Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 888/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI

SECȚIA I PENAL

Dosar nr-

800/2009

DECIZIA PENAL NR. 888

Ședința public din 16 iunie 2009

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Găgescu Risantea

JUDECTOR - - -

JUDECTOR - - -

GREFIER - - --

__________________________________________________________

Ministerul Public - Parchetul de pe lâng Curtea de APEL BUCURE ȘTIa fost reprezentat de procuror.

Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul - inculpat - împotriva deciziei penale nr. 161/A/06.03.2009, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția I Penal, în dosarul penal nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința de la data de 28.05.2009, au fost consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, încheiere care face parte integrant din prezenta, iar Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 04.06.2009 și ulterior la datele de 12.06.2009 și 16.06.2009, când a dat urmtoarea hotrâre:

CURTEA,

Asupra recursului penal de faț:

Prin sentința penal nr.30/09.01.2008, pronunțat de Judectoria Sectorului 5 B în dosarul nr-, în baza art.239 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj faț de partea vtmat.

În baza art.239 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj faț de partea vtmat, domiciliat în, Județ A, citat și la locul de munc - Postul de Politie, judet

În baza art.239 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj fat de partea vtmat

În baza art.239 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj fat de partea vtmat.

În baza art.239 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj faț de partea vtmat.

n baza art.239 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj fat de partea vtmat.

În baza art.239 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj fat de partea vtmat.

În baza art.239 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj faț de partea vtmat.

În baza art.239 alin. 1,2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 8 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de ultraj fat de partea vtmat parte civil.

În baza art.87 alin.5 (fost art.79 alin.a) din nr.OUG195/2002, a fost condamnat inculpatul - A la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice.

În baza art.33 lit.b și art.34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele menționate, urmând ca inculpatul s pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art.86/1 Cod penal, s-a dispus suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere pe o durat de 5 ani, ce constituie termen de încercare pentru condamnat stabilit în condițiile art.86/2 Cod penal.

În baza art.86/3 Cod penal, s-a pus în vedere condamnatului s se supun urmtoarelor msuri de supraveghere;

- s se prezinte, o dat pe lun, respectiv în prima zi de joi a fiecrei luni, la judectorul delegat cu executri penale din cadrul Judectoriei Sectorului 5 B;

- s anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședinț sau locuinț și orice deplasare care depșește 8 zile, precum și întoarcerea;

- s comunice și s justifice schimbare locului de munc;

- s comunice informații de natur a putea fi controlate mijloacele lui de

existent.

În baza art.359 Cod procedur penal, s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art.864Cod penal, a cror nerespectare are ca urmare revocarea suspendrii.

În baza art.346 alin.1 Cod procedur penal, raportat la art.14 Cod procedur penal, s-a luat act c prțile vtmate, G, și nu s-au constituit prți civile în cauz.

În baza art.346 alin.1 Cod procedur penal, raportat la art.14 alin.3 lit.b și alin. ultim Cod procedur penal, s-a admis în parte acțiunea civil formulat de partea civil.

În baza art.998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata ctre partea civil a sumei de 1.000 lei, reprezentând daune morale, precum și a sumei de 47,30 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.346 alin. 1 Cod procedur penal, raportat la art.14 alin.3 lit.b Cod procedur penal, coroborat cu art.313 din Legea nr.95/2006, s-a admis acțiunea civil formulat de partea civil Spitalul Județean Pitești, județul A, cu sediul în Pitești,-, județul

În baza art.998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata ctre partea civil Spitalul Județean Pitești a sumei de 38,61 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.191 alin.1 Cod procedur penal, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța astfel instanța de fond a reținut urmtoarele:

La data de 22.09.2006, în jurul orelor 14.45, partea civil, agent de poliție în cadrul Poliției Orașului - Serviciul Poliției Rutiere, a plecat de la domiciliul su din orașul, str. - - nr.39,.A, la sediul politiei din orașul, întrucât începând cu orele 15.00 urma s intre de serviciu. În momentul în care a ieșit în strad, agentul de poliție a observat în fața unei terase numit "Club Tineret" un autoturism marca Cielo, parcat pe strad, autoturism din care se auzea muzica unui aparat și a remarcat c aceasta era fixat pe un volum destul de ridicat. În același timp, a vzut pe teras la o mas trei brbați, care consumau buturi alcoolice, respectiv bere.

Agentul de poliție mai sus artat, dup ce și-a preluat mașina de poliție din dotare, respectiv o, cu numrul de înmatriculare B-51-, s-a deplasat din nou pe str. - -, observând c mașina se afl în același loc, tot cu muzica dat la maxim. În aceste condiții, agentul de poliție a oprit mașina de poliție, a chemat osptarul care servea clienții de la teras, respectiv pe martorul și la întrebat pe acesta dac cunoaște numele proprietarului autoturismului, acesta rspunzându-i c nu cunoaște a cui este mașina în discuție. Apoi, agentul de poliție și-a continuat deplasarea, mergând împreun cu colegul su de echipaj, spre punctul, la intersecția DN 73 cu str. - -, care vine dinspre orașul. De menționat este faptul c, așa cum rezult din declarația martorului, cei trei brbați (identificați ulterior în persoana inculpatului și a martorilor și ) s-au așezat toți la mas și au comandat de dou ori câte trei beri, stând la barul în discuție aproximativ o or. Prin urmare, deși martorul a artat c nu poate afirma cu certitudine dac toți cei de la mas au consumat buturi alcoolice, este de greu de crezut c numai martorii și au consumat buturi alcoolice, din moment ce atât partea civil, cât și martorul i-au vzut pe toți cei trei așezați la mas, iar modalitatea în care s-a tcut comanda la bar a fost: de dou ori câte trei beri și nu de trei ori câte dou beri, în aceast ultim variant putând fi verosimil susținerea inculpatului în sensul c numai cei doi însoțitori ai si ar fi consumat buturi alcoolice.

