Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 693/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.693/
Ședința publică de la 24 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Petruș Dumitru
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
Procuror-șef Secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal formulat de recurentul inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.178 Cod penal, și de recurentul-asigurator SC SA B, împotriva deciziei penale nr.152/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică laprima strigarea cauzei au răspuns: intimata-parte vătămată, personal, și intimatul-parte vătămată, personal. Au lipsit: recurentul-inculpat, avocat, apărător ales al inculpatului, conform împuternicirii avocațiale depuse în copie-fax la fila 45 dosar, recurentul-asigurator SC SA B și intimații-părți vătămate:, -, intimatul-parte civilă Spitalul Județean de Urgență B, intimatul-parte civilă Spitalul de Urgență Sf.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că acest termen a fost acordat la solicitarea apărătorului ales al recurentului-inculpat, avocat, aflat în imposibilitate de prezentare, după care;
Curtea, pentru a se da recurentului inculpat posibilitatea de a fi asistat de apărătorul său ales, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică laa doua strigarea cauzei au răspuns: intimata-parte vătămată, personal, și intimatul-parte vătămată, personal. Au lipsit: recurentul-inculpat, avocat, apărător ales al inculpatului, conform împuternicirii avocațiale depuse în copie-fax la fila 45 dosar, recurentul-asigurator SC SA B și intimații-părți vătămate:, -, intimatul-parte civilă Spitalul Județean de Urgență B, intimatul-parte civilă Spitalul de Urgență Sf.
Curtea, având în vedere că apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, a lipsit nejustificat la al doilea termen de judecată, potrivit disp.art.171 alin.41Cod procedură penală, dispune înlocuirea acestuia cu apărătorul desemnat din oficiu, căruia i s-a pus la dispoziție dosarul în vederea studierii.
La apelul nominal făcut în ședință publică laa treia strigarea cauzei au răspuns: intimata-parte vătămată, personal, și intimatul-parte vătămată, personal. Au lipsit: recurentul-inculpat, care a fost reprezentat de avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 5520/24.11.2008 emise de Baroul Galați, recurentul-asigurator SC SA B și intimații-părți vătămate:, -, intimatul-parte civilă Spitalul Județean de Urgență B, intimatul-parte civilă Spitalul de Urgență Sf.
Avocat nu are alte cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp. art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurentul-inculpat, prin avocat, solicită a fi admis recursul formulat, potrivit motivelor de recurs expuse pe larg în scris.
Este criticată decizia instanței de apel sub aspectul netemeiniciei, invocând în drept dispozițiile art.3859pct.18 Cod procedură penală, în sensul că instanța a comis o gravă eroare de fapt atunci când a pronunțat o hotărâre de condamnare a inculpatului.
Astfel, învederează că, în mod neîntemeiat instanța nu a admis administrarea probei cu expertiză tehnică auto de specialitate iar administrarea unei astfel de probe ar fi dus la formularea unei alte opinii cu privire la vinovăția inculpatului, în sensul că acesta nu s-ar fi aflat la locul săvârșirii faptei la momentul respectiv.
Solicită a se face aplicarea art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, să fie admis recursul să fie casată decizia penală recurată și, în rejudecare, să se facă aplicarea art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală, să se constate că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursul declarat de inculpatul este nefondat, hotărârile pronunțate de Judecătoria Brăila și Tribunalul Brăila sunt legale și temeinice, corect ambele instanțe au reținut că la data de 16.11.2005, prin încălcarea dispozițiilor privind regulamentul și Ordonanța 195/2002, respectiv prin nerespectarea indicatorului " trecerea", inculpatul a pătruns, la volanul autoturismului, în intersecție și a determinat un accident de circulație în urma căruia o persoană a decedat iar o altă persoană a suferit leziuni pentru care a căror vindecare au fost necesare 13-15 zile îngrijiri medicale.
La pronunțarea acestei hotărâri instanțele au avut în vedere procesul verbal de cercetare la fața locului, schița, raportul de expertiză și suplimentul care au fost efectuate în faza de urmărire penală.
În mod corect instanțele au reținut că, chiar în absența acestui indicator " trecerea", la momentul în care pătrunde în orice intersecție, orice conducător trebuie să se asigure.
