Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 71/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITE ȘTI
SECȚIA PENAL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 71/
Ședința public din 28 Ianuarie 2010
Curtea compus din:
PREȘEDINTE: Doru Mercan dr. - -, președinte secție
Judector: - -
Judector: - -
Grefier: - -
Parchetul de pe lâng Curtea de APEL PITE ȘTI, reprezentat prin:
Procuror -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL VÂLCEA și inculpatul, deținut în Penitenciarul Coliba ș i, împotriva decizeii penale nr.123/A din 23 septembrie 2009, pronunțat de TRIBUNALUL VÂLCEA, în dosarul nr-.
S-a înregistrat ședința de judecat potrivit art.304 al.1 Cod procedur penal.
La apelul nominal, fcut în ședința public, au lipsit prțile.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care:
Dezbaterile în fond asupra acuzei au avut la data de 21 ianuarie 2010 când susținerile prților au fost consemnate în încheierea de ședinț din acea dat, încheiere care face parte integrant din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor penale formulate, deliberând, constat:
Prin sentința penal nr. 207 din 26 iunie 2009, pronunțat de Judec toria Horezu, în dosarul nr-, în baza art.239 al.1 cu aplic. art.37 lit. Cod penal, inculpatul, fiul lui și, nscut la data de 04.02.1961, în comuna, județul V, domiciliat în comuna, sat, județul V, CNP--, deținut în Penitenciarul Coliba ș i, a fost condamnat la pedeapsa de 7 luni închisoare, pentru infracțiunea de ultraj.
În baza art.39 al.2 Cod penal, s-a contopit restul de pedeaps neexecutat de 3 luni și 6 zile din pedeapsa de 16 ani închisoare, aplicat inculpatului prin sentința penal nr.39 din 23.09.1992 a Tribunalului Vâlcea, cu pedeapsa de 7 luni închisoare, din prezenta cauz, dispunând ca inculpatul s execute pedeapsa de 7 luni închisoare.
În baza art.205 al.1 Cod penal, același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 200 lei amend, pentru infracțiunea de insult.
În baza art.181 al.1 Cod penal, cu aplic. art.37 lit.b Cod penal, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de vtmare corporal.
În baza art.33 lit.a rap. la art.34 lit.d Cod penal, s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a aplicat inculpatului, spre executare, pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, aplicându-i-se art.57, art.71 Cod penal.
În baza art.88 Cod penal rap. la art.350 al.1 Cod pr.penal, s-a dedus din pedeapsa aplicat spre executare inculpatului, durata arestrii preventive din data de 26 februarie 2009, ora 15,50 - la zi și a fost menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.71 al.1 Cod penal, s-au aplicat inculpatului pedepsele accesorii prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal.
S-au admis, în parte, acțiunile civile formulate de prțile civile și
În baza art.14 Cod pr.penal, rap. la art. 998 Cod civil, inculpatul a fost obligat s plteasc prții civile suma de 300 lei, daune morale, și prții civile G suma de 200 lei, daune morale.
În baza art.313 al.1 din Legea nr.95/2006, inculpatul a fost obligat s plteasc prții civile Spitalul Clinic Județean de Urgenț C suma de 1979,49 lei, cheltuieli de spitalizare și prții civile Serviciul Județean de Ambulanț V, suma de 471.60 lei, cheltuieli de transport victim la spital.
În baza art.191 al.1 și art.193 alin.2 Cod pr.penal, inculpatul a fost obligat s plteasc statului 750 lei cheltuieli judiciare, iar prții civile suma de 700 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a reținut urmtoarele:
În fapt, a reținut c de mai mult timp, între inculpatul și numitul exista un litigiu în legtur cu un teren în suprafaț de 200 mp. situat pe raza comunei, satul în punctul "La ", pentru care niciunul dintre ei nu posed titlu de proprietate. Prin Hotrârea Consiliului Local nr.46 din 31.05.2007, confirmat prin HG nr.681/2008, s-a hotrât trecerea în domeniul public a suprafeței de 200 mp cale de acces din pct."La ".
