Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 210/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 210/2008

Ședința publică de la 17 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Covaciu

JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș

JUDECĂTOR 3: Mircea Bădilă

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 385/A/01 noiembrie 2007 în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat inculpații intimați (aflat în stare de arest), și asistați de avocat ales -.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța a procedat la audeirea inculpaților intimați și, declarațiile acestora fiind consemnate în procese verbale separate, atașate la dosarul cauzei.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul parchetului susține recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara și solicită admiterea, casarea hotărârii atacate și procedând la rejudecare, față de împrejurarea că participația inculpatei este similară cu participația inculpatului, solicită înlăturarea pedepsei închisorii și pronunțarea unei condamnări la pedeapsa amenzii și înlăturarea pedepsei accesorii.

În ce-l privește pe inculpatul solicită înlăturarea prevederilor art. 64 lit. cod penal și menținerea pedepsei la limita stabilită.

Avocatul ales al inculpaților solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru motivele 3 și 4 expuse în scris și respingerea motivelor expuse la punctele 1 și 2. Precizează că în ce-l privește pe inculpatul, din actele dosarului nu rezultă săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, iar în ce-l privește pe inculpatul se impunea a se face aplicarea disp. art. 44 cod penal.

Mai solicită a fi avute în vedere toate actele dosarului.

Inculpatul având ultimul cuvânt susține că este nevinovat.

Inculpata având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

Inculpatul - având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față:

Constată că prin sentința penală nr. 606/2007 a Judecătoriei Deva au fost condamnați inculpații:

-, la:

-2 pedepse de câte 1 an și 6 luni închisoare pentru două infracțiuni de ultraj, prev. și ped. de art. 239 al. 1 și 2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a și b Cod penal, cu înlăturarea art. 75 lit. a Cod penal;

-6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 1/1 al. 1 din Legea nr. 61/1991, republicată și modificată prin Legea nr. 169/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a și b Cod penal.

În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 61 al. 1 Cod penal, a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la restul de 398 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1292/2004 a Judecătoriei Deva, iar în baza art. 39 al. 2 Cod penal, a contopit acest rest în pedeapsa stabilită prin prezenta sentință urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare,

A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor civile prev, de art. 64 lit. a,b,c Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa de mai sus timpul reținerii de la 09 decembrie 2006 ora 04.45 până la 10 decembrie 2006, ora" 04.45.

-, la:

-două pedepse de câte 1000 lei amendă penală pentru două infracțiuni de ultraj, prev. și ped. de art. 239 al. 1 și 2 Cod penal, cu înlăturarea art. 75 lit. a Cod penal.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. c Cod penal, a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1000 lei amendă penală.

A privat pe inculpată de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a,b,c Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal.

În baza art. 81, 82 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an iar în baza art. 71 al. 5 Cod penal, a dispus și executarea pedepsei accesorii pe aceeași durată.

A pus în vedere inculpatei art. 83 Cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a combinat cu art. 10 lit. d Cod proc. penală, a achitat pe inculpatul pentru două infracțiuni de ultraj prev. și ped. de art. 239 al. 1 și 2 Cod penal.

A constatat că părțile vătămate G și A nu s-au constituit părți civile în cauză.

A obligat pe inculpații și la plata a câte 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

În noaptea de 08/09 decembrie 2006, în jurul orei 0.30, în urma unui apel telefonic primit de ofițerul de serviciu al Poliției mun. D, un echipaj de poliție format din agenții și A s-a deplasat pe strada - la nr. 41, unde în fața unui imobil se afla inculpatul care avea în mână un obiect ascuțit și amenința că "va tăia capul celui care se apropie de el și de curtea lui".

Agentul de poliție i-a cerut inculpatului să lase obiectul contondent din mână și să îl predea, însă acesta a refuzat, intrând în curtea imobilului unde a continuat să amenințe pe lucrătorii de poliție cu acea armă.

Inculpatul a abandonat obiectul contondent în curte și a ieșit în fața porții, iar cei doi polițiști au încercat să îl imobilizeze.

Acesta a avut un comportament violent și a început să strige la polițiști să îl lase în.

Din imobil au ieșit părinții inculpatului, și, iar cea din urmă a adresat cuvinte jignitoare și amenințări celor doi polițiști, apoi a tras de uniformele acestora, rupându-le, după care a început să îi lovească cu pumnii, picioarele și papucii. Datorită acestor agresiuni, polițiștii nu au reușit să îl imobilizeze pe inculpatul, care i-a agresat la rândul lui pe cei doi polițiști lovindu-l pe agentul cu pumnul în zona feței, iar pe agentul A cu pumnii în spate.

Ca urmare a loviturilor primite, agentul a suferit leziuni ce au necesitat 3-4 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico legal depus la dosar.

În timpul incidentului din imobil, a mai ieșit o tânără identificată ca fiind, prietena inculpatului, care a declarat că a încercat să îl liniștească pe acesta, dar nu a reușit.

Constatând vinovăția inculpaților și, instanța de fond a pronunțat o hotărâre de condamnare a acestora.

