Ucidere din culpă (art.178 cod penal). Decizia 86/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.86/R/2009
Ședința publică din 26 februarie 2009
PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Țarcă Gabriela
JUDECĂTOR 3: Popovici Corina președintele secției
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de părțile civile recurente,. în S,-, județul B,. în S,-, județul B și,. în S,-, județul B, împotriva deciziei penale nr.526/A din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie care desființează sentința penală nr.95/P din 3 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Salonta, privind pe inculpatul intimat, trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de ucidere din culpă, prev. și ped. de art.178 alin.1 și 2 Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă partea civilă recurentă, asistată de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.6 emisă la 15.01.2009 de Baroul Bihor, inculpatul intimat, asistat de apărător ales avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.2/2009 emisă de Baroul Bihor, pentru intimata SC SRL avocat A, în baza împuternicirii avocațiale nr.2/2009 emisă de Baroul Bihor, lipsă fiind partea civilă recurentă, intimata Asigurări Transilvania SA și partea civilă recurentă.
MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu intimata SC SRL, citația fiind restituită la dosar cu mențiunea că nu există punct de lucru la adresa unde a fost citată.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că intimata Asigurări Transilvania SA a depus la dosar cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată deoarece consilierul juridic ce reprezintă societatea este în concediu de odihnă în data de 26.02.2009, de asemenea că intimata a depus la dosar note de ședință, după care:
Reprezentantul intimatei SC SRL avocat A solicită amânarea cauzei apreciind că este lipsă de procedură cu persoana juridică Asigurări Transilvania SA.
Apărătorul părților civile recurent avocat apreciază că procedura este îndeplinită deoarece această societate a luat termen în cunoștință la termenul anterior prin consilier juridic.
Instanța, apreciază procedura de citare legal îndeplinită cu toate părțile în cauză.
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul asupra recursurilor.
Apărătorul părților civile recurente avocat solicită acordarea unui termen de amânare a pronunțării pentru a depune la dosar concluzii scrise. Susține recursul, solicitând admiterea acestuia, casarea și modificarea deciziei instanței de apel, sub aspectul laturii civile și rejudecând cauza solicită acordarea daunelor morale în cuantumul solicitat prin constituirea de parte civilă depusă în fața instanței de fond.
În susținerea recursului, se arată că astfel cum a constatat și instanța de fond, de producerea accidentului inculpatul este singurul vinovat, deoarece potrivit raportului de expertiză criminalistică nr.107/2007 ( filele 52-63 ) "la data și la ora producerii accidentului rutier partea carosabilă era uscată, vizibilitatea fiind specifică desfășurării traficului pe timp de zi" ( fila 55 ). Tot aici se arată că accidentul a avut loc pe trecerea de pietoni, la cca 2. de axul drumului. Întrucât distanța de la care șoferul a văzut pietonul a fost mai mare decât distanța de frânare, acesta putea evita accidentul prin acționarea promptă a frânei.
În apropierea porțiunii semnalizate cu trecere de pietoni conducătorul auto are obligația de a circula cu prudență. Ori, după cum a recunoscut inculpatul în declarația dată în fața instanței, acesta știa că în intersecția respectivă este o trecere pentru pietoni și totuși nu a redus viteza. Din declarația unui martor și din raportul de expertiză criminalistică rezultă că inculpatul a frânat pe trecerea de pietoni și nu înaintea ei, când putea observa victima, aspect ce se observă din planșa fotografică cu fotografiile efectuate imediat după accident.
Din raportul de expertiză ( filele 55-56 ) rezultă că partea carosabilă a fot uscată, iar accidentul a avut loc pe trecerea de pietoni.
Nu există și nu este dovedită culpa concurentă a victimei, din declarațiile martorilor G, ori din alte probe nu rezultă acest lucru, inițial nici inculpatul nu a afirmat acest lucru, ci numai ulterior.
Din probe nu rezultă că ar fi trecut carosabilul "în fugă" și nicidecum "fără a se asigura", instanța de apel a reținut acest lucru, deși nici măcar inculpatul nu a încercat să insinueze acest lucru.
Sub aspectul despăgubirilor acordate de instanța de apel, apreciază soluția nedreaptă, întrucât pe lângă faptul că soției supraviețuitoare nu îi acordă renta solicitată, reduce la J daunele morale acordate de instanța de fond, acordându-se practic un sfert din cât s-a solicitat inițial ceea ce este injust.
Apărătorul inculpatului intimat avocat solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de apel ca legală și temeinică sub aspectul laturii civile a cauzei.
Se susține că, instanța de apel reapreciind probele administrate în cauză și reținând culpa victimei în producerea accidentului, implicit a redus cuantumul daunelor morale și în opinia sa reaprecierea daunelor morale nu poate constitui motiv de casare în recurs.
Reprezentantul intimatei SC SRL avocat A, achiesează la concluzii antevorbitorului său, sens în care solicită respingerea recursului ca nefondat, apreciind că hotărârea este legală și temeinică sub aspectul cuantificării daunelor morale.
