Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 623/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ Nr. 623/2008
Ședința publică din 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian
Grefier - -
Parchetul de pe lângă curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de inculpatul, asiguratorul - SA și partea responsabilă civilmente -" SRL C împotriva deciziei penale numărul 237/A/22.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă partea civilă intimată asistat de avocat și avocat cu delegație din oficiu pentru inculpatul recurent, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care se constată că la dosar au fost înregistrate motivele de recurs formulate de către partea responsabile civilmente - Distribution SRL
Nefiind cereri prealabile, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și rejudecând, avându-se în vedere împrejurările concrete în care s-a produs fapta precum și circumstanțele personale ale inculpatului, redozarea pedepsei aplicate în sensul reducerii ei.
Sub aspectul laturii civile, solicită reducerea cuantumului despăgubirilor civile și daunelor morale.
Cu privire la recursurile declarate în cauză de către partea civilmente responsabilă civilmente și asigurator, solicită respingerea lor ca nefondate.
Avocatul părților civile intimate solicită respingerea tuturor recursurilor declarate în cauză ca nefondate fiind pe deplin dovedite pretențiile civile.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor declarate în cauză ca nefondate și menținerea deciziei recurate ca temeinică și legală.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față:
În deliberare, constată:
Prin sentința penală nr. 20/2008, Judecătoria Brada condamnat pe inculpatul la:
- 2 ( doi ) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin. 2 Cod penal ( comisă la data de 04.01.2007).
- 6 ( șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal ( comisă la data de 04.01.2007, față de partea vătămată ).
În baza art. 33 lit. b Cod penal, art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ( doi) ani închisoare.
În temeiul art.81, art.82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 4(patru) ani.
A atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 pen.
A interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, prevăzut de art. 64 lit. a) teza II Cod penal, pe durata prev. de art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatului, menționată mai sus, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
A obligat pe inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL C, la plata următoarelor sume:
- 15.000 lei daune morale și 13.943 lei daune materiale, către partea civilă ;
- 10.000 lei daune morale și 2.600 lei cu titlu de despăgubiri periodice calculate pe perioada 04.01.2007 - 11.02.2008, către partea civilă minoră, reprezentată legal de tatăl său, iar începând cu data de 11.02.2008 să plătească aceleiași părți civile, născută la data de 11.05.1994, o despăgubire periodică lunară în cuantum de 200 lei până la majoratul acesteia;
- 10.000 lei daune morale și 2.600 lei cu titlu de despăgubiri periodice calculate pe perioada 04.01.2007 - 11.02.2008, către partea civilă minoră, asistat legal de tatăl său, iar începând cu data de 11.02.2008 să plătească aceleiași părți civile, născută la data de 05.09.1991, o despăgubire periodică lunară în cuantum de 200 lei până la majoratul acestuia.
- 5.000 lei daune morale, către partea civilă G,
- 5.000 lei daune morale, către partea civilă, domiciliată în comuna, nr.256, jud.
A mai obligat pe inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL C, la plata sumei de 1.610,79 lei către partea civilă SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ A, și la plata sumei de 189,83 lei către partea civilă SPITALUL MUNICIPAL B, sume reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea părții vătămate - parte civilă.
A respins, in rest, cererile de daune morale și materiale formulate în cauză.
A constatat că are calitatea de asigurator în cauză, conform poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria - nr. 19670 din 21.12.2006 emisă de - Agenția pentru autoutilitara marca "Peugeot Partner", cu numărul de înmatriculare -, condusă de inculpatul în momentul comiterii infracțiunilor pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință.
În baza art.191 alin.1 și 3 pr.pen. a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL C, la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 193 alin. 1, 2 și 4.pr.pen. a obligat pe inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL C, la plata sumei de 2.041 lei către partea civilă, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 04.01.2007, inculpatul conducea autoturismul marca Peugeot Partner cu număr de înmatriculare -, proprietatea - - SRL C pe DN 76,pe raza localității de C, deplasându-se pe direcția de - B; la intersecția cu DJ 763, km 48+200, inculpatul a intenționat să vireze spre stânga, pentru a intra pe drumul județean ce ducea spre comuna.
