Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 405/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ Nr. 405/R/2009
Ședința publică de la 22 iunie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Monica Rodina JUDECĂTOR 2: Luminița Hanzer Livia Mango
JUDECĂTOR - - -
- - -
GREFIER - - --
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentat prin PROCUROR - -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 76/A/2009 a Tribunalului Maramureș, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.217 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a și art.37 lit.b Cod penal.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apărătorul inculpatului, av. cu delegație în substituirea apărătorului desemnat din oficiu, avocat din cadrul Baroului C, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind inculpatul și părțile civile SC SRL și SC SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.1Cod pr.pen. întrucât faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Apreciază că faptele reținute în sarcina inculpatului sunt dovedite doar parțial și solicită să se rețină că în faza de cercetare judecătorească deși martorii nu și-au menținut declarațiile din faza de urmărire penală, instanța de fond a înlăturat declarațiile date în instanță și a reținut declarațiile din faza de urmărire penală.
Mai arată că, inculpatul a săvârșit faptele în stare de recidivă, nu s-a putut pronunța o pedeapsă cu suspendare condiționată.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii atacate, întrucât pedeapsa aplicată a fost judicios individualizată raportat la personalitatea inculpatului, perseverența infracțională de care a dat dovadă poziția procesuală a acestuia. Faptul că martorii au spus că nu-și mai amintesc ce s-a întâmplat nu înseamnă că nu-și mai mențin declarațiile date în faza de urmărire penală, iar pe de altă parte martorii și și-au menținut declarațiile date în faza de urmărire penală. Totodată, solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 2242 din 8.10.2008 Judecătoria Baia Marea condamnat inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
-ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice prevăzută de art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare
-distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II a Cod penal.
În temeiul art. 14 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 cod civil a obligat inculpatul la plata de despăgubiri civile, astfel:
-părții civile " " SRL, cu sediul în B Sprie,-, prin administrator, suma de 205 lei
-părții civile "" SRL, cu sediul în B Sprie, nr. 8, prin administrator, suma de 315 lei.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare statului.
Prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 1095/P/4.07.2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Marea fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii publice prevăzută de art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și distrugere prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal.
După ce pe parcursul urmăririi penale inculpatul a susținut că nu-și amintește ce a făcut în seara de 28.03.2007, întrucât la acea dată era în stare de ebrietate (filele 13, 14, 15, 45 din dosarul de urmărire penală), în cadrul cercetării judecătorești a recunoscut parțial faptele reținute în sarcina sa (fila 37 din dosarul nr-).
Din materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:
În data de 28.03.2007, în jurul orei 2130, inculpatul, împreună cu fratele său, G, aflați sub influența băuturilor alcoolice, au intrat în barul " ", situat în din B Sprie, aparținând " " SRL, unde au consumat două beri.
Ulterior, fără vreun motiv, inculpatul i-a aplicat o lovitură cu palma unui client, împrejurare în care, administratoarea localului, i-a solicitat să părăsească barul. Inculpatul a refuzat, începând să o înjure și să o amenințe cu acte de violență, de față fiind și martorul (31, 48 d-), soțul administratoarei. că și acest martor i-a cerut să părăsească localul, inculpatul a luat de pe bar o vază pe care a aruncat-o înspre martor, însă nu l-a nimerit, vaza lovindu-se de perete și spărgându-se. Apoi, inculpatul a stropit-o cu bere pe administratoarea.
Din cauza comportamentului inculpatului, majoritatea clienților care se aflau în bar la acea oră au părăsit localul, lăsându-și băuturile comandate pe mese.
La solicitarea martorului, organele de poliție l-au scos pe inculpat din bar, însă, acesta a revenit după câteva minute și l-a lovit cu palma pe martorul ( 11, 80 d-), împrejurare în care acesta și prietenii săi au părăsit localul.
Deoarece inculpatul amenința că sparge tot din bar, au fost chemate din nou organele de poliție, care l-au scos afară.