Procurorul pune concluzii de admitere a recursului declarat de părțile civile, casarea și modificarea deciziei atacate sub aspectul laturii civile și menținerea hotărârii instanței de fond, care în mod corect și just a individualizat despăgubirile civile acordate părților civile. Din probele administrate nu rezultă culpa concurentă a părților în producerea accidentului și față de acestea se impune redozarea despăgubirilor și reevaluarea lor.
Inculpatul intimat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluzii apărătorului său.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.95/2008 pronunțată de Judecătoria Oradea n baza art. 178 alin.1 și 2 Cod penal cu aplicarea art.74 lit.a, b și c, art.76 lit.d Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare.
În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit conform art.82 Cod penal.
În baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod penal.
În baza art.71 alin.1 Cod penal, s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit.a teza a II-a Cod penal ( dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ) și lit.b Cod penal ( dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat ).
În baza art.71 alin.4 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii prevăzută de art.64 lit.a teza a II-a Cod penal și lit.b Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului.
În baza art.346 alin.1 Cod penal, a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL, și alături de asiguratorul ASIGURĂRI, la plata sumei de 30.000 lei daune morale cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile, 20.000 lei daune morale părții civile - și 20.000 lei daune morale părții civile.
S-au respins în rest pretențiile.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut din probele testimoniale administrate coroborate cu declarația inculpatului precum și cu raportul de expertiză criminalistică nr.107 din 18 iunie 2007 că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Martorul a declarat că în momentul impactului nu a realizat ce s-a întâmplat, martorul Gad eclarat că a văzut victima pe carosabil după ce mașina a oprit; amândoi martorii au fost martori asistenți în cauza penală.
Față de concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză și de împrejurarea că inculpatul nu și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.180 pct.7 și art.158 lit. din HG nr.85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.195/2002 și anume să acorde prioritate pietonilor angajați în traversare și să reducă viteza la trecerile de pietoni semnalizate și de art.48 alin.1 din OUG nr.195/2002 care prevede: "conducătorul auto trebuie să adapteze viteza în funcție de condițiile de drum, instanța reține vinovăția inculpatului".
La momentul producerii evenimentului rutier autoturismul marca Ford având nr. de înmatriculare - era asigurat la. ASIGURĂRI TRANSILVANIA SA cu polița nr.-.
Martorii propuși de părțile civile și audiați de instanță au declarat că între victimă și părțile civile existau relații de afecțiune, soția supraviețuitoare și copii fiind afectați de moartea victimei.
Așadar acordarea unor daune morale apare ca justificată, dar nu s-a făcut dovada existenței unui prejudiciu material.
În calitate de soție supraviețuitoare partea civilă fiind, așa după cum ea însăși susține, beneficiara unei pensii de urmaș.
În baza art.346 alin.1 Cod penal, a obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL și alături de asigurătorul BT ASIGURĂRI la plata sumei de 30.000 lei daune morale cu titlu de despăgubiri civile în favoarea părții civile; 20.000 lei daune morale părții civile - și 20.000 lei daune morale părții civile.
Restul pretențiilor formulate de părțile civile au fost respinse.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, declarat apel inculpatul și părțile civile și, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate ca netemeinică și nelegală și rejudecarea cauzei.
Prin decizia penală nr.526/A din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor au fost respinse apelurile declarate de părțile civile, - și și a fost admis apelul penal declarat de inculpatul apelant și a fost desființată sentința atacată în sensul că au fost reduse daunele morale acordate părților civile, respective de la 30.000 lei la 15.000 lei în ce privește partea civilă; de la 20.000 lei la 10.000 lei în ce privește partea civilă -; de la 20.000 lei la 10.000 lei în ce privește partea civilă.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, au fost obligate părțile civile, fiecare la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, respectiv la plata a câte 50 lei.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Inculpatul motivează că instanța de fond dispus condamnarea sa cu reținerea unei culpe exclusive în condițiile în care expertiza efectuată în cauză demonstrează fără dubiu și o culpă victimei. Sub aspectul soluționării laturii civile solicită reducerea daunelor morale raportat la culpa victimei, la vârsta acesteia și la situația sa materială.
Părțile civile motivează că instanța de fond sub aspectul soluționării laturii civile pronunțat o soluție netemeinică și solicită majorarea daunelor acordate conform constituirii de parte civilă.
Examinând sentința apelată prin prisma apelurilor declarate cât și din oficiu, în baza art.371 Cod procedură penală, tribunalul a reținut că apelurile părților civile sunt nefondate, urmând a le respinge ca atare în baza art. 379 pct.1 lit. b Cod procedură penală, iar apelul inculpatului este fondat urmând a- admite ca atare, în baza art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală.