În același timp, pe sensul opus, dinspre B spre de, se apropia autoutilitara 1307, înmatriculată sub nr. -,condusă de, în care se afla și soția sa,.
Inculpatul a semnalizat intenția de virare spre stânga, și, deși a observat că de pe sensul de mers B-O se apropia autovehiculul condus de, apreciind în mod eronat că are suficient timp pentru a se încadra de pe sa de mers pe drumul județean DJ 763 început virajul la stânga spre acel drum; în acel moment, partea vătămată, văzând manevra începută de inculpat,a efectuat un viraj ușor dreapta, concomitent cu acționarea frânei, însă nu a putut evita coliziunea și s-a produs impactul frontal dreapta între cele două autovehicule, în de circulație B- O, pe sensul de deplasare al autovehiculului condus de.
În urma impactului numita a decedat, după cum rezultă din raportul medico legal de necropsie (32 u), iar partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat spre vindecare un număr de 90-95 zile îngrijiri medicale, după cum rezultă din certificatul medico legal nr.76070/B din 26.02.2007 (76 u),
Pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului și a culpei conducătorilor auto implicați, a fost dispusă în dosarul de urmărire penală efectuarea unei expertize tehnice auto, iar prin raportul de expertiză tehnică auto efectuată de expert ( 76-97 u) s-a concluzionat că inculpatul, prin nerespectarea dispozițiilor art.35 alin.1 și ale art. 54 alin.1 din OUG nr.195/2002, a efectuat manevra de schimbare a direcției de mers spre stânga fără a se asigura în mod corespunzător și fără a acorda prioritate de trecere autoutilitarei 1307, înmatriculată sub nr. -, condusă de, care circula în mod regulamentar din sens opus. Prin raportul de expertiză s-a reținut că, conducătorul auto și soția sa nu purtau centuri de siguranță și că autovehiculul condus de acesta se deplasa cu o viteză inițială de 62 km/, însă s-a concluzionat că aceste abateri de la normele de circulație nu au influențat producerea accidentului, și au fost numai de natură a influența și favoriza gravitatea traumatismelor suferite de ocupanții autoutilitarei, precum și mărimea avariilor suferite.
Inculpatul, în declarațiile date în dosarul de urmărire penală (49-50 u) și în instanță (63) a recunoscut cele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, arătând că producerea accidentului s-a datorat faptului că a apreciat că are suficient timp pentru efectuarea manevrei de schimbare a sensului de mers, însă autovehiculul condus de partea vătămată se deplasa cu o viteză mare, peste limita legală de viteză în localitate.
Având în vedere starea de fapt reținută mai sus și textele de lege ce reglementează obligațiile conducătorilor auto în trafic și în special cele referitoare la efectuarea manevrei de schimbare a direcției de mers, respectiv dispozițiile art.35 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora " la trafic trebuie sa aibă un comportament care sa nu afecteze fluența si siguranța circulației, să nu pună in pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice ori private " și dispozițiile art. 54 alin.1 din aceeași ordonanță, potrivit cărora "Conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare intr-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează sa efectueze o întoarcere ori sa meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure ca o poate face fără să perturbe circulația sau să pună in pericol siguranța celorlalți participanți la trafic", instanța de fond a concluzionat că inculpatul nu a respectat dispozițiile legale ce stabilesc obligațiile conducătorilor auto în cazul efectuării manevrei de depășire, fapt ce a condus la coliziunea dintre cele două autoturisme, astfel că din culpa sa exclusivă s-a produs accidentul de circulație în urma căruia a survenit decesul victimei și vătămarea corporală a părții vătămate.
La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere prevederile art. 72 Cod penal.
S-a apreciat că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 81, 82 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:
a formulat la termenul de judecată din 17.09.2007 constituire de parte civilă în cauză în numele său ca parte vătămată cât și pe calitatea sa de soț al victimei, precum și pentru copii minori, născut la data de 05.09.1991 și, născută la data de 11.05.1994, solicitând 230.000 lei daune materiale, 30.000 lei daune morale, și câte 15.000 lei daune morale pentru fiecare minor ( 28).
