Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 804/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art.178 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR.804
Ședința publică de la 19 noiembrie 2008
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Mihai Marin
- - JUDECĂTOR 3: George
- judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor privind recursurile declarate de inculpatul, părțile civile, A, al părții responsabile civilmente SC C și al asigurătorului de răspundere civilă SC INSURANCE SA - Sucursala V, împotriva deciziei penale nr.54/A din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-, dezbateri ce au avut loc în ședința publică de la 6 noiembrie 2007, consemnate în încheierea de ședință pronunțată în acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, ca și încheierea pronunțată la 13 noiembrie 2008.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
În aplicarea dispoz.art.38514Cod pr.penală, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.4107 din 28 decembrie 2008, pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Târgu J i u, în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.d Cod pr.penală, a achitat inculpatul - fiul lui, născut la 2 februarie 1968, în comuna, județul A, cu domiciliul în comuna Mihăilești, sat. județul V, studii școală profesională, stagiul militar îndeplinit, divorțat, are un copil minor, fără antecedente penale, CNP -, pentru infracțiunea de ucidere din culpă, prev.de art.178 alin.2 Cod penal.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt că inculpatul, șofer la SC Râmnicu V, deservind autospeciala marca R, cu nr.de înmatriculare -, la 12 mai 2006, a fost dirijat în cursă pe ruta Râmnicu V-Târgu J, pentru a transporta un de sondă, de 14 metri, având atașată la autospecială semiremorca cu nr.de înmatriculare - și la intrarea în Târgu J, în zona unităților militare, pe Calea B, prevăzută cu două benzi de circulație pe sens, observând în fața sa, victima, ce se deplasa în același sens de mers cu bicicleta, inculpatul a efectuat manevra de depășire, nepăstrând o distanță laterală suficientă și neasigurându-se în momentul revenirii pe 1, a acroșat cu dreaptă spate a semiremorcii bicicleta, pe care se afla victima, ce a fost proiectară și comprimată între și asfalt, decedând la scurt timp.
A reținut instanța că potrivit raportului de constatare medico-legală nr.823/2006, întocmit de SML G, decesul victimei a fost violent și s-a datorat hemoragiei interne, leziunile constatate putând fi produse prin lovire, proiectare și comprimare între două planuri dure, posibil călcare cu toata autovehiculului, iar prin completările ulterioare cu nr.2033 din 31 octombrie 2006 SML comunică că leziunile au putut fi produse numai prin lovire și proiectare, fără a putea exclude posibilitatea producerii leziunilor prin comprimare între caroseria autovehiculului și carosabil.
Ipoteza contractului de orice fel dintre corpul victimei și șasiul autovehiculului condus de inculpat nu a fost confirmată ca lucru cert prin expertiza nr.21141/2006, efectuată de Institutul de Criminalistică - Serviciul de Expertize Biocriminalistice, în care s-a specificat că firele de păr ridicate din diferite părți ale șasiului sunt de origine animală.
În cursul urmăririi penale, la cererea inculpatului, s-a efectuat un raport de expertiză tehnică, care a stabilit că viteza de deplasare a autotrenului a fost de aproximativ 55 km/h, că leziunile nu s-au putut produce ca urmare a unui contact dintre remorcă și conducătoarea bicicletei, că ansamblul auto sau remorca nu au trecut peste victimă, caz în care s-ar fi produs sfărmarea victimei și că leziunile victimei și avariile bicicletei s-au putut produce în condițiile dezechilibrului produs de mișcarea celor două vehicule pe o distanță mică între ele și accentuarea acestui dezechilibru prin contactul între dreaptă a remorcii și bicicletă.
Concluziile finale ale expertizei au fost că inculpatul nu a respectat prev.art.50 lit. c și d din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, în sensul că nu a păstrat distanța corespunzătoare față de vehiculul depășit și că victima a încălcat dispozițiile art.151 lit. b din același regulament.