Apărarea constantă a inculpatului în sensul că se afla un în fața autoturismului condus de el și, prin urmare nu a văzut acel indicator, a fost înlăturată și nu a fost susținută de martori, nici măcar de martorul care se afla în autoturismul condus de inculpat, arătând că la momentul în care a intrat în intersecție nu exista niciun în fața autoturismului inculpatului.
De asemenea, martorul ocular a declarat, de asemenea, că în intersecție nu exista un la momentul producerii accidentului.
Apreciază că în mod corect s-a reținut încălcarea prevederilor art.167 pct.c din Regulamentul de aplicare a nr.OUG195/2002, și în mod corect instanțele au reținut culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului de circulație.
Totodată, apreciază că pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului a fost just individualizată
Concluzionând, apreciază hotărârile legale și temeinice și solicită respingerea recursului declarat de inculpat.
De asemenea, Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursul declarat de asiguratorul SC SA este nefondat.
Recursul acestei părți nu a fost motivat iar, în ceea ce privește critica invocată în apel, în sensul că daunele morale acordate părțile civile sunt exagerat de mari, subliniază că, pe de o parte cuantumul daunelor morale nu reprezintă motiv de recurs iar, pe de altă parte, în raport de faptele săvârșite, de faptul că o persoană a decedat iar cealaltă a suferit leziuni, apreciază că daunele morale au fost just cuantificate de către instanță.
Solicită respingerea recursurilor, cu obligarea la cheltuieli
Recurentul-inculpat, prin avocat, lasă la aprecierea instanței recursul declarat de asiguratorul SC SA.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului reține următoarele:;
Prin sentința penală nr.2429 din 20.12.2007, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul penal nr-, s-a dispus, în baza art.178 al.2 Cod penal, condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea, la data de 16.11.2005, a infracțiunii de ucidere din culpă, victimă.
În baza art.184 al.1 și 3 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 16.11.2005 a infracțiunii de vătămare corporală din culpă, parte vătămată.
În baza art.33 lit.a- 34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art.81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare prev. de art.82 Cod penal.
În baza art.71 al.(5) Cod penal s-a dispus ca pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii să se suspende și executarea pedepselor accesorii privind drepturile prev. de art.64 lit.a,b Cod penal, respectiv: dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art.359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra consecinței nerespectării dispozițiilor art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
În baza art.14 al.3 lit.b și art.346 Cod procedură penală, art.998 și urm. din Codul civil, art.49-50 din Legea nr.136/1995 republicată, au fost admise în parte pretențiile civile solicitate de părțile civile constituite în cauză în sensul că inculpatul a fost obligat în solidar cu asigurătorul B la plata sumelor de 52.000 despăgubiri civile din care 2.000 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale către, 5.000 lei daune morale către, 5.000 lei daune morale către - și 2.500 lei despăgubiri civile din care 1.500 lei daune materiale și 1.000 lei daune morale către.
În baza art.346 Cod procedură penală s-a constatat că părțile vătămate și nu se constituie părți civile în procesul penal.
A fost respinsă cererea părții civile de obligare a inculpatului la plata lunară a unei prestații periodice de întreținere.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 modificată și completată prin nr.OUG72/2006 au fost admise pretențiile civile solicitate de unitățile spitalicești în cauză în sensul că inculpatul a fost obligat în solidar cu asigurătorul B la plata sumelor de 206,50 lei către Spitalul Județean de Urgență B și 261,77 lei către Spitalul Județean de Urgență "Sf. "
În baza art.189 - 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare datorate statului din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu ( av. ) a fost avansată din fondul Ministerului Justiției către Baroul d e Avocați
În baza art.193 al.(1) Cod procedură penală a fost obligat în solidar inculpatul cu asigurătorul B la plata către partea civilă a sumei de 1.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de aceasta cu onorariu avocat.
A fost obligat în solidar inculpatul cu asigurătorul B la plata către partea civilă a sumei de 807,30 lei cheltuieli judiciare efectuate de aceasta cu onorariu avocat(760 lei) și contravaloarea raportului de constatare medico-legală (47,30 lei).
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ziua de 16.11.2005, orele 16,15 inculpatul se deplasa cu autoturismul proprietate personală marca Opel Vectra cu număr de înmatriculare - dinspre mun. G către mun. B pe DE 87.
În autoturism se aflau doi colegi ai inculpatului, respectiv martorii și.
În timp ce autoturismul condus de inculpat se apropia de intersecția DE 87 cu DN 23, dinspre satul către mun. B pe DN 23 circula microbuzul marca Ford, cu număr de înmatriculare -, condus de În microbuz se aflau 7 persoane.