Ulterior, partea vătămată a precizat în scris constituirea de parte civilă la suma de 143.650 lei, din care suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale și 93.650 lei daune materiale (48, 71,72).
Prin înscrisul de la filele 71-72, daunele materiale au fost explicitate, indicându-se valori individuale ale diverselor cheltuieli ocazionate de înmormântarea și parastasele pentru defunctă, și de asemenea s-au indicat: valoarea autoturismului - 10.000 lei, rentă pentru, de 200 lei / lună(în total suma de 19.200 lei, până la împlinirea vârstei de 24 de ani) rentă pentru, de 200 lei / lună(în total suma de 26.400 lei, până la împlinirea vârstei de 24 de ani), pierdere venituri realizate de fosta sa soție prin autorizația de vânzător ambulant și în gospodărie,prin îngrijirea animalelor, lucru la 5 ha de pământ - 100 lei / lună (timp de 25 de ani, până când aceasta împlinea vârsta de 60 de ani)- suma de 30.000 lei; pierderile suferite de în urma accidentului,în perioada când nu a mai putut lucra-suma de 10.000 lei.
Prin același înscris de la filele 71-72, daunele morale au fost precizate astfel: suma de 30.000 lei pentru (pentru pierderea soției și suferința sa în urma accidentului) și câte 10.000 lei pentru fiecare din cei doi cei doi copii.
De asemenea, s-au constituit părți civile în cauză,cu suma de 5.000 lei daune morale fiecare, G și,părinții victimei (28, 50).
SPITALUL MUNICIPAL B s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 189,83 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea părții vătămate - parte civilă (85 u), iar SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ A,s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1610,79 lei, reprezentând, de asemenea, contravaloarea cheltuielilor ocazionate de spitalizarea părții vătămate - parte civilă (79 u).
În cauză a fost introdusă în calitate de parte responsabilă civilmente - SRL C, potrivit art. 16, 24 din pr.pen. raportat la împrejurarea că, la data producerii accidentului, inculpatul era angajatul acestei societăți și se afla într-o cursă legală de distribuire marfă, după cum rezultă din foaia de parcurs din data de 04.01.2007(86 u).
A fost citată în cauză, în calitate de asigurator, întrucât autoutilitara marca "Peugeot Partner" cu număr de înmatriculare -, proprietatea - SRL C, condusă de inculpatul în momentul comiterii infracțiunilor pentru care a fost condamnat prin prezenta sentință era asigurată la, conform poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto seria - nr. 19670 din 21.12.2006 emisă de - Agenția
La data producerii accidentului partea vătămată - era căsătorit cu -, fiica lui G și (58), iar din căsătoria lor au rezultat doi copii minori, născut la data de 05.09.1991 și, născută la data de 11.05.1994(61,62).
Cât privește cererile de daune morale formulate în cauză de părinții, soțul și copii defunctei, instanța de fond a apreciat că acestea sunt întemeiate pentru motivele și în măsura arătate în continuare.
În acest sens, s-a constatat că, prin infracțiunea comisă de inculpat, care a condus la decesul victimei, s-a produs o mare suferință psihică părinților, soțului precum și celor doi copii ai victimei, suferință ce constituie un important prejudiciu moral ce se impune a fi reparat, prin acordarea unor despăgubiri bănești.
Ținând seama de toate aspectele ce au rezultat din probele administrate în cauză referitoare la persoana victimei, cunoscută și apreciată în comunitatea din localitatea în care a trăit împreună cu familia, reținând că fără îndoială au existat relații deosebite de afecțiune între aceasta, părinții, soțul și copiii săi, relații pe fondul cărora trecerea sa în neființă la vârsta de doar 35 de ani a cauzat acestora o mare suferință, văzând dispozițiile art.14,15,346 pr.pen,art.998,999 Cod civil, s-au admis integral cererile de daune morale formulate de copiii și părinții victimei, și în parte cererea de daune morale pretinse soțul victimei, astfel că inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL C, la plata următoarelor sume: 10.000 lei daune morale, către partea civilă minoră, 10.000 lei daune morale către partea civilă minoră, 5.000 lei daune morale, către partea civilă G, 5.000 lei daune morale, către partea civilă și 10.000 lei către partea civilă.
