Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 790/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 790/ DOSAR NR-
Ședința publică din 27 octombrie 2008.
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alexandru Vasiliu JUDECĂTOR 2: Laura Popa
- - - JUDECĂTOR 3: Constantin Epure
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție judiciară - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul C și părțile civile, -, junior, împotriva deciziei penale nr. 384/Ap din 18 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, cauză strămutată de la Curtea de Apel Oradea.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată, lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 08 octombrie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 24 octombrie 2008 și apoi la data de 27 octombrie 2008, când,
1. Constată că, prin sentința penală nr.1052 din 22.06.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea în dos. pen. nr-, s-a dispus în baza art. 178 alin. 2 și 5. penal condamnarea inculpatului, la o pedeapsă de3 ani închisoarecu aplic. art. 71, 64 lit. a și b penal.
În baza art. 86 ind. 1. penal s-a dispus suspendarea condiționată sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de6 ani, stabilit conform art. 86 ind. 2 și 82. penal.
În baza art. 14. pr. pen. rap. la art. 969, art.998 și urm. din civ. a obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL O, la plata sumelor arătate mai jos, reprezentând despăgubiri civile, rente și daune morale: 8.000 lei despăgubiri civile în favoarea părții civile (soția defunctului -), reprezentând despăgubiri civile; 9.000 lei despăgubiri civile în favoarea părților civile (soția defunctului -), (fiica defunctului -), (fiul defunctului -), reprezentând despăgubiri civile; 15.000 lei despăgubiri civile în favoarea părților civile (fiica defunctului - și soția defunctului -), și (fiii defunctului -), reprezentând despăgubiri civile; 200 EURO prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la majorat, respectiv până la terminarea studiilor dar nu mai mult de 25 ani, în favoarea părții civile, minor; 200 EURO prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la sfârșitul vieții în favoarea soției supraviețuitoare; 400 EURO prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la sfârșitul vieții în favoarea soției supraviețuitoare; câte 200 EURO prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la majorat, respectiv până la terminarea studiilor dar nu mai mult de 25 ani, în favoarea fiecărei părți civile - minoră și - minor; 200 EURO prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la sfârșitul vieții în favoarea soției supraviețuitoare; câte 40.000 lei în favoarea fiecăreia dintre părțile civile (fiica defunctului - și soția defunctului -), (soție), (fiică), și, reprezentând daune morale;
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 11.09.2003, în jurul orelor 23.50, circulând la volanul autoturismului BMW cu nr. de înmatriculare - în O, pe str. - cel M, prin B, cu direcția de mers spre B-dul -. - din O, ajuns in intersecția dintre str. - cu str. -, inculpatul a intrat in coliziune cu autoturismul marca Ford cu nr. C- condus de numitul -, care - circulând din sens opus - a inițiat manevra de virare spre cu intenția dea-și continua deplasarea pe str. -. Autoturismul condus de inculpat a lovit cu partea frontală partea laterală dreapta a autoturismului condus de numitul -, proiectându-1 pe trotuarul din partea dreaptă a str. -.
In urma accidentului numiții -, - și - aflați in autoturismul Ford au decedat la fata locului.
Accidentul a avut loc pe timp de noapte in condiții de ploaie măruntă, asfaltul umed dar in stare bună, in condițiile in care iluminatul public funcționa, artera având patru benzi de circulație, iar semaforul din intersecție funcționa cu culoarea galbenă intermitentă.
2. Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile civile, inculpatul și partea responsabilă civilmente fiind puse în discuție nevinovăția inculpatului, cuantumul pretențiilor civile acordate și obligarea părții responsabile civilmente, în solidar, la plata despăgubirilor.
Prin decizia penală nr. 384/A/2007 Tribunalul Bihora admis apelul declarat de către inculpatul și partea responsabilă civilmente SC SRL O în sensul că a redus durata pedepsei aplicate inculpatului în baza art. 178 al.2 și 5 Cp. la un cuantum de 2 ani închisoare, menținând dispoziția de aplicare a art. 86/1 și 86/2 Cp.