Inculpatul, nefiind de acord cu aceast hotrâre, a spat de mai multe ori un șanț pe teren pentru a nu permite trecerea persoanelor pe calea de acces. În vederea respectrii hotrârii Consiliului local la data de 12.07.2007, secretarul comunei - Gad at dispoziție tractoristului s astupe cu balast șanțul spat de inculpat, tractoristul a refuzat s execute sarcina de serviciu, fiindu-i team de reacția inculpatului. În data de 12.07.2007, în jurul orelor 14,00, inculpatul s-a deplasat la sediul Primriei, unde a început s strige chiar de la intrarea în cldire, c-l omoar pe secretar, intrând în primul birou, respectiv în biroul secretarului dactilograf în care se afla secretarul comunei G, împreun cu martora -, redactând hotrâri ale consiliului local.
Inculpatul a adresat injurii la adresa secretarului primriei și l-a amenințat cu moartea dac mai d vreo dispoziție s astupe șanțul de pe terenul din pct."La ", afirmând c îi va da foc la autoturismul proprietate personal precum și la primrie, dup care, a plecat și dup 15-20 minute s-a reîntors din nou în incinta Primriei, cu o plas în care avea un bidon, din probe nerezultând c inculpatul a avut benzin în bidon, și a amenințat din nou pe secretar c va da foc cu benzin și, în aceast situație, secretarul primriei Gaa nunțat telefonic Postul de Poliție. La fața locului s-a deplasat agentul de poliție, în prezența creia, inculpatul a continuat cu amenințrile cu moartea la adresa secretarului comunei și c îi va incendia autoturismul, agentul de poliție reușind s-l calmeze pe inculpat.
Starea de fapt reținut, s-a dovedit prin declarațiile prții vtmate G, date atât la urmrirea penal cât și în fața instanței, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauz, respectiv, -, și actele și relațiile emise de Primria.
În ceea ce privește infracțiunea prev. de art.181 alin.1 Cod penal, ce face obiectul dosarului nr-, s-a reținut c în data de 15.10.2008, în jurul orei 9,00, partea vtmat s-a apucat, ajutat de fratele su, martorul, s toarne o plac de ciment într-un fânar, aflat în aproprierea locuinței numitei, în curtea creia, l-a vzut pe inculpatul, puțin înainte de a termina lucrul, respectiv în jurul orelor 14-15,00. În jurul orelor 15-16,00, rmânând fr ciment, Cap lecat spre casa lui, unde a servit masa și a plecat acas, iar partea vtmat rmânând în continuare la fânar s fac rost de ciment prin vecini pentru a termina placa.
ciment, partea vtmat s-a întors la fânar, pentru a continua lucrul și în jurul orelor 18,00, inculpatul a ridicat capul peste poarta lui și a adresat amenințri prții vtmate, dup care au avut loc discuții contradictorii între prți și, auzind aceste discuții, soția prții vtmate, s-a apropiat și ea de fânar, iar numita venea cu vitele dinspre râu, spre casa ei.
Inculpatul a ieșit din curtea locuinței lui cu o secure și s-a dus la partea vtmat și a încercat s-l loveasc în cap cu securea, iar partea vtmat s-a aprat cu o pe care a ridicat-o deasupra capului, dup care inculpatul a lovit pe partea vtmat cu muchia securii în zona coastelor în partea și, imediat dup primirea loviturii, partea vtmat a fost ajutat s mearg la locuința sa de soție și de fiica sa, care ieșise și ea afar din cas alertat de scandal. Ca urmare a loviturii primite, partea vtmat a fost dus cu ambulanța la Spitalul Județean de Urgenț V și de acolo la Spitalul de Urgenț C, unde a stat internat în perioada 16-24.10.2008.
Starea de fapt reținut s-a dovedit prin declarațiile prții vtmate, coroborat cu declarațiile martorilor audiați în cauz: - martor ocular, G, coroborat cu raportul de constatare medico-legal și concluziile medicului legist ( fila 149).