La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal.

În ceea ce îl privește pe inculpatul, s-a adus în cauză o soluție de achitare a acestuia, întrucât a existat un dubiu cu privire la latura obiectivă a infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva și inculpatul.

În motivarea apelului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pronunțarea unei hotărâri de condamnare și a inculpatului pentru două infracțiuni de ultraj prev. de art. 239 al. 1,2 Cod penal, în mod greșit achitat de instanța de fond pe baza unei greșite interpretări a probelor administrate și, pe cale de consecință, față de împrejurarea că la comiterea faptei au participat toți cei trei inculpați, să se rețină și incidența circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. a Cod penal-săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

Un alt motiv de apel vizează greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților și.

Se susține că aplicarea unor pedepse cu amendă inculpatei constituie o disproporție inacceptabilă în raport cu faptele săvârșite de aceasta și în raport cu atitudinea inculpatei pe parcursul procesului penal, în timpul căruia a negat săvârșirea faptelor.

Referitor la pedepsele aplicate inculpatului, se precizează că acestea nu reflectă pericolul social pe care îl prezintă inculpatul, mai ales că faptele au fost comise în stare de recidivă, inculpatul fiind condamnat anterior pentru diverse infracțiuni, dintre care două infracțiuni cu violență, respectiv tâlhării și întrucât a negat în mod constant săvârșirea faptelor.

Hotărârea este criticată și pentru faptul că a dispus obligarea la plata integrală a cheltuielilor judiciare a inculpaților și, deși a dispus achitarea inculpatului, situație în care se impunea ca în temeiul art. 192 pct. 3 și 5 Cod proc. penală, o parte din cheltuielile de judecată să fie lăsate în sarcina statului.

Inculpatul a solicitat, prin motivele de apel, pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod proc. penală, reținerea prevederilor art. 44 Cod penal privitoare la legitima apărare și întrucât nu avea calitatea de învinuit sau inculpat, nu fusese invitat și ascultat la secția de poliție, nu existau probe sau indicii temeinice că ar fi săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, situație în care având în vedere carențele majore ale acțiunilor părților vătămate, consideră ca fiind absolut firească atitudinea sa de a se opune unor practici abuzive în condițiile în care nu erau întrunite condițiile măsurii reținerii și se trecuse la acte de violență fizică și verbală la adresa sa și a părinților săi.

Prin decizia penală nr. 385/01.11.2007 a Tribunalului Hunedoaras -a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva și s-a stabilit ca suma de 180 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în ce îl privește pe inculpatul să rămână în sarcina statului, menținându-se restul dispozițiilor sentinței atacate; apelul inculpatului a fost respins ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara solicitând ca inculpatei să i se aplice o pedeapsă cu amenda și să i se înlăture pedeapsa accesorie, iar inculpatului să i se înlăture dispozițiile art. 64 lit. Cod penal ca pedeapsă accesorie.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, cu privire la toate aspectele temeiniciei și legalității, Curtea constată că în cauză s-a reținut o corectă stare de fapt în baza probelor administrate, iar încadrarea juridică este cea legală.

Primul motiv de recurs este nefondat pentru că în cauză inculpatei i s-a aplicat tocmai pedeapsa amenzii și nu i s-a aplicat pedeapsă accesorie, așa încât solicitarea din recurs este făcută din eroare.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, acesta este fondat, inculpatului fiindu-i interzise ca pedeapsă accesorie și drepturile civile prevăzute de art. 64 lit. Cod penal, ori acestuia nu i se poate interzice dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s- folosit condamnatul pentru comiterea infracțiunii, întrucât acesta nu avea și nici nu s-a folosit de o funcție sau profesie pentru săvârși infracțiunea reținută în sarcina sa.

Prin urmare, în temeiul art. 385¹⁵pct.2 lit. d Cod pr. penală, se va admite recursul parchetului, se va casa decizia și sentința atacată doar sub acest aspect și se va înlătura pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. Cod penal, menținând restul dispozițiilor hotărârilor atacate.

În temeiul art. 192 al.3.C.P.P. cheltuielile judiciare din recurs vor rămâne în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva deciziei penale nr. 385/A/1.11.2007 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.

Casează decizia penală atacată cât și sentința penală nr. 606/2007 a Judecătoriei Deva, numai sub aspectul conținutului pedepsi accesorii aplicate inculpatului și a aplicațiunii art. 71 Cod penal în ce o privește pe inculpata și procedând la rejudecare în aceste limite:

Înlătură din conținutul pedepsei accesorii aplicate inculpatului lit. c, privind interzicerea exercitării unei funcții sau profesii, ori desfășurarea unei activități de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii.

Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a, b, c raportat la art. 71 Cod penal în ce o privește pe inculpata.

Menține în rest toate celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 192 al. 3 Cod pr. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17.04.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - -

Grefier

- -

-semnează

Prim-grefier

Red. BM

Dact LS/2ex/16.07.2008

Jud.fond:

Jud.apel:,