Cât privește pe partea vătămată și civilă ( care a pretins suma globală de 30.000 lei daune morale pentru suferința cauzată de decesul soției cât și pentru suferința ce i-a fost cauzată ca urmare a vătămării corporale), instanța de fond având în vedere împrejurarea că, în urma accidentului, partea vătămată a suferit leziuni a căror vindecare a necesitat un număr de 90-95 zile îngrijiri medicale, ținând seama de natura și gravitatea leziunilor, a apreciat că suma de 5.000 lei este necesară dar și suficientă pentru repararea prejudiciului moral cauzat de inculpat prin infracțiunea de vătămare corporală, astfel că, având în vedere și suma de 10.000 lei daune morale stabilită mai sus pentru repararea prejudiciului moral cauzat de decesul soției, a dispus ca inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL C, să plătească către partea civilă suma totală de 15.000 lei,cu titlu de daune morale, fiind respinsă în rest, ca neîntemeiată, cererea de daune morale formulată de acesta.
Totodată, s-a reținut faptul că în cauză s-a dovedit faptul că partea civilă a efectuat cheltuieli în cuantum de 10.000 lei, legate de înmormântarea victimei și parastasele ulterioare (conform facturilor fiscale și chitanțelor fiscale depuse la dosar-filele 112-117) și declarațiile martorilor (73), (74), (111); astfel, martorii au arătat că, la înmormântare au participat aproximativ 800 de persoane, dintre care 300-400 au participat la masa organizată,masă pentru care a fost tăiat un porc și s-a pregătit multă mâncare, ca pentru o masă de 400-500 de persoane, s-au folosit 100 litri de Ť. 20 litri de vin, aproximativ 120 sticle de suc de 2 litri, apă minerală, colaci lumânări, prosoape și batiste, s-au folosit 200 de cozonaci, au fost apoi făcute cheltuieli și cu organizarea parastaselor de 6 săptămâni, la care au participat aproximativ 50-80 de persoane și de 6 luni; de asemenea, au fost achiziționate și sicriul și celelalte accesorii necesare; astfel, partea vătămată a cheltuit o sumă globală de aproximativ 100.000.000 lei ROL pentru înmormântare și parastase, după cum arată martorul (111).
În urma accidentului de circulație, autoutilitara 1307, an fabricație 1997, înmatriculată sub nr. -, proprietatea părții civile, a fost avariată în proporție de 80%, iar, potrivit raportului întocmit de - SA, valoarea maximă de despăgubire pentru autoturismul cu număr de înmatriculare - este de 3943 lei(95); potrivit precizărilor depuse de societatea de asigurare, această valoare de despăgubire a fost stabilită s-a stabilit în conformitate cu prevederile legale, în funcție de vechimea, starea de întreținere și numărul de kilometri (91), astfel că urmează a fi acordată cu titlu de despăgubiri pentru autovehiculul proprietatea părții vătămate suma menționată de societatea de asigurări, și nu cea solicitată de partea vătămată, cât timp nu s-a dovedit prin mijloace de probă concludente și pertinente o altă valoare a mijlocului de transport la data producerii accidentului de circulație, aprecierea martorului cu privire la valoarea mașinii fiind una personală ( 75) iar referirea martorului la valoarea mașinii este echivocă, martorul declarând că nu își amintește cu precizie prețul de achiziție al mașinii ( 111).
Așa fiind, în baza art.14,15,346 pr.pen. art. 998, 999 Cod civil, inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL C, la plata sumei de 13.943 lei, cu titlu de daune materiale, către partea civilă.
Partea civilă a mai solicitat și obligarea inculpatului la plata unei rente pentru, născut la data de 05.09.1991, de 200 lei pe lună-în total suma de 19.200 lei, până la împlinirea vârstei de 24 de ani și obligarea inculpatului la plata unei rente pentru, născută la data de 11.05.1994, de 200 lei pe lună-în total suma de 26.400 lei, până la împlinirea vârstei de 24 de ani.