Ambele autoturisme au pătruns în intersecție în același timp, având loc un impact violent între partea din față a autoturismului condus de inculpat și partea laterală stânga - zona mediană a microbuzului Ford.
a fost proiectat pe partea dreaptă a direcției sale de mers către bordura alveolei intersecției și răsturnat pe partea dreapta lateral.
Autoturismul Opel Vectra s-a deplasat spre partea a direcției sale de mers, s-a desprins din contactul cu microbuzul, răsucindu-se 180, după care s-a oprit cu partea din față la nivelul bordurii DN 23.
Urmare a coliziunii care a produs avarii și deformări importante la ambele autovehicule, un ocupant din microbuz aflat pe scaunul din dreptul ușii laterale dreapta a microbuzului pe nume în vârstă de 49 ani din B este proiectat pe carosabil și prins sub partea laterală dreapta a microbuzului care s-a răsturnat suferind leziuni grave care i-au cauzat decesul.
au suferit și victimele de 20 ani și G de 31 ani.
Cu ocazia constatării la fața locului, în prezența martorului asistent de 34 ani, din comuna, s-au efectuat măsurători, schița locului faptei și fotografii judiciare.
Conducătorii auto G și (inculpatul) au fost testați cu alcotestul, rezultatul fiind zero.
Cercetările efectuate în cauză au evidențiat faptul că, în ziua de 16.11.2005, conform foii colective de prezență, o echipă formată din 7 muncitori salariați ai societății Grup B s-a deplasat cu microbuzul Ford -, proprietate a societății sus-menționate, la punctul de lucru din comuna pentru a executa lucrări de tâmplărie metalică și finisaje beneficiarului Constand - în baza contractului nr. 55/18.10.2005.
În jurul orei 16,00, microbuzul condus de G salariat al societății s-a prezentat la punctul de lucru pentru a transporta muncitorii către domiciliu.
La intersecția DN 23 cu DE 27, microbuzul a fost tamponat violent de autoturismul Opel Vectra, cu număr -, condus de inculpatul, care a pătruns în intersecția DE 87 cu DN 23 fără a respecta indicatorul " Trecerea", ce se afla montat la 15 de intersecție.
În faza cercetărilor la urmărirea penală a fost efectuată o expertiză tehnică de specialitate auto, care a stabilit în concluziile sale că inculpatul, conducător al autoturismului Opel Vectra, circula pe un drum unde era montat indicatorul " Trecerea" cu o viteză de 60- 70 km/ și avea posibilitatea evitării accidentului prin evitarea pătrunderii în intersecția dirijată DE 87 cu DN 23 în condițiile în care venea de pe DE 87 și avea montat indicatorul " Trecerea" la 15 de intersecție. Conducătorul auto trebuia să respecte semnificația indicatorului " Trecerea", respectiv să încetinească, să mărească atenția și să acorde prioritate vehiculelor ce se deplasau pe DN 23.
Conducătorul microbuzului Ford cu număr -, G, circula pe un drum cu prioritate având o viteză de 74- 75 km/ și nu avea posibilități de evitare temporară, timpul avut la dispoziție nepermițându-i să înceapă o manevră de frânare sau virare dreapta.
Concluziile expertului au fost contestate de inculpat, care a invocat faptul că a fost împiedicat să vadă microbuzul din cauza unui aflat în deplasare pe același sens cu autoturismul Opel Vectra precum și faptul că microbuzul avea o viteză care nu i-a permis să evite tamponarea.
În suplimentul efectuat de expertul tehnic, urmare a reanalizării obiecțiilor făcute, se concluzionează că -ul avea teoretic posibilitatea să obtureze indicatorul " Trecerea", dar și în aceste condiții inculpatul avea obligația să se asigure în poziția cu cea mai mare vizibilitate, trebuia să reducă viteza mult, chiar să oprească și să pătrundă în intersecție după ce s-a asigurat că nu este vreun pericol. Conducătorul microbuzului circula pe un drum cu prioritate cu viteza de 74- 75 km/ și nu nivelul vitezei a fost cauza pentru care acesta nu a putut lua măsuri de evitare a impactului cu autoturismul Opel Vectra.
