Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 66/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.66/R/2010
Ședința publică din data de 03 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Delia Purice Președinte Secția Penală
JUDECĂTORI: Delia Purice, Ioana Cristina Morar Livia
: -
GREFIER: -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -
S-a luat spre examinare recursul declarat de partea civilă, împotriva deciziei penale nr.307/A din data de 23 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosar nr-, privind pe inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.1 și 3.pen. și art.87 alin.1 din OUG 195/2002, totul cu aplic.art.33 lit.a pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și părțile civile și, lipsă fiind partea civilă și asiguratorul de răspundere civilă SC SA.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, din oficiu, instanța pune în discuție împrejurarea că minuta hotărârii primei instanțe nu este semnată de judecător, precum și aspectul invocat de partea civilă în motivele scrise depuse la dosar, prin care arată că nu s-a respectat recursul în interesul legii, respectiv decizia nr.1 din 28 martie 2005, în sensul că societatea de asigurare nu a fost obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea deciziei Tribunalului Cluj și a sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Huedin.
Reprezentantul Parchetului solicită casarea hotărârilor pronunțate anterior și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Partea civilă arată că nu a fost întrebată niciodată cu privire la pretențiile civile pe care le-ar avea de formulat, deși a fost cea care a suportat toate cheltuielile de înmormântare ale victimei. Solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 60 lei reprezentând cheltuielile de deplasare pentru termenul de astăzi la instanță (dus-întors T-C).
Apărătorul inculpatului arată că va încerca să încheie o tranzacție cu partea civilă, prin care să i se plătească acesteia deplasarea până la C pentru termenul de astăzi.
Partea civilă învederează instanței împrejurarea că nu a fost întrebată cu privire la pretențiile civile, iar pentru deplasarea la instanță pentru termenul de astăzi, solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 30 lei.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
În baza lucrărilor dosarului, constată că Judecătoria Huedin prin sentința penală nr. 112 din 01.06.2009, în baza art. 87 alin. 1 OUG 195/2002, cu aplicarea art. 76 lit. d raportat la art. 74 lit. a, b și c Cod penal, condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 21.08.1974 în H, jud. C, cetățean român, posesorul CI. seria - nr. - eliberată de SPCLEP H, CNP. -, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, fără antecedente penale, domiciliat în com., sat nr. 279 jud. C la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În baza art. 178 alin. 1 și 3.pen. cu aplicarea art. 76 lit. b raportat la art. 74 lit. a, b și c Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
S-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real prevăzut de art. 33 lit a pen. iar în baza art. 34.pen. au fost contopite cele două pedepse aplicate inculpatului, acesta executând pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.
În baza art.861pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 7 ani.
In baza art. 863Cod penal, a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte lunar, în ziua ce urmează a fi stabilită de acest serviciu, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.
În baza art. 359.pr.pen. i-a fost atrasă atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864pen. privitoare la revocarea beneficiului suspendării.
În baza art. 14 și 346.pr.pen. corob. cu art. 998-999.civ. a fost obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul SC SA B la plata sumei de 20.000 lei către partea civilă, cu titlu de daune morale în favoarea părții civile.
În baza art. 14 și 346.pr.pen. a fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă.
În baza art. 14 și 346.pr.pen. s-a luat act că, nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 26.08.2007, în jurul orelor 00.05, organele de poliție din cadrul Poliției orașului H, au fost sesizate despre faptul că pe DN 1 E 60, la ieșire din localitatea H înspre O, s-a produs un accident rutier grav. Cu ocazia cercetării la fața locului, s-a constatat că accidentul a avut loc pe DN 1 E 60, la km. 532+400, fiind comis de inculpatul care în timp ce conducea autoturismul, marca BMW, cu nr. de înmatriculare Cj-68-, din direcția C-N - O, pe o porțiune de drum în aliniament, s-a angajat în depășirea unei ambulanțe având nr. de înmatriculare Cj-84-, care circula regulamentar în aceeași direcție, autoturismul BMW nu a păstrat o distanță laterală suficientă față de acest autovehicul, a intrat în coliziune cu ambulanța, după care ambele autovehicule au părăsit partea carosabilă, au trecut peste șanțul din partea dreaptă a sensului de mers, ambulanța răsturnându-se pe partea.