Având în vedere împrejurarea că, urmare a infracțiunii comise de inculpat ce a condus la decesul victimei -, cei doi copii minori au fost lipsiți de contribuția materială a mamei lor la cheltuielile necesare creșterii și educării pe care aceasta le-o datora în condițiile art. 86 și 94 din Codul familiei, inculpatul este ținut, conform art. 998, 999.civ. să repare acest prejudiciu cauzat minorilor, prin plata unor despăgubiri periodice lunare începând cu data de la care au fost lipsiți minorii de întreținerea datorată de mamă (04.01.2007) și până la majoratul acestora.
Cu privire la câștigul din muncă pe care îl realiza victima anterior decesului, reiese din probele administrate că aceasta desfășura activitatea de comerț ambulant, lucra în gospodărie și era o cunoscută croitoreasă în localitate, doar din această ultimă activitate realizând venituri de 1.000-1.500 lei lunar, cum a precizat martora ( 74), rezultând astfel că, în medie, victima realiza venituri lunare de cel puțin 1.250 lei.
Cum potrivit art. 94 din Codul familiei, întreținerea datorată de părinte pentru 2 copii este până la o treime din câștigul din muncă al părintelui, ținând seama și de nevoile minorilor specifice vârstei, instanța de fond a concluzionat că suma de 200 lei lunar pentru fiecare minor corespunde obligației de întreținere cuvenite acestora în raport cu câștigul din muncă pe care îl realiza defuncta.
În consecință, inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SRL C, la plata sumelor de câte 2.600 lei cu titlu de despăgubiri periodice calculate pe perioada 04.01.2007-de la data decesului victimei și până la 11.02.2008 - data pronunțării prezentei sentințe, către fiecare din părțile civile minore și, iar începând cu data de 11.02.2008 inculpatul, în solidar cu aceeași parte responsabilă civilmente, a fost obligat să plătească fiecărei părți civile minore câte 200 lei lunar, până la majoratul acestora.
Dat fiind caracterul periodic al prestației întreținerii pe care copii ar fi primit-o de la mama lor, în aceeași manieră datorează și inculpatul despăgubirea menită să acopere prejudiciul cauzat prin pierderea întreținerii datorată de mamă, astfel că s-a respins cererea de obligare a inculpatului la plata unor sume globale calculate până la împlinirea vârstei de 24 de ani, cum s-a cerut prin precizarea constituirii de parte civilă de la filele 71-72 (de 19.200 lei, respectiv 26.400 lei ).
Partea civilă a mai solicitat să fie obligat inculpatul să-i plătească suma de 30.000 lei reprezentând pierdere venituri realizate de fosta sa soție prin autorizația de vânzător ambulant și în gospodărie, prin îngrijirea animalelor, lucru la 5 ha de pământ - 100 lei / lună (timp de 25 de ani, până când aceasta împlinea vârsta de 60 de ani, însă această cerere nu a putut fi însă primită și a fost respinsă ca neîntemeiată, câtă vreme nu se referă la un prejudiciu viitor și sigur (respectiv un prejudiciu care, deși nu s-a produs, este sigur că se va produce, și care să poată fi evaluat în prezent, pe baza unor elemente îndestulătoare), ci, prin acest capăt de cerere, partea civilă a pretins un prejudiciu eventual, imposibil de determinat și evaluat, cerând practic instanței să speculeze referitor la evenimente ce s-ar fi putut sau nu produce în viitor, în condițiile în care nu există la dosarul cauzei nici un element de fapt care să permită concluzia rezonabilă că, daca nu ar fi intervenit decesul la data de 04.01.2007, fosta soție ar fi realizat în continuare aceleași venituri și ar fi desfășurat aceleași activități până la vârsta de 60 de ani și că veniturile și activitățile pe care le-ar fi putut realiza fosta soție ar fi continuat să profite părții civile.