A înlăturat în totalitate obligarea părții responsabile civilmente la plata despăgubirilor civile în favoarea părților civile, în solidar cu inculpatul și alături de asigurătorul SC SA - Sucursala B
A redus cuantumul despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul alături de asigurătorul SC SA - Sucursala B O în limita contractului de asigurare în favoarea părților civile, stabilindu-se următoarele sume: 4.800 lei despăgubiri civile în favoarea părții civile ( soția defunctului -) reprezentând despăgubiri civile; 5.400 lei despăgubiri civile în favoarea părților civile (soția defunctului -), (fiica defunctului -), (fiul defunctului -), reprezentând despăgubiri civile: 9.000 lei despăgubiri civile în favoarea părților civile (fiica defunctului - și soția defunctului -), și (fiii defunctului -), reprezentând despăgubiri civile; 120 euro prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la majorat, respectiv până la terminarea studiilor dar nu mai mult de 25 de ani, în favoarea părții civile, minor ns. la 12.09.1990; 120 euro prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la sfârșitul vieții în favoarea soției supraviețuitoare: 240 euro prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la sfârșitul vieții în favoarea soției supraviețuitoare; câte 120 euro prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la majorat, respectiv până la terminarea studiilor dar nu mai mult de 25 de ani, în favoarea fiecărei părți civile - minoră ns. la 08.08.1996 și - minor ns. la 27.11.1997: 120 euro prin contravaloarea în lei reprezentând rentă viageră până la sfârșitul vieții în favoarea soției supraviețuitoare; câte 24.000 lei în favoarea fiecăreia dintre părțile civile (fiica defunctului - și soția defunctului -), (soție), (fiică), și reprezentând daune morale, menținând restul dispozițiunilor sentinței apelate.
A respins ca nefondate apelurile părților civile, - fiică, .
3. În cauză s-a declarat recurs de către părțile civile și de către inculpat, iar prin încheierea nr. 928 din 16 mai 2008 Înalta Curtea dispus strămutarea judecării cauzei la Curtea de APEL BRAȘOV.
Părțile civile nu și-au motivat recursul ci au cerut menținerea deciziei instanței de apel și respingerea recursului declarat de inculpat.
Inculpatul a invocat motivul de casare prevăzut de art. 3589alin.1 pct.18 Cod procedură penală, solicitând achitarea, pe temeiul prevăzut de art. 10 lit.d Cod procedură penală, întrucât nu are nici o culpă în producerea accidentului.
4. Recursurile sunt nefondate, pentru considerentele care se vor arăta în continuare.
Din examinarea cauzei rezultă că starea de fapt reținută de instanța de apel este în concordanță cu probele administrate în cauză și este corect reținută, ne fiind vorba despre o eroare gravă de fapt care să aibă drept consecință o greșită soluție de achitare ori de achitare, așa cum se cere în motivul de casare invocat de inculpat în recurs.
În acest sens sunt relevante expertizele tehnice, dar și celelalte mijloace de probă existente la dosar.
În urma obiecțiunilor formulate de părți, în cauză s-au efectuat trei expertize tehnice.
Prima expertiză tehnică (fila 46-54 dos.) a stabilit că viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat, la momentul coliziunii cu autoturismul condus de victimă, a fost de cea. 72 km/oră, cu precizarea că dacă viteza acestui autoturism ar fi fost de 60 km/oră, accidentul ar fi fost evitat, prin urmare nu se poate reține in sarcina victimei aspectul potrivit căruia nu s-a asigurat suficient dată fiind depășirea vitezei legale de către inculpat.
Experții consilieri au formulat obiecțiuni (fila 55-58 dos.) și în acest context expertul tehnic ales de părțile civile a concluzionat că viteza autoturismului condus de inculpat a fost in momentul premergător accidentului de 108 până la 119 km/oră și că spațiul de observare era de cea. 90- 100 metri, iar victima s-a aflat in eroare când a efectuat virajul la stânga, apreciind că poate efectua manevra in siguranță. Punctul de vedere al expertului tehnic asistent din partea inculpatului (fila 63-75 dos. și 76-89 dos.) a fost în sensul că viteza de deplasare a autoturismului inculpatului, la momentul impactului, a fost de 45,8 km/oră, și că accidentul s-a produs datorită neacordării priorității de trecere din partea victimei.
S-a solicitat și s-a dispus o nouă expertiză, efectuată de către Laboratorul Interjudețean T, care a stabilit că viteza cu care circula inculpatul
în momentul impactului era de 78 km/oră și că accidentul nu s-ar fi produs dacă victima ar fi acordat prioritate (fila 97-103 dos.).
Ca urmare a obiecțiunilor formulate de către părți și a punctelor de vedere exprimate de experții consilieri, s-a dispus și s-a efectuat o nouă expertiză criminalistică de către Institutul Național de Expertize Criminalistice (fila 122-128 dos.p). Din raportul întocmit rezultă că autoturismul condus de inculpat a avut la momentul coliziunii cca. 82 km/oră, iar autoturismul condus de victimă cca. 20 km/oră și că inculpatul ar fi putut evita accidentul dacă ar fi avut cea. 45 km/oră, iar victima ar fi putut preveni coliziunea dacă ar fi acordat prioritate de trecere, apreciindu-se că accidentul s-a produs datorită neacordării priorității din partea victimei.
Trebuie observat că expertizele nu conțin concluzii cu diferențe semnificative în ceea ce privește viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat care, în oricare dintre variante, depășea în mod semnificativ limita legală admisă de lege, respectiv cea de 50 km/oră.