Ambulanța cu nr. de înmatriculare Cj-84- a fost condusă de către și transporta doi pacienți care se întorceau de la dializă de la Clinica de Nefrologie din C-În urma accidentului a rezultat decesul pacientului și vătămarea corporală a persoanei vătămate.
Persoana vătămată a fost transportat la Spitalul Orășenesc H, rămânând internat până la data de 29.08.2007, stabilindu-i-se diagnosticul "traumatism toraco-lombar stg. fractura coastei a -a stg. contuzie cu echimoză laterocervical dreapta, pectorală stg. și braț stg. persoanei decedate a fost depus la Spitalului orășenesc H, iar în urma necropsiei s-a stabilit că moartea acesteia s-a datorat unui politraumatism (traumatism cranio-cerebral cu fractura calotei, a bazei craniului și leziuni meningo-cerebrale și traumatism toracic cu fracturi costale bilaterale multiple, fractură de stern și claviculă). Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire de corpuri dure și compresiune în cadrul unui accident rutier, iar între leziunile traumatice și deces există legătură directă de cauzalitate.
Imediat după producerea evenimentului rutier, conducătorilor auto le-au fost recoltate probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1667 din 30.08.2007, rezultă că, conducătorul auto al ambulanței nu se afla sub influența băuturilor alcoolice, alcoolemia fiind 0 (zero), iar din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1665 din 30.08.2007, rezultă că inculpatul avea o alcoolemie de 1,80 grame la mie la prima probă și 1,70 grame la mie la cea de-a două probă.
Cu ocazia cercetării la fața locului, a fost identificată și ridicată față a autoturismului marca BMW cu nr. de înmatriculare Cj-68-, care prezenta o tăietură pe flancul exterior, iar prezenta o deformare în dreptul acestei tăieturi.
In apărarea sa inculpatul a susținut ca explozia cauciucului a fost anterioara impactului si a determinat pierderea controlului asupra autoturismului si ca explozia cauciucului nu s-a produs ca urmare a accidentului.
În cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto, prin care s-a concluzionat că accidentul nu s-a produs din cauza exploziei anvelopei stânga față a autoturismului marca BMW, întrucât dacă explozia s-ar fi produs înainte de momentul impactului cu ambulanța, ar fi rămas urma de rulare atât pe anvelopă cât și pe carosabil, iar acea tăietură prezentă pe anvelopă nu prezintă caracteristicile și aspectul unei explozii.
S-a concluzionat de asemenea în raportul de expertiză tehnică auto, că accidentul s-a produs din cauza conducerii autoturismului marca BMW de către inculpat sub influența băuturilor alcoolice, precizându-se că la o alcoolemie de peste 1,20 grame la mie, riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 de ori, iar principalele efecte generatoare de accidente rutiere ale consumului de alcool sunt: nivelul de concentrare ale atenției scade foarte mult, scade percepția, câmpul vizual se reduce, timpul de reacție se mărește ( cel puțin se dublează) diminuarea preciziei gesturilor, scad reflexele.
Întrucât persoana vătămată nu a depus plângere împotriva inculpatului, s-a dispus, în conformitate cu prev. art. 10 lit.f pr.pen. neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev. și ped. de art. 184 alin.l, 3 Cod penal.
Potrivit dispozițiilor art. 317.pr.pen. judecata se mărginește la fapta și la persoana arătate în actul de sesizare a instanței, iar în caz de extindere a procesului penal, și la fapta și persoana la care se referă extinderea.