Tot ca neîntemeiat a fost respins și capătul de cerere prin care partea civilă a pretins suma de 10.000 lei reprezentând pierderile suferite în urma accidentului în perioada când nu a mai putut lucra, din ansamblul probelor administrate nerezultând existența unui prejudiciu cert și determinat ori determinabil, care să-i fi fost cauzat prin punerea sa în situația de a nu mai putea presta muncă.
Este adevărat că potrivit certificatului medico-legal aflat la fila 76 partea civilă a totalizat un număr de 13 zile de spitalizare, cu recomandare la externare pentru repaus la pat până la 45 de zile și mers asistat până la 90 de zile, ca urmare a leziunilor traumatice suferite ce au necesitat pentru vindecare 90-95 zile de îngrijiri medicale, aspecte ce permit concluzia că acesta, cel puțin în primele 45 de zile după accident nu a putut presta muncă fizică, însă din nici o probă aflată la dosar nu a rezultat cu certitudine care ar fi fost munca obișnuită pe care ar fi prestat-o în mod curent dacă nu ar fi fost în imposibilitatea de a muncii( în condițiile în care partea civilă se referă la munca pe care ar fi prestat-o în gospodărie și la lucratul terenurilor agricole iar perioada de spitalizare și repaus la pat se circumscrie perioadei de iarnă), care este pierderea suferită efectiv ca urmare a neprestării muncii, sau care au fost cheltuielile pe care acesta le-a efectuat pentru ca alte persoane sa presteze munca în locul său, martorii audiați sub acest aspect arătând că partea civilă nu a putut lucra 3-4 luni, a fost ajutată la lucrul în gospodărie de rude sau vecini, dar nu știu ca pentru respectivul ajutor partea civilă sa fi plătit pe cineva ( 74,75,111).
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen, motivat, partea civilă, partea responsabilă civilmente - Distribution SRL C și inculpatul.
Partea civilă a solicitat obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata următoarelor despăgubiri civile:
-10.000 lei pentru distrugerea autoturismului;
-30.000 lei reprezentând pierdere venituri realizate de fosta soție;
-10.000 lei reprezentând pierderile suferite în urma accidentului în perioada în care nu a putut lucra;
-30.000 lei daune morale cuvenite părții civile pentru suferințele cauzate de decesul soției, cât și pentru suferința ce i-a fost cauzată ca urmare a vătămării corporale.
Partea responsabilă civilmente a solicitat următoarele:
-reținerea culpei comune în producerea accidentului într-un procent de 50% pentru inculpat și 50% pentru partea civilă;
-.reducerea despăgubirilor civile constând în daune materiale și morale întrucât sumele acordate de instanța de fond sunt exagerate;
-înlăturarea rentei lunare stabilite în favoarea minorilor întrucât nu s-a făcut dovada faptului că victima ar fi avut calitatea de salariat, cu contract individual de muncă;
-obligarea asiguratorului în solidar cu inculpatul și partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile.
Inculpatul a solicitat următoarele:
-reținerea culpei comune în producerea accidentului de circulație, aplicarea în consecință a circumstanțelor atenuante judiciare și reducerea pedepselor sub limita minimului special;
-înlăturarea obligării inculpatului la despăgubiri civile către partea civilă, pentru sumele stabilite ca urmare a vătămării corporale a părții civile,constituirea de parte civilă fiind făcură tardiv, după citirea actului de sesizare;
-înlăturarea rentei lunare stabilite în favoarea celor două minore întrucât nu s-a făcut dovada faptului că victima realiza venituri;
-reducerea, în rest, a daunelor material și morale acordate părților civile întrucât sumele stabilite de instanța de fond sunt exagerate.
Prin decizia penală nr. 237/A/22.09.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-, s-a admis ca fondat apelul introdus de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 20/2008 pronunțată de Judecătoria Hunedoara, județul H, pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit. a Cod proc. penală, s-a desființat în parte sentința atacată și în consecință:
S-a stabilit la 16.373 lei cuantumul daunelor materiale și la 19.000 lei cuantumul daunelor morale cuvenite părții civile.
S-au menținut în rest dispozițiile sentinței atacate.
S-au respins ca nefondate apelurile formulate de partea responsabilă civilmente-și inculpatul, împotriva aceleiași sentințe.