Pe de altă parte, în ceea ce privește stabilirea culpelor, respectiv a posibilităților de evitare a producerii accidentului, atât din perspectiva prevederilor legale aplicabile în cauză cât și în raport de stare de fapt concretă numai instanța se poate pronunța, experții putând face doar aprecieri de ordin tehnic.
La producerea accidentului și mai ales la producerea consecințelor, au concurat ambii conducători auto. Victima a încălcat legea atunci când a efectuat virajul la stânga fără a se asigura în mod corespunzător, iar inculpatul este în culpă pentru că a circulat cu o viteză mult mai M decât cea admisă de lege, respectiv circa 82 km/oră, în loc de 50 km/oră. Susținerea că viteza nelegală cu care a circulat inculpatul nu constituie un factor cauzal în producerea coliziunii dintre autovehicule, cu motivarea că evitarea impactului s-ar fi putut realiza numai la viteză mai mică de 45 km/oră, este nefondată.
După cum rezultă din declarația martorului, care se deplasa cu autoturismul său în același sens cu inculpatul, era noapte, ploua mărunt și carosabilul era umed așa încât, deși traficul era redus ca intensitate, circula cu 40 km/oră. În aceste condiții a observat că autoturismul condus de una dintre victime a efectuat virajul la stânga și a redus și mai mult viteza, evitând orice consecințe neprevăzute, timp în care autoturismul condus de inculpat a trecut pe lângă el, pe cealaltă bandă de mers, cu viteză mai M și deși mașina care virase la stânga a mărit viteza, nu s-a putut evita impactul cu autoturismul condus de inculpat.
În primul rând, trebuie pornit de la premisa că atunci când victima s-a asigurat și a virat la stânga a apreciat ca suficientă distanța față de autovehiculele care veneau din sens opus în raport de viteza cu care se circula în traficul din oraș, viteza avută de inculpat constituind un element de surpriză.
În al doilea rând, atât timp cât inculpatul a înțeles să circule cu peste 80 de km/oră, viteză care se pare că fusese mai M înainte de impact, putea să prevadă, în condițiile concrete de vizibilitate și aderență din acel moment, că viteza cu care circula și care era nelegală nu era adecvată și poate avea dificultăți în situațiile neprevăzute.
Apoi, este de necontestat că dacă inculpatul ar fi circulat cu viteza de 50 km/oră, în momentul în care observa manevra de virare la stânga pe care o făcuse victima cu autoturismul marca Ford, chiar dacă ar fi fost făcută fără o asigurarea prealabilă corespunzătoare, ar fi avut timp să reducă viteza și o reducere de numai 5 km/oră ar fi dus la evitarea coliziunii, așa încât nu se poate susține că nu este relevantă viteza cu care a circulat inculpatul. De altfel, aprecierea că viteza la care se putea evita impactul trebuia să fie de cel mult 45 km/oră conține - inevitabil - o doză de aproximație. În prima expertiză s-a apreciat că la 60 km/oră accidentul ar fi fost evitat.
În fine, consecințele grave produse de coliziunea celor două autovehicule, respectiv decesul celor trei victime, se află într-o legătură cauzală directă cu viteza pe care o aveau mașinile atunci când au intrat în coliziune și este evident că la viteză de 50 km/oră, cu 32 de km/oră mai mică decât cea avută efectiv, în condițiile în care celălalt autoturism circula cu numai 20 km/oră, consecințele ar fi fost mai ușoare, dacă nu chiar minore.
De asemenea, viteza M și nelegală pe care o avea mașina condusă de inculpat a constituit un impediment important în efectuarea unor manevre de evitare a coliziunii.
Acestea sunt argumentele pentru care curtea apreciază că reținerea culpei inculpatului în producerea accidentului de circulație soldat cu decesul a trei victime este temeinică și legală, în deplină concordanță cu starea de fapt stabilită prin probele administrate la dosar.
Fiind dovedită vinovăția inculpatului este legală și obligarea acestuia la despăgubiri civile.
Curtea a examinat recursurile părților civile din perspectiva prevederilor art. 3589alin.3, teza a I-a Cod procedură penală, care se referă la motivele de casare ce se examinează din oficiu, constatând că nu este prezent nici unul dintre cazurile de casare pe latura civilă a cauzei.
5. Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală recursurile urmează să fie respinse.
6.Potrivit art. 192 alin.2 Cod procedură penală recurenții vor fi obligați la cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de părțile civile, -, jr., și și de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 384/A/2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține.
Obligă pe părțile civile, karsai, karsai -, jr., și și pe inculpatul la câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - pt.- - aflată - -
în concediu medical, semnează
Președinte complet,
- -
Grefier
- -
red./14.11.2008
dact./17.11.2008
2 exemplare
jud fond
Președinte:Alexandru VasiliuJudecători:Alexandru Vasiliu, Laura Popa, Constantin Epure