Cu alte cuvinte, obiectul judecății, care este în același timp obiectul învestirii, nu este legat de un act al instanței, care să-i determine conținutul și limitele, ci este determinat numai de cuprinsul actului de sesizare, care este astfel implicit caracterizat și ca act de învestire. Astfel, s-ar putea ajunge la procedee arbitrare, de efectuare a urmăririi penale, cu asigurarea garanțiilor procesuale înscrise în lege doar pentru o singură faptă sau un număr restrâns de fapte, pentru ca în final, eventual pe calea exercitării apelului, a recursului de către procuror, sau chiar a recursului în anulare, să se ceară condamnarea și pentru alte fapte, mai complexe, fără a se mai parcurge etapele obligatorii, cu inerente garanții menite să asigure aflarea adevărului și drepturile elementare la apărare ale celui judecat, ceea ce ar fi inadmisibil.
Prin rechizitoriu, deși s-a menționat că inculpatul a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin.l - 3 Cod penal și pentru conducere unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o alcoolemie ce depășește limita legală, prev. și ped. de ar, 87 alin.l din OUG 195/2002; cu aplic. art. 33 lit.a Cod penal, a fost trimis în judecată numai pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin.l - 3 Cod penal, deși în cuprinsul rechizitoriului s-a argumentat de ce, în opinia procurorului, în cauză infracțiunea de conducere unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o alcoolemie ce depășește limita legală nu este absorbită de infracțiunea de ucidere din culpă, fiind vorba de un concurs de infracțiuni.
Procurorul a formulat cerere privind extinderea acțiunii penale la termenul de judecată din data de 01.06.2009 iar instanța, față de dispozițiile art. 336 alin. 1 lit. a pr.pen. a luat act de declarația reprezentantului Ministerului Public și, în consecință, a extins acțiunea penală si față de infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. si ped. de art. 87 alin.l OUG 195/2002.
Urmare a extinderii acțiunii penale, atât reprezentantul Ministerului Public, cât și inculpatul și apărătorul acestuia și părțile civile prezente au învederat că nu au cereri în probațiune de formulat.
În procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală din data de 04.12.2008 ( 111) inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală numai cu privire la fapt prevăzută de art. 178 alin. 1, 3 Cod penal. Cu toate acestea, potrivit declarației luate acestuia data de 20.03.2008 ( 107 ) declarația a vizat ambele infracțiuni, atât cea prevăzută de art. 178 alin. 1, 3 Cod penal, cât și cea prevăzută de art. 87 alin. 1 OUG 195/2002. Inculpatului i-a fost adus la cunoștință faptul că este cercetat pentru două infracțiuni, astfel cum rezultă din procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii ( 106, ), astfel încât inculpatul, asistat de către un apărător ales în cursul urmăririi penale a avut cunoștință de acest aspect.
În faza de urmărire penală, inculpatul și-a recunoscut vinovăția. în fața instanței, prevalându-se de drepturile prevăzute în cuprinsul art. 322 Cod pr pen. inculpatul a arătat că nu dorește să dea declarație în fața instanței. Având ultimul cuvânt, a arătat că recunoaște și regretă faptele comise.
În fața instanței, în mod nemijlocit au fost audiați martorii ( 30-31) și ( 36).
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 OUG 195/2002, instanța de fond a reținut că sub raportul laturii obiective, infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală se săvârșește prin acțiunea conducătorului auto care conduce un autoturism pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, respective de 0,80 grame la mie.
Sub raportul laturii obiective, infracțiunea se săvârșește cu intenție.
În speță, după cum a rezultat din ansamblul probator administrat, accidentul a avut loc pe DN 1 E 60, la km 532+400, deci pe un drum european, cu circulație intensă, pe care inculpatul a rulat pe o distanță de peste 5 km ( din centrul orașului H - km.527 și până la km 532+400, unde a avut loc evenimentul rutier).