S-a apreciat de prima instanț, c amenințrile fcute de inculpat secretarului primriei i-au produs o stare de temere acestuia din urm, deoarece inculpatul este cunoscut în comun ca fiind agresiv și periculos fiind anterior condamnat pentru infracțiunea de omor și alte infracțiuni de violenț, din fișa de cazier judiciar a inculpatului, rezultând c prin sentința penal nr.39/23.09.1992 a Tribunalului Vâlcea, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 16 ani închisoare, pentru infracțiunea de omor calificat fiind arestat la data de 18.02.1992 și liberat condiționat la data de 17.09.2003, având un rest rmas neexecutat de 1614 zile.
La stabilirea cuantumului pedepsei pentru infracțiunea de ultraj, prev.de art.239 alin.1 Cod penal s-a avut în vedere starea de recidiv postcondamnatorie a inculpatului și pericolul social ridicat al faptei comise, deoarece inculpatul a pus în primejdie autoritatea și prestigiul de care trebuie s se bucure instituția primriei precum și siguranța și demnitatea secretarului comunei.
S-a mai reținut c inculpatul a comis și infracțiunea prev. de art.205 alin.1 Cod penal, respectiv infracțiunea de insult, constând în aceea c la data de 12.07.2007, inculpatul a adresat injurii la adresa prții vtmate G și a adus atingere onoarei și demnitții acestuia.
De asemenea, s-a mai reținut c acest inculpat a mai comis o alt infracțiune, respectiv infracțiunea de vtmare corporal prev. de art.181 al.1 Cod penal, cu reținerea strii de recidiv post-executorie prev. de art.37 lit.b Cod penal, deoarece inculpatul, în data de 15.08.2008 a lovit pe partea vtmat și i-a produs leziuni ce au necesitat 25-30 de zile de îngrijire medical.
Pentru toate aceste fapte, avându-se în vedere persoana inculpatului care este recidivist, gravitatea faptelor comise de inculpat (trei fapte), precum și modul de svârșire a acestora, s-a apreciat de instanța de fond c pedeapsa aplicat spre executare inculpatului își poate atinge scopul preventiv, educativ cât și coercitiv, prin executare în regim de detenție.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lâng Judec toria Horezu și inculpatul.
Parchetul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând c deși în considerentele hotrârii instanța a precizat c va menține liberarea condiționat cu privire la pedeapsa de 16 ani închisoare, aplicat inculpatului prin sentința penal nr. 39 din 23.09.1992 a Tribunalului Vâlcea, în mod nelegal a dispus contopirea restului de pedeaps rmas neexecutat cu pedeapsa aplicat inculpatului pentru infracțiunea de ultraj, stabilind eronat un rest de pedeaps rmas neexecutat de 3 luni și 6 zile, în loc de 1614 zile. De asemenea, parchetul a criticat sentința și sub raportul individualizrii pedepselor, apreciind c acestea sunt prea blânde, nu s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor și nici persoana inculpatului care a mai fost anterior condamnat.
Inculpatul a criticat sentința, susținând c nu exist probe în sensul svârșirii infracțiunilor pentru care a fost condamnat, existând contradicții între probele administrate.
TRIBUNALUL VÂLCEA, prin decizia penal nr.1237A din 23 septembrie 2009, admis apelul declarat de Parchetul de pe lâng Judec toria Horezu, a desființat în parte sentința, în sensul c a descontopit pedepsele aplicate inculpatului în pedepsele componente.
S-a majorat pedeapsa aplicat inculpatului pentru infracțiunea prev.de art.239 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal la 1 an și 6 luni închisoare.
De asemenea, s-a majorat pedeapsa aplicat inculpatului pentru art.181 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal la 2 ani închisoare.
S-au recontopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul s execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
S-a menținut liberarea condiționat pentru restul de pedeaps rmas neexecutat de 1614 zile, din sentința penal nr.39 din 23.09.1992 a Tribunalului Vâlcea.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței și starea de arest a inculpatului, deducându-se în continuare detenția.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, care a fost obligat la 250 lei cheltuieli judiciare ctre stat, în care s-a inclus și suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru avocatul delegat din oficiu ce s-a dispus a se avansa anticipat din fondurile Ministerului Justiției și Libertților.