Împotriva aceste soluții au declarat apel inculpatul și asiguratorul
În motivele de apel depuse la dosar, inculpatul invocă netemeinicia sentinței penale, în sensul că, pe latură penală, în mod neîntemeiat instanța de fond a respins administrarea probei cu expertiză tehnică auto pe considerentul că expertiza efectuată în cursul urmăririi penale a lămurit cu privire la toate împrejurările producerii accidentului.
Se arată că există dubii cu privire la locul de producere al impactului, cât și cu privire la unghiul de impact al celor două autovehicule, dat fiind faptul că acesta a fost calculat considerându-se că vehiculele se deplasau pe traiectorii rectilinii, neexistând astfel o certitudine în acest sens.
Pe latură civilă, inculpatul invocă faptul că daunele morale acordate părții civile, în cuantum de 50.000 lei, sunt prea mari în raport de profilul moral al inculpatului și nu sunt de natură să asigure părții civile o desdăunare echitabilă.
În ceea ce privește apelul formulat de asigurător, se invocă prevederile art.42 pct.2 lit.d din Normele anexă la Ordinul nr.3108/2004 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, potrivit cărora daunele morale se acordă în conformitate cu legislația și jurisprudența în România, daunele morale acordate în prezenta cauză fiind exagerat de mari.
Analizând sentința penală atacată, în raport de motivele invocate, dar și din oficiu, potrivit art. 371 Cod procedură penală, Tribunalul Brăilaa constatat că apelurile nu sunt fondate, având în vedere următoarele considerente:
Referitor la motivul invocat de inculpatul și care vizează achitarea acestuia, Tribunalul a reținut că instanța de fond a evidențiat vinovăția inculpatului (sub forma culpei) în producerea accidentului, având în vedere următoarele probatorii: procesul - verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșa fotografică, schița locului faptei, procesul-verbal de examinare a locului accidentului și ridicare de probe, însoțit de planșa fotografică, raportul de expertiză tehnică auto și supliment la acest raport, buletine de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 444/2005 și nr.447/2005, raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr.208/A/15.12.2005 întocmit de Serviciul de Medicină Legală B, raportul de constatare medico-legală privind leziunile părții vătămate, declarațiile martorilor audiați în cauză, etc.
Este adevărat că în cadrul cercetării judecătorești a fost solicitată o nouă expertiză tehnică auto, această probă fiind respinsă de instanță, însă tribunalul a apreciat că în condițiile în care la urmărirea penală a fost efectuată o expertiză, cu supliment ce concluzionează faptul că inculpatul poartă culpa în producerea accidentului, iar această expertiză se coroborează cu declarațiile martorilor prezenți la procedura accidentului, într-adevăr, nu se justifică efectuarea unei noi expertize.
Mai mult, expertul concluzionează că -ul avea teoretic posibilitatea obturării indicatorului " trecerea", dar și în aceste împrejurări inculpatul avea obligația să se asigure în poziția cu mai mare vizibilitate, să reducă viteza, chiar să oprească și să pătrundă în intersecție după ce s-a asigurat că nu este vreun pericol.
În ceea ce privește locul unde s-a produs impactul, susținerea inculpatului că acesta nu s-ar fi produs în intersecție, este infirmată de depozițiile martorilor -G, G,.
Chiar și martorul, invocat de inculpat în apărare, confirmă în declarația sa că impactul a avut loc în împrejurările reținute în raportul de expertiză și în constatarea la fața locului efectuată de organele de cercetare penală.
Martorul arată că inculpatul circula cu 80 - 90 km/ când s-a apropiat de intersecție, pătrunzând fără a frâna, moment în care în mijlocul intersecției s-a produs impactul.
De altfel, toate aceste probatorii ce demonstrează culpa inculpatului în producerea accidentului au fost analizate temeinic de instanța de fond.
Sub aspectul circumstanțelor atenuante pe care inculpatul-apelant solicită a fi reținute, tribunalul a apreciat că acestea nu s-ar justifica, faptele comise de inculpat prezentând un ridicat pericol social, tocmai datorită faptului că urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind circulația pe drumurile rutiere, a produs accidentul în urma căruia o persoană a decedat, iar o alta a fost vătămată.
Tot sub aspectul circumstanțelor, s-a reținut și atitudinea de negare a culpei în producerea accidentului, acest lucru demonstrând că inculpatul nu conștientizează pericolul faptei sale.