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1665 din 30.08.2007, a rezultat că inculpatul avea o alcoolemie de 1,80 grame la mie la prima probă și 1,70 grame la mie la cea de-a două probă.
Concluziile buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nu au fost contestate de către inculpat, rezultând astfel, în mod neechivoc faptul că inculpatul a circulat pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Ca urmare, instanța de fond a concluzionat că în drept, fapta inculpatului, care la data de 26.08.2007, fiind sub influența băuturilor alcoolice, a condus autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare Cj-68-, cu o alcoolemie în sânge ce depășește limita legală, pe DN 1 E 60, din direcția C-N -O, pe o distanță de peste 5 km (din centrul orașului H - km.527 și până la km 532+400 ) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, faptă prev. și ped. de art. 87, alin. 1 din OUG 195/2002, atât sub raportul laturii obiective, cât și sub raportul laturii subiective, între fapta inculpatului și urmarea periculoasă produsă existând legătură de cauzalitate.
La individualizarea și dozarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute în cuprinsul dispozițiilor art. 72 Cod penal, dispozițiile art. 52.pen. precum și circumstanțele reale ale comiterii faptei și personale ale inculpatului. Astfel, inculpatul are 26 de ani, nu are antecedente penale, iar în societate are o comportare bună iar atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, a avut în mod constant un comportament sincer, recunoscând și regretând fapta comisă, motiv pentru care s-au reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c pen. urmând a li se eficiență raportat la dispozițiile art.76 pen.
În consecință, în baza art. 87 alin. 1 OUG 195/2002, cu aplicarea art. 76 lit. d raportat la art. 74 lit. a, b și c Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Cu privire la infracțiunea prevăzută de art.178 pen. instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art.178 alin.1 și 3.pen. uciderea din culpă a unei persoane săvârșită de către un conducător de vehicul cu tracțiune mecanică, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală sau care se află în stare de ebrietate, se pedepsește cu închisoarea.
Sub raportul laturii obiective, infracțiunea se realizează printr-o activitate de ucidere, care poate consta într-o acțiune sau inacțiune care are ca rezultat moartea unei persoane iar între activitatea de ucidere și rezultatul produs trebuie să existe legătură de cauzalitate. Raportul de cauzalitate există și atunci când activitatea culpoasă a făptuitorului se suprapune pe activitatea altei persoane, fiind suficient ca această activitate să se înscrie printre cauzele care au determinat rezultatul iar răspunderea penală a făptuitorului nu este înlăturată, existând un raport de cauzalitate între acțiunea sau inacțiunea acestuia și moartea victimei chiar dacă la producerea rezultatului a contribuit și victima prin propria sa activitate culpoasă.
Sub raportul laturii subiective, infracțiunea se săvârșește din culpă, fie sub forma culpei cu previziune, în sensul că făptuitorul a prevăzut posibilitatea producerii rezultatului periculos dar a sperat în mod ușuratic că acesta nu se va produce, fie sub forma culpei simple, în sensul că făptuitorul nu a prevăzut rezultatul, deși putea și trebuia să-l prevadă. Dispozițiile alin.3 instituie o agravantă iar pentru existența acestei agravante se cer îndeplinite două condiții: făptuitorul să fie un conducător de vehicul cu tracțiune mecanică și să aibă în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală sau se află în stare de ebrietate
În dreptul procesual penal român funcționează principiul liberei aprecieri a probelor, potrivit căruia probele nu au o valoare dinainte stabilită. Astfel, declarația inculpatului este divizibilă și retractabilă și, față de dispozițiile art. 69.pr.pen. are forță probantă numai dacă se coroborează cu restul probelor administrate. Declarațiile martorilor, spre deosebire de cele ale inculpatului și părții vătămate pot servi necondiționat la aflarea adevărului, fără a fi nevoie să fie coroborate.
În faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut săvârșirea acestei infracțiuni iar în fața instanței, deși nu a dat declarație, nu a contestat declarațiile anterioare, declarații care au fost date în prezența unui apărător ales.