Hotărârea instanței de fond este temeinică și legală sub aspectul rețiinerii stării de fapt și interpretării probelor administrate în cauză, ce constau în proces-verbal de cercetare la fața locului, acte medico-legale, expertiză criminalistică, declarațiile martorilor și, martori ce au fost audiați în fața instanței, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului. Materialul probator relevant demonstrează fără dubii că, la data de 30.11 2006 orele 07,30 inculpatul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare - pe str. - din localitatea în direcția de mers - O, iar în zona trecerii pentru pietoni care precede intersecția dintre str. - și str.- - lovit victima ce trecea strada pe marcajul pentru pietoni de la stânga la dreapta, față de direcția de deplasare autoturismului.
In ceea ce privește însă vinovăția inculpatului instanța de apel a reținut că probatoriul administrat relevă și o culpă concurență victimei concluziile prezentate în expertiza criminalistică efectuată în faza de urmărire penală - la care instanța de fond face parțial referire reținând doar cele consemnate la pct. 3 teza I - atestând că victima la rândul său avut o culpă și că aceasta constat în faptul că s-a angajat în traversarea drumului fără să se asigure. Această împrejurare privind conduita victimei - pieton de traversare străzii cu obligația de a se asigura este prevăzută în modificarea adusă OUG 195/2002 prin OUG 63 intrat în vigoare la 06.09 2006 textul legal fiind art.66 pct.3 OUG 195/2002 republicată, act normativ anterior săvârșirii faptei. Totodată apreciem că se impune a se reține că victima trecea strada pe marcajul pentru pietoni de la stânga la dreapta, față de direcția de deplasare a autoturismului, ceea ce în realitate reclamă o atenție mai sporită a acesteia și o apreciere asupra vitezei de deplasare a autovehicolului ce se apropia. Este totodată evidentă culpa inculpatului, expertiza efectuată atestând încălcarea dispozițiilor art.180 pct.7 și art. 158 lit.m din HG. Nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare OUG 195/2002 și anume să acorde prioritate pietonilor angajați în traversare și să reducă viteza la trecerile de pietoni semnalizate și de art.48 alin.1 din OUG nr.195/2002 care prevede " conducătorul auto trebuie să adapteze viteza în funcție de condițiile de drum".
Față de această stare de fapt, s-a apreciat ca legală hotărărea instanței de fond sub aspectul condamnării inculpatului pentru infracțiunea de ucidere din culpă, iar în ce privește pedeapsa închisorii aplicată inculpatului și cuantumul acesteia, s-a apreciat că au fost valorificate corect criteriile faptei, circumstanțele personale ale acestuia respectiv lipsa antecedentelor penale ale inculpatului cât și vârsta tânără acestuia. Față de aceste elemente, s-a apreciat că este fondată dispoziția instanței de fond privind aplicarea art.81 Cod penal.
In ceea ce privește latura civilă cauzei instanța de apel, reținând culpa concurentă victimei, a apreciat că se impune reducerea daunelor morale acordate după cum urmează: e la 30.000 lei la 15.000 lei în ce privește partea civilă; de la 20.000 lei la 10.000 lei în ce privește partea civilă -; de la 20.000 lei la 10.000 lei în ce privește partea civilă.
Împotriva acestor hotărâri, în termenul prevăzut de lege au declarat recurs părțile civile, și solicitând instanței casarea deciziei penale nr.256/A/2008 a Tribunalului Bihor sub aspectul laturii civile și acordarea de daune în cuantumul solicitat instanței de fond.
În motivele lor de recurs părțile civile arată că în mod greșit a reținut instanța de apel că ar exista o culpă concurentă a victimei. În fapt arată recurenții, vina producerii accidentului aparține în exclusivitate inculpatului.
Curtea, examinând hotărârile atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385 ind.9 alin.3 Cod procedură penală combinate cu art.385 ind.6 alin.1 și art.385 ind.7 alin.1 Cod procedură penală, constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză.
Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, raportul de expertiză criminalistică, la data și ora producerii accidentului rutier partea carosabilă era uscată, vizibilitatea specifică traficului pe timp de zi. Conform aceleași expertize, accidentul a avut loc pe trecerea de pietoni, la aproximativ 2 metri de axa drumului.
Toate aceste aspecte, coroborate cu obligația inculpatului de a reduce viteza de deplasare a autovehicolului în apropierea porțiunii semnalizată cu semnul "trecere de pietoni", duc la o singură concluzie:"vina producerii accidentului aparține doar inculpatului, nefiind dovedită și neexistând o culpă concurentă a victimei".
Pentru aceste motive instanța constată că o reducere a despăgubirilor așa cum a procedat instanța de apel este nefondată și netemeinică și, pe cale de consecință, va admite recursurile părților civile, împotriva deciziei nr.526/A/2008 a Tribunalului Bihor pe care o va casa și va menține sentința penală nr.95/2008 a Judecătoriei Salonta.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.2 lit.a Cod procedură penală,
ADMITE recursurile penale declarate de părțile civile, împotriva deciziei penale nr.526/A din 27 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o casează și menține sentința penală nr.95 din 3 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Salonta.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - pt.jud.- - - - - -
semnează președintele completului
jud.- -
decizie - jud.- -
În concept - 10.03.2009
Judecători apel -;
Judecător fond -
2 ex./11.03.2009
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Țarcă Gabriela, Popovici Corina