Pentru a pronunța aceast decizie, tribunalul a reținut urmtoarele:
Inculpatul a fost condamnat la o pedeaps de 16 ani închisoare, prin sentința penal nr.39/23.09.1992 a Tribunalului Vâlcea, fiind arestat la data de 18.02.1992 și liberat condiționat la data de 17.09.2003, executând aproape 12 ani, executare ce expira la data de 17 februarie 2008, iar la data de 12 iulie 2007, inculpatul a comis infracțiunea de ultraj.
Faț de intervalul mare de timp dintre data liberrii condiționate și data svârșirii faptei de ultraj, perioad în care inculpatul nu a svârșit infracțiuni de violenț, tribunalul a apreciat, c în raport și de gravitatea faptei comise, nu se impune revocarea liberrii condiționate.
Tribunalul a apreciat, îns, c instanța de fond nu a respectat în totalitate criteriile de individualizare a pedepselor prevzute de disp.art.72 Cod penal și a aplicat inculpatului pedepse mult prea blânde pentru infracțiunile de ultraj și vtmare corporal, având în vedere modalitțile în care a svârșit astfel de infracțiuni, faptul c prezint diagnosticul de tulburare de personalitate social, precum și antecedentele penale ale acestuia.
In ceea ce privește susținerile inculpatului în sensul c nu exist probe cu privire la infracțiunile reținute în sarcina sa, tribunalul a artat, în privința infracțiunii de ultraj, c acestea sunt contrazise de declarațiile prții vtmate G și de depoziția martorei -, din probatoriul administrat în dosar rezultând, totodat, c inculpatul a continuat s amenințe cu moartea pe secretarul primriei chiar și în prezența agentului de poliție.
Cu referire la svârșirea de ctre inculpat a infracțiunii de vtmare corporal grav, tribunalul, de asemenea, a reținut c aceasta este dovedit nu numai cu declarațiile prții vtmate, dar si cu actele medico-legale depuse la dosar și declarațiile martorilor, și.
Faț de considerentele de mai sus, tribunalul a admis apelul declarat de Parchetul de pe lâng Judec toria Horezu, a desființat în parte sentința, a descontopit pedepsele aplicate inculpatului în pedepsele componente, majorând pedeapsa pentru infracțiunea de ultraj și de vtmare corporal, conform dispozitivului enunțat, dup care a recontopit toate aceste pedepse, inclusiv pedeapsa pentru infracțiunea de insult, dispunând, în consecinț, s execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, în același timp menținând liberarea condiționat, precum și restul dispozițiilor sentinței.
Cu referire la apelul declarat de inculpat, acesta a fost apreciat ca nefondat, tribunalul respingându-l ca atare.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL VÂLCEA și inculpatul.
Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL VÂLCEA critic decizia atacat, pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esenț, urmtoarele motive:
-Instanța de apel, în mod greșit a dispus menținerea liberrii condiționate pentru restul de pedeaps rmas neexecutat de 1614 zile, din sentința penal nr.39 din 23 septembrie 1992 Tribunalului Vâlcea, întrucât se impunea revocarea acestei liberri, având în vedere c inculpatul a comis o nou infracțiune cu intenție în perioada liberrii condiționate, și anume o infracțiune de ultraj, deosebit de grav, constând în amenințarea cu moartea a prții vtmate G, secretar al Primriei, județul V, precum și cu incendierea autoturismului proprietate personal.
-Dispunându-se revocarea liberrii condiționate, instanța trebuia s fac aplicarea prevederilor art.39 alin.1 și 2 Cod penal, în sensul contopirii între restul rmas neexecutat din pedeapsa din care s-a liberat condiționat și pedeapsa aplicat pentru infracțiunea svârșit ulterior, impunându-se eventuala adugare a unui spor conform art.61 alin.2 Cod penal.
Inculpatul, prin aprtor, cât și prin ultimul cuvânt acordat, dar și prin multiplele cereri scrise depuse, susține, în esenț, c nu a comis nici o infracțiune pentru care a fost condamnat în aceast cauz, solicitând achitarea, iar în subsidiar, casarea deciziei și menținerea soluției instanței de fond, cu privire la cuantumul pedepselor aplicate, avându-se în vedere starea conflictual permanent între recurent și secretarul primriei G, întrucât acesta l-a lipsit pe inculpat de o suprafaț de teren la care era îndreptțit, fr s primeasc nici o despgubire, precum și starea de sntate a sa și situația familiei, în sensul c este singurul întrețintor al acesteia.