Potrivit raportului de constatare medico-legală (66-69) moartea părții vătămate a survenit în urma unui politraumatism ( traumatism cranio-cerebral cu fractura calotei, a bazei craniului și leziuni meningo-cerebrale și traumatism toracic cu fracturi costale bilaterale multiple, fractură de stern și claviculă). Raportul de constatare medico-legală a concluzionat în sensul că leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire de corpuri dure și compresiune în cadrul unui accident rutier, iar între leziunile traumatice și deces există legătură directă de cauzalitate.
Potrivit declarațiilor inculpatului date în faza de urmărire penală, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în mod nemijlocit ( 30-31) și f ( 36), precum și cu concluziile raportului de expertiză tehnică ( 78-94 ) accidentul s-a produs ca urmare a acroșării ambulanței de către autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare Cj-68-, condus de către inculpat care, la momentul acroșării se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnică accidentul s-a produs din cauza conducerii autoturismului marca BMW de către inculpat sub influența băuturilor alcoolice, precizându-se că la o alcoolemie de peste 1,20 grame la mie, riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 de ori, iar principalele efecte generatoare de accidente rutiere ale consumului de alcool sunt: nivelul de concentrare ale atenției scade foarte mult, scade percepția, câmpul vizual se reduce, timpul de reacție se mărește (cel puțin se dublează) diminuarea preciziei gesturilor, scad reflexele.
Față de probele administrate, a rezultat că moartea părții vătămate a survenit din cauza unui politraumatism produs prin lovire de corpuri dure și compresiune în cadrul unui accident rutier iar culpa în producerea acestui accident aparține, fără dubiu, inculpatului, astfel cum a rezultat din ansamblul probator administrat.
În drept, instanța de fond a conchis că fapta inculpatului, care la data de 26.08.2007, fiind sub influența băuturilor alcoolice, în timp ce conducea autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare Cj-68-, cu o alcoolemie în sânge ce depășește limita legală, pe DN 1 E 60, din direcția C-N - O, la km. 532 + 400, încălcând astfel prev. art. 118 lit.c din OUG 195/2002, s-a angajat în depășirea unei ambulanțe, cu nr. de înmatriculare Cj-84-, care circula regulamentar în aceeași direcție, pe care a acroșat-o și a scos-o în afara carosabilului unde s-a răsturnat, din evenimentul rutier rezultând decesul victimei "întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art. 178 alin.l-3 Cod penal, atât sub raportul laturii obiective, cât și sub raportul laturii subiective, între fapta inculpatului și urmarea periculoasă produsă existând legătură de cauzalitate.
La individualizarea și dozarea judiciară a pedepsei, instanța de fond a avut în vedere, raportat la criteriile generale prevăzute în cuprinsul dispozițiilor art. 72 Cod penal, dispozițiile art. 52 Cod pen. considerentele reținute anterior, precum și împrejurarea -astfel cum rezultă din declarația părții vătămate ( 29) - că inculpatul s-a preocupat de cheltuielile de înmormântare ale decedatului motiv pentru care, raportat și la această faptă, s-au reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.a și c pen. urmând a li se da eficiență raportat la dispozițiile art.76 pen.
În consecință, în baza art. 178 alin. 1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 76 lit. b raportat la art. 74 lit. a, b și c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă.
S-a constatat că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real prevăzut de art.33 lit.a pen. iar în baza art.34 pen. au fost contopite cele două pedepse aplicate inculpatului, acesta urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.
În ceea ce privește modalitatea de executare, față de considerentele deja reținute, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins, în ceea ce îl privește pe inculpat și fără ca pedeapsa să fie efectiv executată, motiv pentru care, în baza art.861pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 7 ani iar în baza art.863pen. a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte lunar, în ziua ce urmează a fi stabilită de acest serviciu, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Cluj; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință și locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a-i putea fi controlate mijloacele de existență.