Nu după mult timp, în aceeași seară, în jurul orei 22, inculpatul împreună cu fratele său au intrat în alt local, respectiv în barul aparținând "" SRL, situat de asemenea, în din B Sprie, unde se aflau aproximativ 15 clienți, cerându-i barmanei să-i servească cu bere.
Întrucât ambii erau agresivi și în avansată stare de ebrietate, această martoră ( 35, 35, 82 d-) a refuzat, moment în care inculpatul a început să o înjure și să o amenințe cu acte de violență.
Apoi, inculpatul și fratele său l-au lovit pe martorul - ( 37, 38, 83 d-), care stătea la o masă cu fratele său, martorul G ( 39, 40, 84 d-) și consumau bere.
În aceste condiții, majoritatea clienților au părăsit localul, fără să-și termine consumațiile făcute. Inculpatul a răsturnat două mese pe care se aflau sticle și pahare, care s-au spart, apoi l-a lovit în cap pe fratele său, G, căruia a început să-i curgă sânge și au plecat din bar înainte de sosirea administratorului, chemat de barmană.
Pentru reținerea acestei stări de fapt, instanța a avut în vedere declarațiile inculpatului, plângerile părților vătămate, precum și declarațiile martorilor audiați atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești (46, 80, 81, 82, 83, 84 d-).
Un aspect de remarcat este cel referitor la pozițiile avute de martori în faza de judecată, când, cu excepția a doi dintre ei ( 46, 83 d-), ceilalți, audiați în prezența inculpatului în ședința publică din 25.09.2008, au fost foarte rezervați în descrierea faptelor.
În consecință, instanța a constatat că faptele inculpatului care, în seara zilei de 28.03.2007, în barurile " " și SC "" SRL, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a săvârșit acte și gesturi și a proferat cuvinte și expresii prin care s-a adus atingere bunelor moravuri, provocând indignarea clienților prezenți în cele două localuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 4 1 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.
De asemenea, a constatat că faptele inculpatului care, în aceeași seară, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a spart o vază în barul " " și câteva sticle și pahare în barul SC "" SRL, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 33 lit. a și art. 37 lit. b Cod penal.
Pentru fiecare infracțiune comisă în concurs real, potrivit art. 33 lit. a Cod penal, instanța a stabilit câte o pedeapsă cu închisoare, la individualizarea fiecăreia și a modului de executare având în vedere prevederile art. 72 Cod penal, reținând în acest sens gradul de pericol social al faptelor (relevat și de persoana inculpatului), împrejurările comiterii și circumstanțele personale ale inculpatului, recidivist.
Astfel, s-a reținut că acesta a comis faptele în stare de recidivă postexecutorie, primul termen constituindu-l pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată de Tribunalul Maramureș prin sentința penală nr. 105/22.05.2000, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor.
Inculpatul a fost arestat la data de 10.11.1999 și liberat condiționat la data de 17.12.2002, cu un rest neexecutat de 391 zile, faptele care fac obiectul prezentului dosar fiind comise după expirarea acestui rest și înainte de împlinirea termenului de reabilitare judecătorească.
De asemenea, potrivit fișei de cazier ( 16 ) inculpatul a mai suferit condamnări pentru infracțiuni de furt calificat.
Fiind stabilite două sancțiuni cu închisoarea, instanța i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, în conformitate cu prevederile art. 34 lit. b Cod penal, de 1 an și 6 luni închisoare.
Față de împrejurarea că exercitarea unei funcții publice este incompatibilă cu o condamnare pentru comiterea unei infracțiuni, instanța a interzis inculpatului dreptul prevăzut de art. 64 lit. a teza a II a Cod penal.
Sub aspectul laturii civile, fiind îndeplinite cumulativ condițiile răspunderii civile delictuale, inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri civile către părțile civile, potrivit dispozitivului, sumele reprezentând cuantumul pagubelor produse și a câștigului nerealizat.
Prin decizia penală nr.76 din 29 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. b Cod pr. penală a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul - domiciliat în B Sprie, str. - nr. 115, județul M - împotriva sentinței penale nr. 2242/8 octombrie 2008 Judecătoriei Baia Mare, care a fost menținută.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la 240 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu care a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției către D-na avocat, conform delegației nr. 903/16.03.2009.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că prin sentința penală nr. 2242 din 8.10.2008 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr-, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, rezultată în urma contopirii altor pedepse, respectiv cele de 1 an și 6 luni închisoare aplicată pentru ultraj c/a bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice prev. de art. 321 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și a art. 37 lit. b Cod penal și de 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal. Instanța de fond a stabilit ca modalitate de executare a pedepsei ca fiind cea de detenție, interzicându-i inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a teza II-a în temeiul art. 71 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat apel, ce a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 208/A din 25.11.2008 a Tribunalului Maramureș - Secția penală.
Această din urmă soluție a fost atacată cu recurs, Curtea de Apel pronunțându-se prin decizia penală nr. 96/R/2009 din 17.02.2009, în sensul admiterii cererii de repunere în termen, de admitere a recursului declarat de inculpat împotriva deciziei Tribunalului Maramureș, decizie ce a fost casată iar cauza a fost trimisă spre rejudecare instanței de apel. În baza aceleiași decizii a fost anulat mandatul de executare emis în baza sentinței penale nr. 2242 din 8.10.2008 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr- și s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului. Pentru a se pronunța astfel, instanța de recurs a reținut că, inculpatul s-a aflat încarcerat în Germania în perioada 30.10.2008-19.12.2008, fapt ce a reieșit din documentele depuse la instanța de recurs. S-a constatat astfel că în perioada în care apelul a fost soluționat inculpatul se afla în imposibilitate de a se prezenta în susținerea acestei căi de atac.
Având spre rejudecare cauza Tribunalul a reținut că, în data de 28.03.2007, în jurul orelor 21,30, inculpatul, împreună cu fratele său G, ambii aflați sub influența băuturilor alcoolice, au intrat în barul, situat în din B Sprie, unde au mai consumat două beri. Pe fondul acestui consum de alcool, inculpatul i-a aplicat o lovitură unui client, situație în care administratoarea localului i-a cerut să părăsească barul, lucru pe care l-a refuzat, adresându-i în paralel cuvinte jignitoare și amenințând-o cu acte de violență. Ca urmare a faptului că soțul administratoarei a intervenit, cerându-i să părăsească localul, inculpatul a luat de pe bar o vază pe care a aruncat-o înspre martorul, însă nu l-a nimerit, vaza lovindu-se de perete și spărgându-se. Apoi inculpatul a stropit-o cu bere pe administratoarea, moment în care majoritatea clienților prezenți la acel moment în bar au plecat. Un comportament asemănător l-a avut inculpatul și în barul aparținând SC SRL, situat în aceeași localitate, fapt confirmat de martora și de martorul G, care arată că inculpatul și fratele său l-au lovit pe martorul -.
Audiat în faza de cercetare judecătorească inculpatul a recunoscut doar în parte infracțiunile ce i se rețin în sarcină, în sensul că ar fi adresat injurii administratoarei localului, deoarece nu l-a lăsat să intre în local dar că nu ar fi lovit pe nimeni și că nu a aruncat cu vaza după soțul administratoarei. Recunoaște și că ar fi fost la cel de-al doilea local și crede că a înjurat-o pe barmană, dar nu că ar fi amenințat- În contradicție cu poziția exprimată de inculpat sunt declarațiile martorilor, - care au conturat starea de fapt expusă anterior.
Din ansamblul probațiunii administrate, instanța de apel reține că în cauză s-a pronunțat o soluție temeinică și legală, pornind de la individualizarea răspunderii penale a inculpatului, cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal. Modalitatea de executare a pedepsei a fost corect stabilită în raport de infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului și de persistența acestuia în comiterea lor. Întrucât nu există motive de nelegalitate sau de netemeinicie a sentinței apelate, nici cu privire la latura civilă a acesteia, tribunalul a menținut-o potrivit dispozitivului prezentei.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la 240 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva acestei decizii a formulat, în termen legal, recurs, inculpatul, criticând hotărârea ca nefiind temeinică și legală.
Inculpatul nu și-a motivat în scris recursul și, deși legal citat nu s-a prezentat în fața curții pentru a-l susține.
Apărătorul din oficiu al inculpatului a solicitat admiterea recursului formulat în sensul de a se constatata că în cauză se impune aplicarea art.18 ind.1 Cod Penal, în sensul că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, aducând o atingere minimă valorilor apărate de lege.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor arătate mai sus, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
În urma administrării unui vast probatoriu și a analizei atente a acestuia, atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut o stare de fapt corectă, conformă cu realitatea.
Astfel, în baza probatoriului administrat în cauză s-a constatat pe deplin dovedită vinovăția inculpatului, care la data de data de 28.03.2007, în jurul orei 2130, împreună cu fratele său, G, aflați sub influența băuturilor alcoolice, au intrat în barul " ", situat în din B Sprie, aparținând " " SRL, unde au consumat două beri, iar inculpatul, fără a avea vreun motiv, i-a aplicat o lovitură cu palma unui client, împrejurare în care, administratoarea localului, i-a solicitat să părăsească barul. Inculpatul a refuzat, începând să o înjure și să o amenințe cu acte de violență, de față fiind și martorul, soțul administratoarei. că și acest martor i-a cerut să părăsească localul, inculpatul a luat de pe bar o vază pe care a aruncat-o înspre martor, însă nu l-a nimerit, vaza lovindu-se de perete și spărgându-se. Apoi, inculpatul a stropit-o cu bere pe administratoarea.
Din cauza comportamentului inculpatului, majoritatea clienților care se aflau în bar la acea oră au părăsit localul, lăsându-și băuturile comandate pe mese.
La solicitarea martorului, organele de poliție l-au scos pe inculpat din bar, însă, acesta a revenit după câteva minute și l-a lovit cu palma pe martorul ( 11, 80 d-), împrejurare în care acesta și prietenii săi au părăsit localul.
Deoarece inculpatul amenința că sparge tot din bar, au fost chemate din nou organele de poliție, care l-au scos afară.
Nu după mult timp, în aceeași seară, în jurul orei 22, inculpatul împreună cu fratele său au intrat în alt local, respectiv în barul aparținând "" SRL, situat de asemenea, în din B Sprie, unde se aflau aproximativ 15 clienți, cerându-i barmanei să-i servească cu bere.
Întrucât ambii erau agresivi și în avansată stare de ebrietate, această martoră ( 35, 35, 82 d-) a refuzat, moment în care inculpatul a început să o înjure și să o amenințe cu acte de violență.
Apoi, inculpatul și fratele său l-au lovit pe martorul - ( 37, 38, 83 d-), care stătea la o masă cu fratele său, martorul G ( 39, 40, 84 d-) și consumau bere.
În aceste condiții, majoritatea clienților au părăsit localul, fără să-și termine consumațiile făcute. Inculpatul a răsturnat două mese pe care se aflau sticle și pahare, care s-au spart, apoi l-a lovit în cap pe fratele său, G, căruia a început să-i curgă sânge și au plecat din bar înainte de sosirea administratorului, chemat de barmană.
Raportat la starea de fapt descrisă mai sus, la împrejurările concrete în care s-au comis faptele, la persoana inculpatului, care este recidivist, la perseverența infracțională de care a dat dovadă, curtea apreciază că, în cauză s-a făcut o corectă încadrare juridică, iar la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, s-a ținut seama de criteriile de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal, pedeapsa stabilită fiind orientată spre minimul special prevăzut de textul incriminator.
Așa fiind, curtea apreciază că recursul formulat este nefondat, iar în baza art. 385 ind.1 pct.1 lit.b îl C.P.P. va respinge.
Va stabili în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Va obliga inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
In baza art. 385 ind. 15 pct.1 lit.b Cod proc.penală, respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, domiciliat in B Sprie,-, jud. M, împotriva deciziei penale nr. 76/A/2009 a Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C-N suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER
- --
Red./
4 ex./29.06.2009
Președinte:Monica RodinaJudecători:Monica Rodina, Luminița Hanzer Livia Mango