Examinând decizia atacat, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art.385/14 Cod pr.penal, raportat la cazurile de casare prevzute de art.385/9 Cod pr.penal, curtea constat c recursul parchetului este întemeiat, iar cel al inculpatului neîntemeiat, pentru considerentele ce vor urma:
In ceea ce privește recursul declarat de parchet, curtea constat urmtoarele:
In primul rând, curtea reține c instanțele au stabilit corect situația de fapt în aceast cauz, Încadrarea în drept precum și vinovția inculpatului.
Astfel, deși inculpatul nu recunoaște fapta, așa cum rezult din susținerile sale orale, dar și din multitudinea de acte scrise, depuse în cauz, totuși vinovția sa este dovedit, în ceea ce privește infracțiunea de ultraj prev. și ped. de art.239 alin.1 Cod penal, cu declarațiile prții vtmate G, precum și a martorilor, -, și de conținutul actelor emise de Primria, iar cu referire la infracțiunea de vtmare corporal prevzut de art.181 Cod penal, aceasta este dovedit cu declarațiile prții vtmate, coroborate cu declarațiile martorilor, G, coroborate și cu raportul de constatare medico-legal și concluziile medicului legist, ansamblul probator efectuat atât în cursul urmririi penale cât și în cursul judecții.
Reținând, ca atare, în mod corect vinovția inculpatului pentru aceste dou infracțiuni, dar și pentru infracțiunea de insult prevzut de art.205 Cod penal, svârșit la aceeași dat cu infracțiunea de ultraj, prev. de art.239 alin.1 Cod penal, prin injuriile adresate aceleiași prți vtmate G, tribunalul a constatat, totuși, c individualizarea pedepselor efectuat de prima instanț, nu a respectat cerințele prevzute de art.72 Cod penal și, în consecinț, a majorat pedepsele pentru infracțiunile de ultraj și de vtmare corporal, luând în considerare modalitțile în care au fost svârșite astfel de fapte, antecedentele penale ale inculpatului.
Totuși, apreciaz curtea, deși tribunalul a dispus ca inculpatul s execute o pedeaps rezultant de 2 ani închisoare, în condițiile art.57 Cod penal, menținând liberarea condiționat, totuși pentru realizarea scopului pedepsei prevzut de art.52 Cod penal, se impunea nu menținerea acestei liberri condiționate cum au procedat instanțele, ci revocarea acesteia, pentru restul de pedeaps de 1614 zile rmas neexecutat dintr-o pedeaps anterioar.
Astfel, inculpatul a fost liberat condiționat dintr-o pedeaps de 16 ani închisoare, pentru o infracțiune de omor calificat aplicat prin sentința penal nr.39 din 23 septembrie 1992 Tribunalului Vâlcea, o infracțiune de o extrem periculozitate social, soldat cu un rezultat atât de grav, cum este cel al morții victimei.
Deși a fost liberat condiționat, inculpatul a perseverat în activitatea sa infracțional, svârșind tot astfel de infracțiuni grave, predispuse spre violenț, cum sunt cele de insult, prev. de art.205 Cod penal, și de ultraj prin amenințare, prevzut de art.239 alin.1 Cod penal, pân la expirarea termenului de liberare condiționat, ceea a atras reținerea de ctre instanțe a strii de recidiv postcondamnatorie prevzut de art.37 lit.a Cod penal, faț de infracțiunea prev. de art.239 alin.1 Cod penal, precum și svârșirea unei alte infracțiuni, de aceast dat efectiv de violenț, și anume infracțiunea de vtmare corporal prev. de art.181 Cod penal, aceasta dup expirarea duratei liberrii condiționate, ceea ce atrage starea de recidiv postexecutorie prev. de art.37 lit.b Cod penal, în raport de aceast ultim infracțiune.
