Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 610/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
324/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
Decizia penală nr. 610
Ședința publică din data de 29 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Sofica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenții-inculpați și împotriva Sentinței penale nr. 7/A/07.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală, în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08 APRILIE 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art. 306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 15.04.2009, 22.04.2009, respectiv pentru data de 29.04.2009, astăzi, când în aceeași compunere,
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.622/17.10.2008 Judecătoria Sector 2 Bar espins cererea inculpaților privind schimbarea încadrării juridice date faptelor prin rechizitoriu.
1.În temeiul art. 239 al. 1. cu aplic. art. 13. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă simplă în dauna părții vătămare.
În temeiul art. 239 al. 2. cu aplic. art. 13. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă agravată în dauna părții vătămate.
În temeiul art. 36 al. 1 rap. la art. 33 lit, a și 34, b, au fost contopite aceste pedepse cu cea de 1 an și 2 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.2668/22.12.2006 a Judecătoriei Sectorului 2 B (modificată și definitivă prin decizia penală nr.952/18.06.2007 a Curții de APEL BUCUREȘTI - secția a II-a Penală) și a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, sporită cu 3 luni, astfel că în final inculpatul va executao pedeapsă rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare.
În temeiul art. 71 rap. s-a interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b.
În temeiul art. 36 al. 3. s-a scăzut din pedeapsa rezultantă perioada deja executată de inculpat din pedeapsa contopită, de la data de 26.06.2006 la data de 10.07.2007.
2.În temeiul art. 334 Cproc.pen. s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor inculpatului prin rechizitoriu, din infracțiunile prev. de art. 239 al. 1 și 239 al. 2. fiecare cu aplic. art. 37 lit. b. ambele cu aplic. art. 33 lit, a. în infracțiunile prev. de 239 al. 1 și 239 al. 2. cu aplic. art. 33 lit, a.
În temeiul art. 239 al. 1. cu aplic. art. 13. a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă simplă în dauna părții vătămate.
În temeiul art. 239 al. 2. cu aplic. art. 13. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă agravată în dauna părții vătămate.
În temeiul art. 34. b rap. la art. 33 lit. a. au fost contopite pedepsele și s-a aplicat inculpatuluio pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare.
În temeiul art. 71 rap. s-a interzis inculpatului pe perioada executării pedepsei închisorii, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64, a teza a II-a și b.
II. În temeiul art. 346 Cproc.pen. rap. la art. 998 și 1003. s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 10.000 de euro (în echivalent lei la cursul BNR din ziua plății), cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.
În temeiul art. 346 Cproc.pen. rap. la art, 998 și 1003. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata către aceasta a sumei de 5.000 de lei, cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.
În temeiul art. 191 al. 1 și 2 Cproc.pen, au fost obligați fiecare inculpat la plata a câte 1.000 de lei către stat, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 23.08.2005 în jurul orei 16,30, părțile vătămate și, ambii având funcția de agent șef adjunct în cadrul Biroului Urmăriri al Poliției Sectorului 2 B, în timp ce se deplasau pe Bd. - cu autoturismul WV cu nr. B-23-, venind de la Autoritatea pt. către Secția 8 Poliție, l-au observat 1n autoturismul - Break cu nr. B-38- pe numitul, urmărit general în baza Ordinului LG.R nr. S/-/24.05.2005.
Potrivit atribuțiilor de serviciu, părțile vătămate au obligația de a-i căuta pe indivizii urmăriți general și a pune în executare mandatele de arestare sau de executare a pedepselor privative de libertate emise pe numele acestora. În autoturismul WV condus de partea vătămată se mai afla și martorul -. La intersecția dintre Bd. - și str. - s-a reușit blocarea autoturismului în care se afla. Acesta a ieșit din vehicul și a fugit spre str. -. In continuare, a intrat în curtea imobilului din-, fiind somat să se oprească de către partea vătămată, care între timp ieșise din autoturism și plecase în fugă după urmăritul general. Partea vătămată a executat foc de avertisment în plan vertical, după care a încercat să escaladeze gardul despărțitor dintre imobilele nr. 117-115 însă a fost stânjenit de, care se afla în fața lui, la mică distanță. În momentul în care a atins solul, a încercat să-I prindă pe urmăritul general, dar în cădere, pistolul pe care îl avea în mâna dreaptă s-a descărcat accidental, glonțul s-a îndreptat spre asfalt de unde al ricoșat în rama portierei ambulantei cu nr. B-25- ce se deplasa pe Bd, -, a spart geamul și l-a lovit în zona membrului inferior drept pe martorul, aflat la volan.
