Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 1508/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1630/2009 )
DECIZIA PENALĂ NR. 1508/
Ședința publică din data de 26 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Carmen Veronica Găină
JUDECĂTOR 2: Niculae Stan
JUDECĂTOR 3: Vasile
GREFIER: -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursurile declarate pentru inculpații și împotriva Deciziei penale nr.100/A din data de 17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit recurenții inculpați și, reprezentați juridic de apărătorul desemnat din oficiu, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosarul cauzei și intimații părți civile SC SRL și SC SRL prin administrator.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea disp. art. 38513din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor, punând în vedere părților să formuleze concluzii asupra faptului că inculpații și nu au semnat cererea de recurs.
Apărătorul desemnat din oficiu recurenților-inculpați, având cuvântul, arată că lasă soluția la aprecierea instanței de judecată cu privire la faptul că inculpații și nu au semnat cererile de recurs.
Solicită admiterea recursurilor formulate în cauză, casarea deciziei atacate, potrivit disp. art.3859pct. 6 și 10 Cod de procedură penală și pronunțarea unei soluții legale și temeinice.
În ceea ce privește primul motiv de casare, apărarea susține că la judecarea cauzei în apel inculpații au fost asistați juridic de apărători desemnați din oficiu, cărora nu i s-a acordat termenul legal de trei zile pentru a lua la cunoștință de actele și lucrările dosarului, astfel le-a fost îngrădit dreptul la apărare.
În subsidiar, solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei penale atacate, potrivit disp. art.3859pct. 18 Cod de procedură penală și achitarea inculpaților în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod de procedură penală, întrucât din actele și lucrările dosarului rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute prin actul de inculpare.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, față de împrejurarea că inculpații nu s-au prezentat pentru a semna declarația de recurs, aceasta fiind dactilografiată, consideră recursul formulat în cauză este inadmisibil, întrucât nu se poate stabili cu certitudine că a fost declarat de către inculpații și, astfel că solicită respingerea acestuia ca inadmisibil.
În măsura în care instanța de judecată va considera recursurile ca fiind admisibile, solicită respingerea acestora ca nefondate, considerând că în cauză nu este incident niciun caz de casare prevăzut de lege, întrucât dreptul la apărare al inculpaților a fost respectat, având în vedere că apărătorul ales a depus o cerere prin care a arătat că a reziliat contractul de asistență juridică cu aceștia, în acest caz, desemnându-se inculpaților apărători din oficiu, care cunoșteau de actele și lucrările dosarului, întrucât aveau delegații pentru asistență judiciară obligatorie încă din faza de început a dosarului din apel, aflate la filele 6 și 7 din respectivul dosar.
De asemenea, consideră soluția dată în fond ca fiind legală și temeinică în raport de probatoriul administrat, având în vedere declarațiile martorilor ce au fost audiați în cauză, și, declarația părții vătămate, precum și procesele verbale și rapoartele întocmite de către polițiști în cauză.
Astfel, reprezentantul Ministerului Public consideră că se impune respingerea recursurilor ca nefondate, nefiind incidente cazurile de casare prevăzute de lege.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 47/26.02.2009 Judecătoria Urziceni, în temeiul art. 217 alin. 1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 4.000 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, faptă săvârșită la data de 03.03.2007.
În temeiul art. 321 alin.1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă săvârșită la data de 03.03.2007.
În temeiul art. 33 alin. 1 lit. a rap. la art. 34 alin. 1 lit. d Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute, în final, pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 81 - 82 Cod penal,s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de închisoare de 3 ani.
S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, conform cărora dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat săvârșește o nouă infracțiune, pentru care se pronunță o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 321 alin. 1 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, faptă săvârșită la data de 03.03.2007.