In aceast situație, luând în considerare atât starea de recidiv postcondamnatorie dar și starea de recidiv postexecutorie, în care a svârșit infracțiunile prevzute de art.239 alin.1, respectiv art.181 Cod penal, dar și gravitatea unor asemenea fapte, așa cum au fost descrise în considerentele mai sus prezentate, cu consecințe asupra autoritții unei persoane aflat într-o funcție oficial ce implic exercițiul autoritții de stat, dar și asupra integritții fizice și demnitții unei persoane particulare, curtea apreciaz c se impune revocarea liberrii condiționate, pentru restul de pedeaps rmas neexecutat, și nu menținerea ei, așa cum au stabilit instanțele.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât inculpatul are un cazier extrem de bogat, de astfel de infracțiune predispuse spre violenț sau de natur violent (47 dosar urmrire penal), inculpatul fiind cunoscut pe raza comunei, așa cum rezult din ancheta social efectuat în cauz (76 dosar urmrire penal), ca fiind o persoan agresiv, recalcitrant ce exercit o presiune permanent asupra persoanelor sau autoritților cu care intr în conflict, amenințând cu distrugerea bunurilor proprietate personal și chiar moartea acestor persoane, în cazul în care conflictele sale nu-i sunt soluționate favorabil.
De menționat, c deși în privința inculpatului s-a concluzionat prin expertiza medico-legal psihiatric faptul c are discernmântul pstrat, totuși, din același raport de expertiz rezult c acesta are afecțiuni pe plan psihic, suferind de "tulburare de personalitate disociat", astfel c, pe fondul unei stri permanente de agresivitate, de nemulțumire, de amenințri în sensul celor mai sus artate, mai ales faț de modul cum autoritțile îi rezolv cererile sale, pe care le consider îndreptțite, oricând, apreciaz curtea, inculpatul poate s reacționeze, svârșind noi fapte penale, și ca atare, privarea sa de libertate pe o durat mai mare decât cea stabilit de instanțe, poate fi o soluție - în opinia curții - de corijare a atitudinii și comportamentului su, de îndreptare a sa.
Astfel, scopul pedepsei raportat la gravitatea multiplelor fapte comise cât și la persoana inculpatului care este recidivist și predispus la acte de violenț, urmeaz a fi realizat - în aprecierea curții - mai eficient mai ales prin prisma funcției de coerciție instituite de art.52 Cod penal, și nu numai de prevenție, coerciție care se impune a fi realizat pe o perioad mai lung decât au stabilit anterior instanțele.
Mai mult, cum nu a fcut dovada îndreptrii comportamentului su, perseverând în activitți infracționale, deși a beneficiat de instituția liberrii condiționate - instituție abilitat s-i ofere premisa unui alt comportament, și anume un comportament normal cu respectarea legii și a normelor de conviețuire social - și având în vedere gravitatea unor asemenea fapte svârșite ulterior, pe timpul liberrii condiționate, curtea va dispune, în baza art.61 alin.1 Cod penal, revocarea acestei liberri pentru restul de pedeaps de 1614 zile, rmas neexecutat din pedeapsa de 16 ani închisoare, aplicat prin sentința penal nr.39 din 23 septembrie 1992 Tribunalului Vâlcea.
Pe de alt parte, revocând acest rest rmas neexecutat, curtea constat c executarea acestui rest de pedeaps, mult mai mare decât pedeapsa rezultant stabilit de tribunal de 2 ani închisoare, este suficient pentru atingerea scopului pedepsei prev. de art.52 Cod penal, așa cum a fost analizat mai sus, având în vedere și anumite circumstanțe concrete în care a svârșit faptele reținute în sarcina sa, cauzele ce au generat comportamentul infracțional al inculpatului, ce se consider nedreptțit de ctre autoritți, pe fondul unei stri psihice precare, toate acestea îndreptțind curtea s aprecieze c nu se mai impune și aplicarea unui spor, așa cum solicit parchetul.
Așa fiind, faț de cele artate, curtea, în baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penal, va admite recursul declarat de parchet, în sensul celor mai sus artate, va casa în parte decizia atacat precum și sentința penal pronunțat în aceast cauz.