Aplicarea de către instanța de fond a pedepsei în cuantumul minim stabilit de lege, se justifică, tribunalul apreciind că inculpatul a beneficiat de clemență din partea instanței tocmai prin aplicarea unei pedepse în cuantum minim.
Pe latură civilă, s-a arătat că acordarea daunelor morale s-a făcut de instanța de fond în mod echitabil, reflectând impactul psihic suferit de părțile civile ca urmare a accidentului.
S-au invocat de inculpat împrejurări legate de persoana sa și profilul moral, însă în materia civilă delictuală este aplicabil principiul acoperirii în întregime a prejudiciului creat, autorul prejudiciului, indiferent de starea sa materială sau morală, urmând să acopere prejudiciul creat prin fapta sa (art.998 Cod civil).
Aceste argumente au fost avute în vedere de Tribunalul Brăila și în ceea ce privește apelul asiguratorului.
Este adevărat că invocă art.42 din Normele Anexă la Ordinul nr. 3108/ 2004, însă acest text nu face decât să confirme și să susțină argumentele expuse mai sus, daunele morale acordate de instanța de fond nefiind în contradicție cu legislația română, asiguratorul fiind obligat alături de inculpat în baza contractului de asigurare.
Față de aceste considerente, Tribunalul Brăila, prin decizia penală nr. 152/2008, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și de către asiguratorul SC SA
Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs în termen legal inculpatul și asiguratorul SC SA
Inculpatul apreciază hotărâre recurate ca fiind nelegale deoarece instanțele au comis o gravă eroare de fapt respingând proba cu expertiză tehnică auto de specialitate care ar fi dus o altă situație de fapt.
Pe fondul cauzei, solicită să se constate că fapta nu a fost săvârșită de către acesta.
Asiguratorul SA B nu și-a motivat recursul declarat în cauză.
În mod judicios instanțele, pe baza analizei probelor administrate în cauză, au stabilit săvârșirea faptei cu vinovăție în forma culpei de către inculpat și au dat incadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
În raport de motivele de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
a) faptul că instanțele au respins proba cu expertiză tehnică auto, care în opinia inculpatului ar fi dus la o altă situație de fapt, nu se încadrează în dispozițiile prevăzute de art.3859pct.18 Cod procedură penală deoarece motivul de casare, respectiv greșita reținere a unei situații de fapt, nu trebuie confundat cu respingerea unei probe. Prin greșita reținere a unei situații de fapt se înțelege situația în care instanțele, pe baza probelor administrate în cauză, ajung în mod greșit la constatarea unei alte situații de fapt decât ce ar rezulta din analiza din analiza probelor administrate.
b) în mod judicios instanțele au respins proba cu expertiză tehnică auto deoarece aceasta a fost efectuată în cauză.
Faptul că inculpatului nu i-a convenit și nu a fost mulțumit de concluziile raportului de expertiză tehnică auto efectuată în cauză nu îl îndreptățește să ceară efectuarea unei noi expertize în că aceasta ii va putea fi favorabilă.
De altfel, pe baza probelor administrate, chiar și în lipsa expertizei tehnice auto efectuate în cauză, din probele administrate rezultă cu prisosință vinovăția inculpatului.
Astfel, inculpatul a condus autoturismul Opel Vectra pătrunzând în intersecția DE 87 cu DN 23 fără a respecta indicatorul " trecerea", ce se afla montat la 15 metri de intersecție.
Inculpatul avea obligația să respecte semnificația indicatorului " trecerea", respectiv să încetinească și să acorde prioritate vehiculului ce se deplasa pe DN 23. Chiar dacă conducătorul autoturismului Ford, care circula pe un drum cu prioritate cu o viteză de 74-75 km/oră, ar fi avut o viteză nelegală, tot inculpatul ar fi vinovat de săvârșirea accidentului de circulație deoarece la originea acestuia a fost nu viteza cu care se deplasa autoturismul Ford ci faptul că inculpatul a intrat în intersecție fără să se asigure și fără să încetinească.
Acest lucru rezultă declarațiile martorilor: -G, G, ocupanți ai microbuzului Ford, care au precizat că în timp ce se deplasau de la punctul de lucru din comuna spre domiciliile lor în intersecția DN 23 cu DE 87 au simțit o bubuitură puternică după care microbuzul s-a răsturnat consecința fiind decesul colegului lor și rănirea a doi colegi și -
autoturismului Opel Vectra au fost martorii și. Martorul, care ocupa locul din față dreapta a mașinii, a declarat că autoturismul rula cu o viteză de cca. 80- 90 km/ angajându-se în intersecție "fără să frâneze în vreun fel" moment în care a avut loc impactul cu un Ford de culoare vișinie.