În baza art. 359.pr.pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864Cod penal privitoare la revocarea beneficiului suspendării.
Sub aspectul laturii civile din prezenta cauză penală instanța de fond a reținut că au fost citate, în calitate de părți civile, surorile decedatului, și însă deși a fost legal citată, aceasta nu s-a constituit parte civilă.
Ca urmare, în baza art. 14 și 346.pr.pen. instanța de fond a luat act că nu s-a constituit parte civilă.
s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20 milioane lei vechi, potrivit declarației date în ședința publică din data de 06.04.2009. întrucât constituirea de parte civilă a avut loc la un moment ulterior citirii actului de sesizare în fața instanței, respectiv în ședința publică din data de 23.03.2009, așa încât, instanța de fond în baza art.14 și 346.pr.pen. a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă.
s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 20 milioane lei vechi, cu titlu de daune morale, motiv pentru care la soluționarea acestei cereri, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 998-999.civ. și art.14 și art.346 pr.pen. Astfel, temeiul acordării unor astfel de despăgubiri în speță îl constituie suferința de ordin psihic rezultată ca urmare a producerii accidentului. în această materie, nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele suferite de partea civilă trebuie să aprecieze asupra unei sume care să compenseze pentru partea civilă ceea ce îi lipsește ca urmare a faptei săvârșite de către inculpat.
În speță, moartea părții vătămate s-a produs ca urmare a acțiunii culpoase a inculpatului. pricinuită de moartea unui membru al familiei, prejudiciul produs sentimentelor de afecțiune existente între frați nu pot fi comparate cu nicio altă suferință psihică iar durerea nu poate fi cuantificată. Astfel cererea privind acordarea despăgubirilor bănești constând în daune morale formulată de această parte civilă, a fost admisă, astfel cum a fost formulată.
În consecință, în baza art. 14 și 346.pr.pen. corob. cu art.998-999.civ. a fost obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul SC SA B la plata sumei de 20.000 lei către partea civilă, cu titlu de daune morale în favoarea părții civile.
Împotriva sentinței penale a formulat apel asigurătorul Societatea de Asigurare ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE (fosta ), apel admis prin decizia penală nr.307 din 23 noiembrie 2009 a Tribunalului Cluj, care a statuat obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 lei daune morale către partea civilă.
S-a constatat că ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE (fosta B) are calitatea de asigurător în prezenta cauză penală.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Împotriva deciziei tribunalului și implicit a sentinței judecătoriei, a declarat recurs partea civilă care a solicitat casarea lor sub aspectul laturii civile a cauzei și a se constata că asigurătorul garantează plata despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul, în limita contractului de asigurare.
Curtea examinând recursul declarat prin prisma motivului invocat, ajunge la concluzia că acesta este fondat dar și pentru alte motive decât cele invocate de partea civilă.
Verificând minuta întocmită în dosarul penal - a Judecătoriei Huedin, la data de 1 iunie 2009, se constată că aceasta nu este semnată de magistratul care a soluționat cauza.
Prin lipsa sau nesemnarea minutei hotărârii instanței de fond, au fost încălcate prevederile art.309 proc.pen. în care se prevede că rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii. Absența, sau nesemnarea minutei face imposibilă verificarea respectării unor dispoziții legale imperative, cum sunt cele referitoare la compunerea instanței, astfel că sentința este contrară legii, fiind lovită de nulitate absolută în conformitate cu dispozițiile art.197 alin.2 proc.pen. a cărei constatare face inutilă examinarea cauzei în raport cu celelalte motive de recurs, întrucât nulitatea nu poate fi înlăturată în niciun mod.