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la 30 lei cheltuieli judiciare către stat în apel.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
Prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa.
A făcut o încadrare juridică legală a faptelor.
Inculpatul, nerespectând prevederile art. 35 al. 1 și ale art. 54 al. 1 din OUG nr. 195/2002, a efectuat manevra de schimbare a direcției de mers spre stânga fără a se asigura în mod corespunzător și fără a acorda prioritate de trecere autoutilitarei conduse de partea civilă, care circula din sens opus, astfel că în mod corect s-a reținut culpaexclusivăa inculpatului în producerea accidentului de circulație.
Împrejurarea că autoturismul condus de partea civilă circula în localitate cu 62 km./oră față de limita maximă de 50 km./oră și că victima și partea civilă nu purtau centuri de siguranță, nu a fost de natură să influențeze producerea accidentului de circulație, manevrele efectuate de partea civilă în vederea evitării accidentului fiind corespunzătoare situației date.
Pedepsele au fost just individualizate, avându-se în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, față de consecințele activității infracționale a inculpatului neimpunându-se acordarea de circumstanțe atenuante judiciare.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța de apel a constatat următoarele:
Prin declarația dată în faza de urmărire penală ( fila 73), partea vătămată a înțeles să se constituie parte civilă inclusiv pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat prinvătămarea integrității sale corporaleastfel că indicarea exactă a sumelor solicitate, după citirea actului de sesizare, nu poate fi considerată ca fiind făcută tardiv.
Daunele morale pentru părinții, soțul și cei doi copii ai victimei au fost bine stabilite în raport cu suferințele psihice cauzate acestora, corespunzând cerințelor unei juste despăgubiri în sensul prevederilor art. 14 Cod proc. penală și art. 998 Cod civil.
În ceea ce privește cuantumul daunelor morale acordate părții civile, pentru suferința ce i-a fost cauzată ca urmare a vătămării corporale, de 5000 lei, instanța de apel a apreciat că acesta trebuie majorat la9000 lei, având în vedere că partea civilă a suferit leziuni a căror vindecare a necesitat 90-95 de zile de îngrijiri medicale, astfel că în final s-a stabilit la19.000 leicuantumul daunelor morale cuvenite acestei părți civile.
Partea civilă a solicitat suma de 9750 lei reprezentând cheltuieli legate de înmormântarea victimei și parastasele ulterioare, însă instanța de fond a stabilit un cuantum mai mare, respectiv de 10.000 lei, astfel că a acordat o sumă mai mare decât cea care a fost solicitată de partea civilă, impunându-se reducerea acestei despăgubiri la9750 leicare se justifică prin probele cu înscrisuri și martori ce au fost administrate în cauză.
Pe de altă parte, instanța de apel a apreciat că părții civile i se cuvin daune materiale în cuantum de2700 leiavând în vedere că nu a putut presta munca fizică în gospodărie timp de 90 de zile, fiind de întreținut 4 vaci, 2 viței și un porc, activități care au fost prestate și de vecini, în sat ziua de muncă plătindu-se cu 30 de lei ( fila 74).
În mod corect instanța de fond a reținut că nu se impune acordarea sumei de 30.000 lei reprezentând pierdere venituri realizate de fosta soție, neexistând dovezi că veniturile activitățile pe care le-ar fi realizat fosta soție ar fi continuat să profite părții civile.
De asemenea, în mod just s-a apreciat că suma de 3943 lei se cuvine pentru repararea autoturismului în condițiile în care acesta a avut o vechime de 10 ani și 86.181 km. la bord, coeficientul de uzură fiind de 63%.
Prin urmare, cuantumul daunelor materiale cuvenite părții civile se ridică la suma de16.373 lei.
În ceea ce privește renta de câte 200 lei lunar stabilită în favoarea celor două minore, aceasta a fost bine stabilită în condițiile în care din probele administrate rezultă că victima lucra terenul agricol și vindea produse agricole la piață și se ocupa cu activități de croitorie, obținând astfel venituri lunare cu care contribuția pentru fiecare copil.