În continuare, numitul a ieșit în stradă și a intrat în troleibuzul liniei 86 ce era oprit în stație. Întrucât martorul a oprit ambulanța în paralel cu troleibuzul iar polițiștii se aflau în acea zonă căutându-l pe, acesta a coborât din troleibuzul în care urcase pentru a se ascunde și a scăpa. Partea vătămată a ajuns lângă acel troleibuz și a încercat să-I imobilizeze pe, moment în care au intervenit cei doi inculpați, și. Aflându-se în spatele polițistului, inculpatul la prins pe acesta de brațul drept iar l-a apucat de brațul stâng, după care ambii inculpați i-au adresat părții vătămate injurii și au amenințat-o că o să-i taie gâtul cu sabia și că o să-i omoare familia, că o să-i răpească soția și o să-și bată joc de ea, că îi vor da foc la casă. Totodată, inculpații au început să izbească partea vătămată de partea laterală a troleibuzului. a fost astfel lovit, de câteva ori, cu fața și pieptul de troleibuz, după care a fost târât până la gardul imobilului oi nr. 117 unde se aflau mai multe persoane ce păreau a fi prieteni sau rude cu și inculpații, După ce l-au eliberat pe, inculpații s-au îndreptat spre partea vătămată care venea să-și ajute colegul și l-au amenințat și pe acesta că o să-i omoare familia, că îi vor tăia capul cu sabia și că îi va da foc la casă, după care s-au pierdut în mulțimea de oameni ce se adunase în acel loc și au plecat.
În urma loviturilor violențelor exercitate asupra sa, partea vătămată a suferit leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare cca. 5-6 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută în rechizitoriu și avută în vedere de instanța de fond a fost stabilită în baza probelor administrate în cauză și anume: declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor, certificat medico - legal, toate coroborate cu declarațiile inculpaților.
Fiind audiați inculpații și nu au recunoscut comiterea faptelor.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și solicitând în principal achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală și în subsidiar înlăturarea sporului de 3 luni aplicat la pedeapsa rezultantă pentru inculpat și să se dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului.
Prin decizia penală nr.7/07.01.2009, Tribunalul București - Secția I-a Penală a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații și, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, situația de fapt a fost corect reținută în urma analizei temeinice a materialului probator, având în vedere apărările formulate de cei doi inculpați care au fost înlăturate motivat întrucât nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
Reținerea instanței de apel că nu se impune achitarea inculpaților cât timp probele administrate în cauză dovedesc că inculpații au comis faptele ce li se rețin în sarcină.
Cu privire la pedepsele aplicate, instanța de apel a reținut că acestea au fost corect individualizate ținându-se seama de toate criteriile prev. de art. 72 Cod penal dar și de dispozițiile art. 52 Cod penal.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpații criticând-o pentru netemeinicie solicitând reducerea pedepsei și aplicarea art. 82 Cod penal pentru inculpatului iar inculpatul a solicitat achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. Cod procedură penală rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală motivând că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive.
În recursurile lor inculpații invocă motivele de casare prev. de art. 3859pct. 14 și 18 Cod procedură penală.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectele motivelor de recurs invocate conform art. 3856alin. 2 Cod procedură penală, Curtea apreciază că în cauză este incident doar cazul de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală referitor la pedepse greșit individualizate în raport de dispozițiile art. 72 Cod penal, sens în care constată întemeiate recursurile sub acest aspect urmând a le admite ca atare pentru considerentele ce urmează:
Curtea apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită fiind rezultatul coroborării tuturor probelor administrate în ambele faze ale procesului penal, încadrarea juridică dată faptelor este justă, în mod corect stabilind instanța de fond că sunt întrunite în cauză elementele tragerii la răspundere penală a inculpaților.
Susținerile apărării în sensul achitării inculpaților pe motiv că aceștia nu cunoșteau faptul că părțile vătămate sunt polițiști apreciind astfel că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, nu sunt întemeiate.
În faza de urmărire penală au fost audiați martorii, și, aceștia fiind de față la incidentul dintre inculpați și părțile vătămate și, ei descriind modul în care inculpații l-au imobilizat pe și l-au izbit cu pieptul și fața de troleibuzul ce era oprit în stație.
Deși actul de sesizare a instanței se rezumă doar la transcrierea declarațiilor celor patru martori, instanța de fond nu a reușit să audieze în mod direct și nemijlocit decât doi martori, respectiv și.
Cu privire la martorii și, instanța de fond a depus diligențe pentru a fi audiați în fața instanței fiind citați cu mandat de aducere cu însoțitor, mandate însă care nu au putut fi aduse la îndeplinire.
Astfel, din procesele - verbale de aducere la îndeplinire a mandatelor rezultă că martorul nu a locuit niciodată la adresa indicată în faza de urmărire penală.
Din procesul verbal întocmit de organele de poliție (fila 107 dosar instanță de fond) rezultă că la adresa din B-, sector 2, presupusul domiciliu la martorului, organele de poliție au luat legătura cu numitul care a declarat că locuiește de 20 de ani la adresa susmenționată, iar persoana în cauză nu a locuit niciodată la această adresă.