Nulitatea decurgând din nesemnarea minutei de către judecător, este o nulitate absolută căci, în asemenea situație, nu se poate constata dacă instanța a fost compusă potrivit prevederilor legale și dacă toți membrii completului au luat parte la deliberare; ca atare, ea nu se acoperă prin semnarea ulterioară a hotărârii motivate, de către judecătorii arătați în partea introductivă a acesteia.
Fiind vorba de o nulitate absolută, aceasta nu poate fi acoperită în nici un mod, impunându-se rejudecarea cauzei de către Judecătoria Huedin. Rejudecarea dosarului va avea loc doar în privința dezbaterii pe fond a procesului de la termenul din 1 iunie 2009 conform art. 339 și 340 proc.pen.cu menținerea tuturor actelor procedurale și procesuale existente la dosar.
La reluarea judecății, va fi îndeplinită procedura de citare cu asigurătorul SC ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE SA - fosta SC SA B, asigurător care va răspunde pentru plata despăgubirilor în favoarea părților civile, în limita contractului de asigurare încheiat cu inculpatul, mențiune ce trebuia să apară obligatoriu în sentința instanței de fond, ea fiind înserată în recursul în interesul legii cu caracter obligatoriu din 2005 al ÎCCJ.
Potrivit deciziei nr.1 din 28 martie 2005 cu privire la aplicarea disp.art.54 alin.4 și art.57 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, pronunțată de ÎCCJ în recursul în interesul legii s-a stabilit că societățile de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă.
Din analiza dispozițiilor legale și a principiilor de drept reglementate în Codul civil, Codul d e procedură penală și legea specială 136/1995, rezultă că, în cazul producerii unui accident de circulație, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă răspunderea civilă delictuală, bazată pe art.998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului, întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în condițiile reglementate prin Legea nr. 136/1995.
Așa fiind, rezultă fără dubiu că societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător de răspundere civilă, iar nu ca parte responsabilă civilmente sau garant al plății despăgubirilor civile.
Din motivarea hotărârii Judecătoriei Huedin nu rezultă că în cauză a fost introdus vreun asigurător, nici calitatea acestuia, lipsind orice fel de mențiune în această privință. În apel, s-a statuat doar că societatea SC ROMÂNIA Asigurare Reasigurare SA are calitatea de asigurător, fără a se preciza că asigurătorul este obligat să suporte aceste cheltuieli în limita plafonului de asigurare, ce rezultă din conținutul contractului de asigurare încheiat în condițiile Legii 136/1995.
Un alt motiv de nelegalitate al hotărârii este nerespectarea deciziei nr.1 din 15 ianuarie 2007 a ÎCCJ pronunțată în recurs în interesul legii, de asemenea obligatorie pentru instanțe în care se arată "faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală și de ucidere din culpă cu această ocazie a unei persoane constituie o singură infracțiune, complexă, de ucidere din culpă, prevăzută la art.178 alin.3 teza I din Codul penal, în care este absorbită infracțiunea prevăzută la art.87 alin.1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice republicată, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, la rejudecarea cauzei se va ține cont și de dispozițiile obligatorii ale recursului în interesul legii învederat mai sus.
Admițându-se recursul părții civile ca fondat, decizia va fi casată împreună cu sentința judecătoriei în baza art.38515pct.2 lit.c proc.pen.fiind incident cazul de casare prev.de art.3859pct.3 proc.pen. astfel că dosarul va fi trimis pentru rejudecare Judecătoriei Huedin.
În baza art.192 pct.3 alin.3 proc.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de partea civilă (fostă ) cu domiciliul în comuna nr.39, împotriva deciziei penale nr. 307 din 23 noiembrie 2009 a Tribunalului Cluj, pe care o casează împreună cu sentința penală nr. 112 din 1 iunie 2009 a Judecătoriei Huedin și dispune rejudecarea cauzei de către instața de fond, respectiv Judecătoria Huedin.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - -
Red.PD/CA
04.02.2010 - 10 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Delia PuriceJudecători:Delia Purice, Ioana Cristina Morar Livia