Întrucât au existat contradicții între conținutul final al raportului de expertiză tehnică auto, în sensul că s-a reținut încălcarea de către inculpat a dispoz.art.150 lit. c și d din regulament, în același timp și prin același raport, expertul concluzionând la pct.II.6, că accidentul putea fi evitat de conducătorul auto dacă în deplasarea sa, în timpul manevrei de depășire păstra o distanță corespunzătoare față de vehiculul depășit, lit. d, făcând referire la obligația conducătorului de vehicul de a reintra pe de circulație inițială, după ce s-a asigurat că poate efectua manevra în condiții de siguranță pentru vehiculul depășit, instanța din oficiu, în baza art.124 alin.2 Cod penal, a dispus audierea acestuia în ședința publică de la 13 aprilie 2007, respectiv 12 octombrie 2007, când a depus și în scris note cu privire la neconcordanțe între declarații și raportul de expertiză.
Față de cele reținute, instanța a constatat că nu se poate reține în sarcina inculpatului încălcarea dispozițiilor art.150 lit. c din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002, în sensul nepăstrării în timpul depășirii a unei distanțe laterale suficiente față de vehiculul depășit, autospeciala condusă de inculpat fiind încadrată complet în momentul depășirii pe 2 la o distanță suficient de mare de bicicletă.
Cu referire la latura civilă, instanța a respins acțiunea civilă formulată de părțile vătămate, având în vedere că inculpatul a fost achitat, reținându-se lipsa vreunei culpe, inexistența unei infracțiuni, fapt ilicit cauzator de prejudicii de natură a fi recuperate ori compensate pecuniar.
Probatoriile administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, schițele privind zona în care s-a produs accidentul rutier, planșele fotografice judiciare, raport de expertiză tehnică auto, obiecțiunile la acest raport și răspunsurile date de expert, punctul de vedere al expertului asistent, raportul de constatare medico-legală a victimei, cu completările ulterioare, procesul-verbal de recoltare a probelor biologice privind victima și inculpatul, dovada de predare a bunurilor aparținând victimei, copia actelor de identificare a inculpatului și autovehiculului angajat în accident, raport de verificare tehnică a autovehiculului, raport de expertiză bio-criminalistică, depozițiile martorilor, C, și expert G, fișa privind cazierul judiciar al inculpatului, precum și declarațiile acestuia, date la urmărirea penală și în timpul cercetării judecătorești, le-a avut în vedere instanța de fond la stabilirea situației de fapt, la încadrarea juridică și soluționarea laturii civile și penale a cauzei, în condițiile arătate mai sus.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, în termen, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. J, inculpatul și părțile civile, A, și.
În apelul declarat de către parchet, este criticată sentința ca fiind netemeinică și nelegală, motivat de faptul că, în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului, deși probatoriile administrate în cauză dovedesc vinovăția acestuia sub forma culpei concurente, precum și faptul că, în mod greșit s-a introdus în cauză - în calitate de parte responsabilă civilmente - "Asigurare - Reasigurare " Rm., deși acesta este de fapt asigurător de răspundere civilă.
Părțile civile și inculpatul nu au motivat apelurile, iar termenul când a fost soluționată cauza de către tribunal, inculpatul a solicitat, prin apărător, schimbarea temeiului achitării din art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală în art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, susținând că victima s-a dezechilibrat și nu a existat o lovire directă.
Părțile civile, prin apărător, au solicitat admiterea apelului, condamnarea inculpatului și obligarea acestuia la plata sumei de 450.000 lei daune morale și 10.000 lei despăgubiri materiale.
Prin decizia penală nr. 54/A din 31 martie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Gorja admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. J și părțile civile, A, și, împotriva sentinței penale nr. 4107/28 decembrie 200; a desființat sentința și, în baza art. 178 alin. 2 Cod penal, a condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar în baza art. 81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, pe perioada prevăzută de art. 82 Cod penal și i-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzută de art. 64 lit. a teza a II-a lit. b și c Cod penal, pe perioada prevăzută de art. 71 Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea acestei pedepse accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei principale.
A fost obligat, în solidar, inculpatul cu "Asigurare - Reasigurare " Rm. și partea responsabilă civilmente " - " Rm., la plata sumei de 25.000 lei cu titlu de daune morale și 4.000 lei despăgubiri materiale.
A fost respins apelul inculpatului, ca fiind nefondat și a fost obligat acesta la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare către stat.
A motivat tribunalul că instanța de fond a dat o interpretare greșită materialului probator administrat, cu consecința reținerii culpei exclusive a victimei, în condițiile în care s-a stabilit cu probatoriile administrate că inculpatul, datorită nerespectării din culpă a regulilor de circulație, a produs accidentul de circulație soldat cu decesul victimei, depozițiile martorilor coroborându-se cu concluziile raportului de expertiză tehnică auto și ale raportului de constatare medico-legală autopsie a victimei, în sensul că a efectuat manevra de depășire fără a păstra distanța laterală suficientă și nu s-a asigurat în momentul revenirii pe I, astfel că a acroșat cu dreaptă-spate a semirecorcii bicicleta cu care circula victima, producându-se consecințele arătate.
Împotriva acestei decizii, au declarat recurs, în termen, părțile civile, A, inculpatul, partea responsabilă civilmente " - " Rm. și asigurătorul de răspundere civilă " Vienna Insurance "
În recursul declarat de către părțile civile, este criticată decizia ca fiind netemeinică, motivat de faptul că sumele acordate cu titlu de despăgubiri materiale și morale sunt foarte mici.
Inculpatul a invocat în recurs incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 3859pct. 18, 12 și 14 Cod procedură penală, în sensul că, urmare a unei grave erori de fapt, s-a reținut că are culpă concurentă în producerea accidentului soldat cu moartea victimei; că instanța l-a condamnat pentru o altă faptă decât cea reținută în rechizitoriu și că pedeapsa aplicată este prea aspră, în raport de gradul de vinovăției sub forma culpei concurente reținute.
Partea responsabilă civilmente " - " Rm., a invocat aceleași motive de recurs ca și inculpatul, iar asigurătorul de răspundere civilă " Vienna Insurance ", a invocat dispozițiile Codului d e procedură penală și ale Legii nr. 136/1995 modificată, fără a detalia.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând probatoriile administrate în cauză și decizia pronunțată, în raport de motivele de recurs invocate și dispozițiile legale în materie, Curtea reține că instanța de apel a stabilit în mod corect situația de fapt, vinovăția inculpatului sub forma culpei concurente în producerea accidentului, cu consecința uciderii victimei și a aplicat o pedeapsă ce este în concordanță cu aceste probatorii și cu criteriile de individualizare avute în vedere.
Concluziile raportului de expertiză tehnică auto efectuat în cauză, pe baza actelor întocmite în timpul cercetării la fața locului, a schițelor privind zona accidentului, planșele fotografice judiciare, depozițiile martorilor audiați, precum și declarațiilor inculpatului, evidențiază fără dubiu că inculpatul, în efectuarea manevrei de depășire și revenire pe I, a încălcat dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice și reținute în speță, concluzii care se coroborează cu cele înscrise în raportul de constatare medico-legală autopsie în care se arată că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei interne, consecința rupturilor de organe interne, (respectiv fracturi costale multiple, rupturi pleuro-pulmonare, ruptură de aortă și hemotorax stâng) care urmare a unui accident rutier, aceste leziuni au putut fi produse prin lovire, proiectare și comprimare între două planuri, posibil călcare cu autovehiculului, cele de la nivelul organelor interne intratoracice având legătură directă cu cauzele decesului, și nu se puteau în nici un caz produce prin auto-accidentare și prin lovirea victimei de bordură, după ce ar fi căzut de pe bicicletă, în urma unei "sperieturi".
În motivele de recurs, inculpatul invocând declarația martorului C dată în fața instanței, la 30 martie 2007, în sensul că ar fi perceput direct modul cum s-a produs accidentul și anume că, în timpul depășirii, autovehiculul s-ar fi aflat pe II, însă această declarație dată la circa 1 an de zile, nu poate fi luată în considerație, având în vedere cele declarate de martor la 12 mai 2006 - fila 63, dosar urmărire penală și la 12 octombrie 2006 - fila 62, dosar urmărire penală, în care arată că a perceput direct numai faptul că "victima era căzută pe partea, în apropiere de bordură, iar lângă aceasta o bicicletă", precum și faptul că "inculpatul a coborât din autovehicul, care era oprit la circa 50 de metri și a venit să vadă ce s-a întâmplat cu aceasta", situație percepută în același fel de către martorul - cu care se afla împreună (fila 64 și 65 - dosar urmărire penală), precum și de martorul în declarația dată în aceeași zi (fila 67 - dosar urmărire penală), care arată că a observat o femeie căzută jos, iar peste aceasta o bicicletă, lângă victimă venind o persoană de sex masculin care i-a spus că victima a fost lovită de o mașină.