Aceeași situație se reține și cu privire la martorul, din relațiile luate din teren de organele de poliție (fila 102 dosar instanță de fond) rezultă că acesta nu mai locuiește la adresa din-, sector 2 de doi ani de zile.
Coroborând însă probele administrate în faza de urmărire penală cu cele administrate de instanța de fond, respectiv declarațiile părților vătămate și ale martorilor și, precum și actele medicale referitoare la partea vătămată, Curtea reține că vinovăția inculpaților a fost dovedită în mod corect, instanța de fond dispunând condamnarea inculpaților.
La aplicarea acestor pedepse, Curtea are în vedere faptul că atitudinea inculpaților a fost determinată de împrejurarea că o rudă foarte apropiată acestora, respectiv fratele inculpatului este urmărit de către lucrătorul de poliție, care a făcut uz de armă, a creat, urmărindu-l pe cel în cauză pe mai multe străzi, escaladând garduri în plină zi, situație ce a condus la producerea unei stări de neliniște de conflict, fapt ce i-a determinat pe inculpați să intervină în ajutorul rudei lor.
Este adevărat că faptele reținute în sarcina inculpaților prezintă un anumit grad de pericol social însă față de regimul sancționator blând stabilit de legiuitor pentru acest gen de infracțiuni, Curtea apreciază că aplicarea unor pedepse cu amendă penală corespunde criteriilor de individualizare judiciară a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal, fiind în măsură să contribuite la formarea unei atitudini corect față de regulile de conviețuire socială și respectiv ordinii de drept.
Cu privire la criticile aduse referitor la modul de soluționare a laturii civile, Curtea reține că acestea nu pot dace obiectul analizei instanței de recurs, aspectele invocate nefiind și încadrate în nici un caz de casare reglementate de dispozițiile art. 3859Cod procedură penală.
Față de considerentele arătate, Curtea urmează ca în baza art. 38515alin. 2 lit. d Cod procedură penală să admisă recursurile inculpaților ca și.
Va casa în totalitate decizia penală și în parte sentința penală 622 din 17 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B, și rejudecând, în fond:
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare, aplicată inculpatului, în pedepsele componente.
În baza art. 239 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 13 cod penal va fi condamnat inculpatul la 5000 lei amendă penală conform art. 63 alin. 3 ultima teză cod penal.
În baza art. 239 alin. 2 cod penal cu aplic. art. 13 cod penal va fi condamnat același inculpat la 7000 lei amendă penală conform art. 63 alin. 3 ultima teză cod penal.
În baza art. 33 lit. a 34 lit. c cod penal va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7000 lei amendă penală.
Va menține liberarea condiționată cu privire la pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 2668 din 22 decembrie 2006 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B de 1 an și 2 luni închisoare.
II. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului, în pedepsele componente.
În baza art. 239 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 13 cod penal va condamna pe inculpat la 5000 lei amendă penală conform art. 63 alin. 3 ultima teză cod penal.
În baza art. 239 alin. 2 cod penal cu aplic. art. 13 cod penal va condamna pe același inculpat la 7000 lei amendă penală conform art. 63 alin. 3 ultima teză cod penal.
În baza art. 33 lit. a 34 lit. c cod penal va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7000 lei amendă penală.
Se vor menține celelalte disp. ale sentinței penale.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr. 7 din 07 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul București secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Casează în totalitate decizia penală și în parte sentința penală 622 din 17 octombrie 2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B, și rejudecând, în fond:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani și 3 luni închisoare, aplicată inculpatului, în pedepsele componente.
În baza art. 239 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 13 cod penal condamnă pe inculpat la 5000 lei amendă penală conform art. 63 alin. 3 ultima teză cod penal.
În baza art. 239 alin. 2 cod penal cu aplic. art. 13 cod penal condamnă pe același inculpat la 7000 lei amendă penală conform art. 63 alin. 3 ultima teză cod penal.
În baza art. 33 lit. a 34 lit. c cod penal dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de7000 lei amendă penală.
Menține liberarea condiționată cu privire la pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 2668 din 22 decembrie 2006 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B de 1 an și 2 luni închisoare.
II. Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului, în pedepsele componente.
În baza art. 239 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 13 cod penal condamnă pe inculpat la 5000 lei amendă penală conform art. 63 alin. 3 ultima teză cod penal.
În baza art. 239 alin. 2 cod penal cu aplic. art. 13 cod penal condamnă pe același inculpat la 7000 lei amendă penală conform art. 63 alin. 3 ultima teză cod penal.
În baza art. 33 lit. a 34 lit. c cod penal dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de7000 lei amendă penală.
Menține celelalte disp. ale sentinței penale.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de câte 200 lei pentru fiecare inculpat, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact./03.06.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Red. - Judecătoria sectorului 2 B - Secția Penală
Președinte:Bădescu LilianaJudecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica
