de expertiză tehnică auto; suplimentul la raportul de expertiză tehnică auto; declarațiile martorilor, toate coroborate cu declarațiile inculpatului.
Tribunalul Constanța prin decizia penală nr.400 din 1 octombrie 2008 pronunțată în dosarul penal nr- a dispus:
În baza art.379 pct.2.lit. Cod.pr.penală;
Admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, împotriva sentinței penale nr.1379/27.09.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța.
A desființat sentința apelată și rejudecând cauza dispune:
În baza art.178 al.2.cod penal pentru infracțiunea de ucidere din culpa, aplic.art.74 al.1 lit. al.2 rap.la art.76 al.1.lit.cod penal.
Condamnarea inculpatului - -fiul lui și, născut la data de 09.09.1938, CNP- -, la pedeapsa de1(un) an închisoare.
În baza art.71 al.1.2 cod penal a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev.de.art.64 al.1.lit.teza a II-a și lit.b cod penal.
În baza art.81 cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de în cercare de 3 ani, termen compus din cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp de doi ani, calculat conf.art.82 cod penal.
În baza art.359 cod pr. Penală, a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 cod pr.penala, revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.71 al.5.cod penal, pe durata suspendării executării pedepsei se suspendă si executarea pedepsei accesorii.
În baza art.14 al.3.lit.cod pr.penala, art.346 cod pr.penală, art.1003 cod.civil, art.998-999 cod civil, art.54 din Legea 136/1995 a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabil civilmente SC SRL C alături de asiguratorul de răspundere civila SC SA B SUCURSALA-C, către partea civilă la plata sumei de4.500 euroîn echivalent în lei la data efectuării plății și la plata sumei de2.500 euroîn echivalent în lei la data efectuării plății efective curs BNR(reprezentând despăgubiri civile-daune materiale și respectiv daune morale).
A respins restul pretențiile civile formulate de partea civila, ca nefondată.
A înlăturat din sentința penală apelată disp.art.11 pct.2.lit.rap.art.10 al.1.lit.d cod pr.penala, art.192 al.3.Cod pr.penală, pentru fondul cauzei.
În baza art.191 al.1.cod pr.penală a obligat intimatul inculpat la plata sumei de 340 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în folosul statului, pentru fondul cauzei.
În baza art.192 al.3.cod pr.penală cheltuielile judiciare avansate de stat în faza de apel au rămas în sarcina acestuia.
În termen legal, împotriva deciziei pronunțată în apel s-a declarat recurs de către inculpatul.
Recursul vizează nelegalitatea deciziei, motiv pentru care solicită casarea acesteia în totalitate și menținerea soluției instanței de fond.
Astfel, s-a susținut că în mod greșit instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului în baza probelor administrate în cauză, respectiv declarația martorilor, și care au avut o conduită subiectivă ( martora este soția conducătorului auto al autoturismului -, iar martorul a prezentat o altă situație de fapt în cursul cercetării judecătorești față de cea din cursul urmăririi penale ).
Mai mult, din raportul de expertiză efectuat în cauză s-a stabilit că în timp ce se afla la volanul autoturismului, în sensul că trebuia să se asigure înainte de a efectua virajul spre stânga. Dacă acesta ar fi circulat normal, inculpatul nu făcea manevra de depășire, astfel că, culpa exclusivă în comiterea faptei aparține numitului.
Examinând legalitatea și temeinicia probelor administrate atât în cursul urmăririi penale cât si a cercetării judecătorești, instanța reține următoarele:
La data de 22 iulie 2005, in jurul orelor 10,00 pe strada - din Nord pe sensul de mers C - M se deplasa cu autoutilitare VW condusă de inculpatul. de deplasare a fost stabilită ca fiind analitică și era de circa 53- 57 km/.
În dreptul stației, inculpatul a observat în fața sa un autoturism. Autoturismul avea nr. de circulație - condusă de și se deplasa cu o viteză mică, întrucât, atât conducătorul auto cât și soția sa căutau loc de cazare.
În momentul când autoutilitara condusă de către inculpa s-a apropiat de autoturismul, acesta a virat stânga pentru a intra pe strada -.
S-a susținut că autoturismul nu a semnalizat intenția de a vira stânga, motiv pentru care, inculpatul a intrat în depășirea acestuia.
Ajuns în aproprierea, inculpatul a fost surprins de manevra bruscă efectuată de autoturismul și a încercat evitarea impactului prin viraj spre stânga.
Întrucât, autoturismul și-a continuat deplasarea spre stânga și autoutilitara condusă de inculpat a intrat pe contrasens, în depășire, impactul dintre cele două nu a mai avut loc, însă inculpatul a lovit cu colțul dreapta față, în colțul stânga față a autoturismului, impactul fiind foarte ușor.
După impact, a rămas pe poziție, în timp ce autoutilitara și-a continuat mersul urcând pe trotuarul din stânga, lovind un copac cu partea față, lovind o femeie aflată pe trotuar și apoi lovind un alt copac.
După lovire, femeia a căzut la sol și a fost călcată și târâtă de autoutilitară. In urma impactului aceasta a decedat. In aceste condiții a decedat victima în vârstă de 57 de ani, cetățean străin aflată pe litoralul românesc.
In cursul urmăririi penale, a fost audiat numitul ( comisar de poliție ) in calitate de martor, situație în care arată că, în ziua respectivă se deplasa cu o viteză redusă, cu gândul de a face viraj spre stânga, motiv pentru care a acționat și semnalizarea. Când a ajuns în apropiere de intersecție, declară martorul " am oprit autoturismul, probabil pe sensul invers de mers, deși din fața mea nu venea nici un alt autoturism."
Martorul confirmă împrejurarea că după impact, inculpatul i-ar fi reproșat " mai bine mă urcam pe voi și vă omoram".
De asemenea, a fost audiată în calitate de martoră și soția martorului, respectiv. Aceasta declară: " după ce am ieșit din sensul giratoriu situat la intrarea în și am trecut de stația, soțul meu a redus viteza foarte mult, a semnalizat intenția de a vira stânga, căci văzusem un indicator pentru cazare. Din spate a venit cu viteză foarte mare autoutilitara care a lovit mașina de soțul meu în partea față; nu cunoșteam localitatea Nord, motiv pentru care urmăream cu atenție indicatoarele si cele de utilități generale".
La fila 101 dosar urmărire penală a fost audiat martorul care declară: " în momentul producerii coliziunii am auzit țipete și o ușoară bubuitură, moment în care am întors capul, am observat un microbuz marca VW ce a părăsit carosabilul, mergând pe contrasens, intrând pe trotuarul din stânga și mi s-a părut că ar fi lovit un grup de persoane; în mijlocul intersecție cu direcția de mers către era oprită o; eu nu am văzut momentul impactului dintre autoutilitară și, dar din cea am constatat personal am stabilit că era oprită pe axul drumului care este imaginar, căci nu există marcaje și este posibil să fi depășit puțin acest ax". Martorul nu poate afirma dacă șoferul avea sau nu semnalizarea în funcțiune.
Acestea au probele care au determinat ca instanța de fond să stabilească că materialul probator administrat în cauză nu poate stabili în sarcina inculpatului nici una din formele culpei prev. de art.19 pct.2 cod penal și că, nu există din punct de vedere legal, obligația de a prevedea orice conduită a participanților la trafic și, ca urmare, inculpatul nu avea obligația să prevadă că numitul urma să vireze spre stânga, din moment ce acesta nu a semnalizat corespunzător intenția sa.
Instanța în mod corect a dispus înlăturarea martorului și cât și a lui.
Declarațiile celor doi martori soți sunt subiective, întrucât a fost implicat direct în accident si a avut si calitatea de învinuit.
Cu privire la martorul care a declarat în cursul urmăririi penale că nu a văzut cum s-a produs accidentul, în cursul cercetării judecătorești revine asupra acestei declarații și declară că a văzut cum s-a produs accidentul, revenire fără nici o justificare plauzibilă.
În apel, s-a dispus condamnarea inculpatului, tocmai, având în vedere declarațiile învinuitului și. Aceste declarații, susține instanța de apel se coroborează cu expertiza tehnică de la urmărirea penală fila 67 care stabilește că, inculpatul a încălcat prev. art.150 lit.a din Regulamentul de Aplicare a OUG nr.195/2002 în sensul că nu s-a asigurat suficient înainte de a efectua depășirea. Ca urmare, instanța, consideră că numai inculpatul se face vinovat în producerea accidentului, fără a arăta, așa cum s-a stabilit în cursul urmăririi penale și implicarea conducătorului auto, în producerea accidentului,
Cu privire la martorul, instanța de apel reține că, acesta declară în cursul urmăririi penale fila 213 ( această filă nu există, dosarul având un număr de 130 file ) cum că, a observat că lampa stânga spate de semnalizare funcționa la autoturismul.
Martorul, este adevărat că a fost audiat în cursul urmăririi penale - fila 101. Acesta declară: " nu pot să afirm dacă avea sau nu semnalizarea în funcțiune ".
Așadar, motivarea instanței de apel nu corespunde declarației martorului.
Este adevărat, însă că, fiind audiat în instanță, la fond, la fila 213 dosar fond acesta declară: " am observat că lampa spate de semnalizare încă funcționa la autoturismul ".
Cu privire la acest martor, instanța de fond a înlăturat declarația, întrucât revenirea in instanță nu este plauzibilă, cu atât mai mult cu cat nici in procesul verbal de cercetare la fața locul nu s-a stabilit această chestiune și anume dacă funcționa sistemul de semnalizare stânga.
Așadar, soluția dată în apel se bazează pe o analiză trunchiată a probelor administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, motiv pentru care, curtea apreciază că se impune casarea în totalitatea a acesteia și menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe.
PENTRUI ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.d cu referire la art.385 ind.9 pct.18 cod pr.penală,
Admite recursul formulat de inculpatul - domiciliat în C Al.- nr.30, -.91,.C,.44, casează decizia penală nr.400 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și, menține ca temeinică și legală sentința penală nr.1379 din 27 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- ( nr.unic 282/2006).
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - -
- -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Jud.apel - /
Red.dec.jud. --
Tehnodact.gref. -
3 ex./23.12.2008
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Viorica Costea Grigorescu, Maria Uzună