Susținerile inculpatului - în sensul că a făcut depășirea în mod regulamentar și autovehiculul nu a avut nici un contact cu victima, sunt contrazise de constatările făcute cu ocazia cercetării la fața locului (fila 6, dosar urmărire penală) de unde rezultă existența urmei de frânare cu lungimea de 32 de metri, ce pornește din zona marcajului longitudinal discontinuu ce separă cele două benzi ale sensului de circulație respectiv și se opresc la roțile din stânga ale remorcii, din planșele fotografice (fila 14, dosar urmărire penală) se observă că, în momentul începerii frânării, autovehiculul condus de inculpat se afla pe I-a, urmele începând la o distanță de 26 de metri de locul unde s-a aflat victima și având în vedere lungimea relativ mare a autovehiculului (peste 15 metri), precum și viteza de circulație a autovehiculului și a bicicletei - sunt neadevărate, accidentul producându-se în condițiile reținute în cauză.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la condamnarea pentru o altă faptă decât cea pentru care a fost trimis în judecată, instanța reține că nu există neconcordanță, activitatea infracțională fiind identică în rechizitoriu și cea reținută de către instanța de apel.
De asemenea, motivul vizând greșita individualizare este nefondat, având în vedere că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată, cu reținerea incidenței dispozițiilor prevăzute de art. 81 și următorii Cod penal, respectă întru totul dispozițiile art. 72 și următorii Cod penal și este în măsură să realizeze finalitatea dispozițiilor art. 52 Cod penal.
Curtea reține, de asemenea, pentru considerentele arătate, ca fiind neîntemeiat recursul declarat de către partea responsabilă civilmente, conținând aceleași motive ca și cele invocate de inculpat.
Sunt nefondate recursurile declarate de către părțile civile, sumele acordate de către tribunal având corespondent în probatoriile administrate în cauză, iar motivul reținut în favoarea lor de către Parchet, ce vizează acordarea în sumă globală a daunelor morale, nu poate fi avut în vedere întrucât aceasta a fost solicitarea părților civile, prin acțiunea civilă promovată.
În ceea ce privește recursul declarat de către asigurătorul de răspundere civilă delictuală, în care se invocă dispozițiile Legii nr. 136/1995 modificată și ale Codului d e procedură penală, Curtea reține că sunt respectate întru totul aceste dispoziții.
Față de aceste considerente, cum susținerile recurenților nu dau conținut cazurilor de casare invocate, iar la examinarea din oficiu, în limita dispozițiilor prevăzute de art. 3859Cod procedură penală, în temeiul dispozițiilor prevăzute de art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, vor fi respinse recursurile declarate de inculpatul, părțile civile, A, partea responsabilă civilmente - C, precum și de asigurătorul de răspundere civilă INSURANCE SA - Sucursala V, ca fiind nefondate, iar în baza dispozițiilor art. 192 Cod procedură penală, vor fi obligați recurenții la plata sumei de câte 40 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca fiind nefondate, recursurile declarate de inculpatul, părțile civile, A, partea responsabilă civilmente - C, precum și de asigurătorul de răspundere civilă INSURANCE SA - Sucursala V, împotriva deciziei penale nr. 54/A din 31 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-,
Obligă recurenții la plata sumei de câte 40 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 19 noiembrie 2008.
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.MM
Dact. 2 ex/PS() - 10.12.2008
19 noiembrie 2008.
- Primăria comunei Mihăiești, județul V, va urmări și încasa de la inc. suma de 90 lei, cheltuieli judiciare statului.
- Administrația Finanțelor Publice C va urmări și încasa de la res.civilmente p. SC C, suma de 40 lei cheltuieli judiciare statului.
- Administrația Finanțelor Publice B sector 1, va urmări și încasa de la asigurător SC INSURANCE SA B, suma de 40 lei cheltuieli judiciare statului.
- Administrația Finanțelor Publice va urmări și încasa de la vătămată p. suma de 40 lei cheltuieli judiciare statului.
- Administrația Finanțelor Publice Târgu J va urmări și încasa de la părțile vătămate A, și, suma de câte 40 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Mihai Marin, George