Martorul ocupant a unui loc în spatele mașinii conduse de inculpat a declarat( fila 86 dosar de urmărire penală) de că acesta circula cu o viteză de 80 km/ și nu ține minte să fi frânat la intrarea în intersecție.
De altfel, concluziile mai sus menționate referitoare la vinovăția inculpatului au fost stabilite și de către raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză, care a concluzionat că inculpatul se face vinovat de săvârșirea accidentului de circulație deoarece nu a respectat dispozițiile legale referitoare la vederea indicatorului " trecerea".
Chiar dacă s-ar merge pe apărarea formulată de inculpat (dar nedovedită de nicio probă administrată în cauză) că nu a avut vizibilitate în momentul intrării în intersecție datorită unui parcat în apropierea intersecției, acest lucru tot nu il exonerează pe inculpat de răspundere penală deoarece avea obligația pătrunzând pe un drum cu prioritate să reducă viteza și să oprească autoturismul intr-o zonă care i-ar fi permis vizibilitatea și, ulterior, să efectueze manevra de înscriere pe drumul cu prioritate în condiții de siguranță.
Față de aceste considerente, urmează a se respinge ca nefondate motivele de recurs invocate de inculpat, hotărârea fiind legală și temeinică atât sub aspectul vinovăției cât și sub aspectul pedepsei aplicate și a modalității de executare.
Examinând insă cauza din oficiu, Curtea reține că în mod greșit la judecata în fond a cauzei a fost obligat în baza art.193 în solidar inculpatul cu asiguratorul SA la plata despăgubirilor reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de părțile civile și deoarece conform normelor ce reglementează asigurările de răspundere civilă, asiguratorul răspunde în solidar numai pentru daunele provocate de asigurat nu și pentru cheltuielile ocazionate cu ocazia desfășurării procesului penal.
În consecință, dispoziția privind obligarea asiguratorului în solidar cu inculpatul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile în procesul penal este nelegală și urmează a fi înlăturată.
Referitor la latura civilă a cauzei, pe fondul acesteia, Curtea apreciază că în mod judicios instanțele au dispus obligarea societății de asigurări în solidar cu inculpatul și la plata daunelor morale, această dispoziție nefiind în contradicție cu legea ce reglementează asigurarea de răspundere civilă auto, unde se prevede că asiguratorul este obligat alături de inculpat în baza contractului de asigurare la plata de despăgubiri către persoanele vătămate în urma unui accident de circulație.
Vătămarea poate fi atât fizică (producerea de leziuni ce necesită zile de îngrijiri medicale precum și costuri suplimentare pentru eliminarea acestora) dar și morale, referitoare la suferința pricinuită ca urmare a vătămărilor produse părților vătămate implicate în accident.
Față de aceste considerente, urmează a se admite recursul declarat de asiguratorul SC SA B și, în rejudecare, se va înlătura dispoziția prin care acesta a fost obligat în solidar cu inculpatul la plata de cheltuieli judiciare efectuate de părțile civile cu ocazia desfășurării procesului penal la judecata în fond a cauzei.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de SC SA - Sucursala G (cu sediul central în B, B-dul. - nr.30, sector 1, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr.J/40/13092/2004, Cod unic inregistrare -) împotriva deciziei penale nr.152/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- (sentința penală nr.2429/20.12.2007, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).
Casează în parte decizia penală nr.152/2008 a Tribunalului Brăila și sentința penală nr. 2429/2007 a Judecătoriei Brăila și în rejudecare:
Înlătură solidaritatea dintre inculpat și asigurator cu privire la cheltuielile judiciare către părțile civile (domiciliată în B,-, județul B) și (domiciliat în B,.Al. nr.53, județul B).
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
Respinge ca nefondat recursul inculpatului (CNP:-, fiul lui și Marfa, născut la data de 10.08.1966 în comuna, județul T, cu domiciliul în comuna, județul T) împotriva deciziei penale nr. 152/13.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- (sentința penală nr.2429/20.12.2007, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 200 lei către Baroul Galați va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /26.11.2008
Tehnored. -/2 ex./27.11.2008
Fond: /Apel:,
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru, Ion Avram