Va descontopi pedeapsa rezultant de 2 ani închisoare, aplicat inculpatului prin decizie, în pedepsele componente de 1 an și 6 luni pentru infracțiunea prev. de art.239 alin.1 Cod penal, 2 ani pentru infracțiunea prev. de art.181 Cod penal, și 200 lei amend, pentru infracțiunea prev. de art.205 alin.1 Cod penal.
In baza art.61 alin.1 teza a II-a Cod penal, va dispune revocarea liberrii condiționate pentru restul rmas neexecutat de 1614 zile din pedeapsa anterioar din care a fost liberat condiționat.
In baza art.61 alin.1 teza a III-a Cod penal, curtea va contopi pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevzut de art.239 alin.1 Cod penal și 200 lei amend, pentru infracțiunea prev. de art.205 Cod penal, svârșite în perioada termenului de liberare condiționat, și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare, pe care o va contopi cu restul de 1614 zile, rmas neexecutat, dispunând executarea celei mai grele, respectiv a restului de 1614 zile închisoare.
De asemenea, curtea va contopi pedeapsa rezultant de 1614 zile cu pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicat pentru infracțiunea prev. de art.181 Cod penal, svârșit dup expirarea duratei liberrii condiționate, și va dispune ca inculpatul s execute pedeapsa cea mai grea de 1614 zile, în condițiile art.57 Cod penal.
Totodat, curtea, în baza art.385/17 alin.4, rap. la art.383 alin.2 Cod pr.penal, va deduce arestarea preventiv la zi.
Va menține restul dispozițiilor hotrârilor.
In ceea ce privește recursul inculpatului, care consider, în principal, c este nevinovat și, în subsidiar, c se impune casarea deciziei și menținerea soluției primei instanțe, sub aspectul individualizrii pedepsei, curtea, faț de cele motivate cu referire la recursul parchetului, va reține c toate aceste critici nu sunt întemeiate și, în consecinț, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penal, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, pe care-l va obliga, potrivit art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penal, la cheltuieli judiciare ctre stat, în care va fi inclus și onorariu avocat din oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL VÂLCEA, împotriva deciziei penale nr.123/A din data de 23 septembrie 2009, pronunțat de TRIBUNALUL VÂLCEA, în dosarul nr-.
Caseaz în parte decizia atacat precum și sentința penal nr.207/26.06.2009, pronunțat de Judec toria Horezu.
Descontopește pedeapsa aplicat inculpatului prin decizie, respectiv: 1 an și 6 luni pentru infracțiunea prev. de art.239 alin. 1 Cod penal, 2 ani pentru infracțiunea prevzut de art.181 cod penal și 200 lei amend pentru infracțiunea prevzut de art.205 alin.1 Cod penal.
În baza art.61 alin. 1 Cod penal, revoc liberarea condiționat pentru restul rmas neexecutat de 1614 zile din pedeapsa de 16 ani închisoare, aplicat prin sentința penal nr.39 din 23.09.1992 a Tribunalului Vâlcea.
Contopește pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu pedeapsa de 200 lei amend și aplic pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare pe care o contopește cu restul 1614 zile rmas neexecutat și dispune executarea celei mai grele, respectiv 1614 zile închisoare.
Contopește pedeapsa rezultant de 1614 zile cu pedeapsa de 2 ani închisoare și dispune executarea celei mai grele de 1614 zile, în condițiile art.57 Cod penal.
Deduce arestarea preventiv la zi.
Menține restul dispozițiilor hotrârilor.
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, nscut la data de 04.02.1961, în comuna, județul V, domiciliat în comuna, sat, județul V, CNP--, deținut în Penitenciarul Coliba ș i, împotriva aceleiași decizii, pe care îl oblig la 500 lei cheltuieli judiciare ctre stat, din care 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se avanseaz din fondurile Ministerului Justiției.
Definitiv.
Pronunțat în ședinț public astzi, 28 ianuarie 2010, la Curtea de APEL PITE ȘTI - secția penal și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
dr.- - -
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.5
Jud.apel
16 februarie 2010
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Corina Voicu