În baza art. 81 - 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal, conform cărora dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat săvârșește o nouă infracțiune, pentru care se pronunțată o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată prin noua infracțiune.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, a obligat inculpații la plata sumei de 400 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, din examinarea mijloacelor de probă administrate în cauză, prima instanță a reținut că la data de 03.03.2007, în jurul orelor 23,00 - 24,00, pe fondul unui conflict spontan ivit între martorul și martorii, și, desfășurat pe str. 9 mai din U, județul I, în fața magazinului aparținând SC - SRL, inculpații și au provocat scandal public și au tulburat liniștea publică constând în aceea că au profanat injurii și expresii jignitoare la adresa angajaților și administratorului SC SRL, pentru stingerea conflictului fiind necesară intervenția organelor de poliție. De asemenea, în aceleași împrejurări, inculpatul a distrus magazinul și geamurile rotisorului din interiorul magazinului aparținând SC - SRL.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpaților, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, reținând în acest sens gradul de pericol social al infracțiunii, lipsa antecedentelor penale ale inculpaților, atitudinea constant sinceră a acestora pe tot parcursul procesului penal, recunoscând și regretând fapta comisă, vârsta acestora.
Față de elementele de individualizare astfel reținute, instanța de fond a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 81 Cod penal, care reglementează instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, stabilind termenul de încercare conform art. 82 Cod penal. În acest sens, instanța a observat că inculpații nu prezintă antecedente penale, au recunoscut săvârșirea faptei și au regretat-o, aspecte față de care există motive rezonabile a considera că scopul pedepsei, respectiv de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, de a forma o atitudinea corectă față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, poate a fi atins chiar fără executarea acesteia.
Apelurile declarate de inculpații și împotriva acestei sentințe, au fost respinse ca nefondate prin decizia penală nr.100/A/17.06.2009 a Tribunalului Ialomița, apelanții fiind obligați la câte 350 lei cheltuieli judiciare către stat.
Criticile inculpaților s-au referit la greșita individualizare a pedepsei.
Instanța de apel a constatat că prima instanță a avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, gradul de pericol social al faptelor, au tulburat ordinea și liniștea publică, au produs distrugeri magazinului SC - SRL, au avut o atitudine de recunoaștere a faptelor, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, astfel cum rezultă din certificatul de cazier aflat la dosar.
Pedepsele aplicate celor doi apelanți au fost orientate spre minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal și ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, astfel încât nu s-a impus redozarea lor în sensul solicitat.
Împotriva acestei decizii a fost declarat un recurs pentru inculpații și, expediat prin poștă la data de 28.08.209 (data poștei), fără însă ca acest recurs să fie semnat de recurenți (filele 3 și 6), ori de avocat.
În cauză s-au formulat cereri de amânare a cauzei de către avocatul ales al inculpatului, respectiv avocat, care însă nu s-a prezentat pentru susținerea cauzei.
Inculpații au fost citați în mod legal și cu mențiunea de a se prezenta în fața instanței pentru semnarea cererii de recurs, dar aceștia nu s-au prezentat, nici pentru susținerea recursului și nici pentru semnarea cererii.
La termenul din 26.10.2009, inculpaților le-a fost desemnat apărător din oficiu.
Curtea, examinând cererea de recurs depusă în cauză constată că aceasta nu îndeplinește cerințele de ordin formal prevăzute de art. 3854rap. la art. 366 Cod procedură penală, în sensul că lipsește semnătura.
Art. 366 alin. 2 Cod procedură penală prevede expres că "cererea trebuie semnată de persoana care face declarația".
Cum această semnătură lipsește și nici nu a fost confirmată cererea de recurs, ulterior depunerii, așa cum permite art. 3854rap. la art. 366 alin. 3 Cod procedură penală, se constată că însăși recursul nu există, situație în care instanța nu poate face nicio examinare a cauzei, nici măcar în temeiul art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, respectiv pentru cazurile de casare ce pot fi examinate din oficiu.
Așa fiind, potrivit art. 38515pct. 1 lit. a Cod procedură penală urmează a respinge ca inadmisibile recursurile depuse și care privesc pe cei doi inculpați.
Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, motivat de faptul că nu s-a constat declararea recursurilor de către inculpați și nu se poate reține în sarcina lor o culpă procesuală, cum și a art.69 din Legea nr.51/1995.
Urmează a face aplicarea art. 69 din Legea nr. 51/1995.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibile, recursurile privind pe inculpații și împotriva deciziei penale nr. 100/A/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în dosarul nr-.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariu avocatului din oficiu, în sumă de câte 300 lei pentru fiecare inculpat, se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./06.11.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul Ialomița - Secția Penală
Red. - Judecătoria Slobozia - Secția Penală
Președinte:Carmen Veronica GăinăJudecători:Carmen Veronica Găină, Niculae Stan, Vasile