Este nejustificată cererea părții responsabile civilmente de obligare la plata despăgubirilor civile a asiguratorului.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. I/2005, pronunțată urmare a admiterii recursului în interesul legii, a statuat că în aplicarea dispozițiilor art. 54 alin. 4 și art. 57 din Legea nr. 136/1995, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurator de răspundere civilă, iar nu ca parte responsabilă civilmente.
Prin urmare, societatea de asigurare nu urmează a fi obligată la despăgubiri civile, ci instanța urmează a constata doar că are calitatea de asigurator în cauză ceea ce în speța de față, instanța de fond a făcut.
Împotriva acestor hotărâri, au declarat recurs în termen inculpatul, partea responsabilă civilmente - Distribution SRL C și asiguratorul - SA
Inculpatul a solicitat prin apărător din oficiu reducerea pedepsei aplicate și aplicarea art. 81 CP, avându-se în vedere împrejurările concrete în care s-a produs fapta precum și circumstanțele personale ale inculpatului, iar sub aspectul laturii civile, reducerea cuantumului despăgubirilor civile și daunelor morale. În motivele scrise, s-a invocat și culpa victimei în producerea accidentului, întrucât nu ar fi purtat centură de siguranță și faptul că nu s-a făcut dovada veniturilor lunare ale victimei premergător accidentului.
Partea responsabilă civilmente a invocat cuantumul exagerat al despăgubirilor acordate, nedovedirea veniturilor victimei și culpa comună.
Asiguratorul a solicitat reducerea despăgubirilor acordate în limita dovedirii lor și a invocat că este greșită data de la care s-au acordat despăgubirile periodice.
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că recursurile declarate în cauză sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Toate probele administrate în cauză atestă în afara oricărui dubiu că inculpatul este cel care, fără a se asigura eficient,a virat și a determinat coliziunea cu autoutilitara în care se aflau victimele. S-a stabilit sțiințific că partrea vătămată nu avea posibilitatea evitării impactului cu autovehiculul condus de inculpat, astfel că nu îi poate fi imputată acestuia vreo culpă în producerea accidentului.
Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o justă aplicare a dispozițiilor art. 52 și 72 CP, cu privire la individualizarea pedepsei aplicate, ținând seama de împrejurările comiterii faptelor, de forma de vinovăție, de urmarea gravă produsă și de circumstanțele de ordin personal ale inculpatului. Astfel, s-au aplicat inculpatului pedepse la valoarea minimului special prevăzut de lege pentru faptele săvârșite, iar ca modalitate de executare s-a stabilit suspendarea condiționată, apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în detenție. Nu se justifică reținerea în cauză de circumstanțe atenuante, cu efectul reducerii pedepsei sub valoarea minimului special.
În ce privește despăgubirile civile acordate de instanța de fond și reformate parțial în apel, Curtea le apreciază întemeiate. Ținând seama și de practica instanței în materia daunelor cuvenite victimelor accidentelor rutiere și luând în considerare gradul de culpă și urmările produse, Curtea apreciază că despăgubirile s-au acordat conform dovedirii lor și fără a fi de natură să împovăreze nejustificat inculpatul.
În ce privește momentul acordării despăgubirilor periodice, acesta s-a calculat în mod legal, de la data producerii faptului prejudiciant (decesul victimei) și până la majoratul copiilor.
Cum nici din oficiu nu au fost identificate motive de casare a hotărârilor atacate, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b CPP, Curtea va respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpatul, partea responsabilă civilmente - Distribution SRL C și asiguratorul - SA.
În temeiul art. 192 alin.2 CPP, va fi obligat fiecare recurent la plata sumei de 100 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va înainta din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpatul, partea responsabilă civilmente - Distribution SRL C și asiguratorul - SA împotriva deciziei penale nr. 237/A/22.09.2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosarul nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă fiecare recurent la plata sumei de 100 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate.
Suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Tehnored. LS/2ex/5.12.2008
Jud.fond:
Jud.apel:,
Președinte:Stanca Ioana MarcuJudecători:Stanca Ioana Marcu, Monica Farcaș, Oana Maria Călian