,

Revenind la partea civil, instanța a reținut c acesta a parcat mașina poliției la intrarea în stația de carburant ", aflat în imediata vecintate a intersecției DN 73 cu str. - -. De asemenea, colegul su, partea vtmat s-a postat pe DN 73, urmând s procedeze la monitorizarea autovehiculelor care se deplasau dinspre orașul Câmpulung, cei doi luând în primire punctul de control stabilit de conducerea poliției în cadrul acțiunii intitulate "". În timp ce partea civil se afla la aproximativ 20 de metri de colegul su, în mijlocul intersecției (sens giratoriu), desfșurând activitți specifice, respectiv monitorizarea traficului, a observat c spre intersecție se deplaseaz un autoturism, care avea un mers sinuos, venind dinspre orașul, pe drumul - -. În continuare, i-a fcut conductorului autovehiculului semnul regulamentar de oprire, îns a constatat c acesta nu intenționeaz s opreasc, intrând în intersecție și virând stânga înspre localitatea. De asemenea, în momentul în care mașina s-a apropiat de intersecție, agentul de poliție a constatat c este vorba de același autoturism marca Cielo, cu numrul de înmatriculare -, pe care-l observase pe str. - -, în urm cu o J de or. c agentul este implicat în activitatea de verificare a unui alt conductor auto, oprit în trafic, a renunțat la a-i cere ajutorul, motiv pentru care s-a urcat în mașina de poliție, a pus în funcțiune sistemele de avertizare acustice și luminoase din dotarea mașinii, pornind în urmrirea autoturismului marca Cielo, al crui conductor nu oprise la semnalul s

Agentul de poliție l-a urmrit pe inculpatul - A, conducând autoturismul marca Cielo, pe DN 73, pe DJ 731 și pe drumul comunal 228 B, pe o distant de 17 km, deplasându-se prin localitțile, județul În timpul acestei urmriri, agentul de poliție a comunicat prin stație incidentul petrecut la intersecția, solicitând ofițerului de serviciu de la Poliția Oraș sprijin în vederea prinderii conductorului auto urmrit. Ofițerul de serviciu de la Poliția a luat legtura cu agentul de poliție, precum și cu un alt echipaj de poliție situat în orașul, format din agenții de poliție și, crora le-a cerut s sprijine pe colegul su în vederea efecturii urmririi. Totodat, ofițerul de serviciu a contactat posturile de poliție și, le-a relatat agenților de poliție gsiți la aceste posturi situația existent, cerându-le s acorde sprijin colegului lor. Acest lucru rezult atât din declarațiile prții civile, date în ambele faze procesuale, dar și din declarațiile prților vtmate, și, date în ambele faze procesule, precum și din rapoartele de activitate întocmite la data de 22.09.2006.

De asemenea, apelul menționat a fost primit și de ctre agenții de poliție și din cadrul Postului de Poliție, dup aproximativ dou minute din momentul în care au observat c pe DJ 731 au trecut dou autoturisme, dintre care unul era de poliție, iar cellalt era un autovehicul urmrit de mașina de poliție. Au remarcat faptul c mașina de poliție avea sistemele acustice și luminoase în funcțiune. Atunci cei doi au luat autoturismul marca din dotare, cu care au pornit și ei în urmrirea conductorului auto fugar. Aceast împrejurare este confirmat prin declarațiile celor doi agenți de politie, date în ambele faze procesule.

În continuare, și agentul de poliție a primit un apel din partea ofițerului de poliție de la, astfel cum rezult din declarațiile acestui agent date în ambele faze procesuale, dar și din raportul de activitate întocmit la data de 22.09.2006. În aceast situație, partea vtmat a ieșit imediat în DJ 731, cu intenția de a opri conductorul auto care nu a oprit la semnalul polițistului. În timp ce se afla în fața Postului de Poliție, în mijlocul prții carosabile, pe axul drumului, a observat c de el se apropie autovehiculul marca Cielo, care era urmrit de o mașin de poliție, cu semnalele acustice și luminoase în funcțiune. A remarcat c autoturismul Cielo, aflat la aproximativ 50 metri de el, a cotit stânga, prsind DJ 731, încadrându-se pe drumul comunal 228A, care conducea spre localitțile și, drum comunal care, în cele din urm, avea ieșire tot în DJ 731, pe raza localitții. S-a urcat imediat în autoturismul marca cu numrul B-52BDW, din dotarea Postului de Poliție și a plecat înspre localitatea, intenționând s intre de pe DJ 731 pe drumul comunal care duce spre localitatea, pentru a ieși în fața autoturismului marca Cielo. De menționat este și faptul c agentul, care lucra la Postul de Poliție de aproximativ 5 ani, cunoștea autoturismul marca Cielo urmrit, știind c acesta, în mod normal, este condus de inculpatul - Cunoscând aceste lucruri, agentul de poliție, a intuit traseul pe care intenționa s-l urmeze inculpatul, în încercarea sa de a scpa de urmrirea politiei.

Între timp, urmrirea declanșat de agentul de poliție se desfșura pe raza localitților și. Dup ieșirea din localitatea, înainte de localitatea, autoturismul condus de agentul de politie s-a intersectat cu cele dou mașini, respectiv cu cele conduse de - A și. În condițiile în care cei doi se deplasau cu vitez foarte mare, agentul nu a reușit s blocheze drumul prin dispunerea autovehiculului marca, din dotare, perpendicular pe axul drumului, reușind doar s opreasc autoturismul într-o poziție oblic. Înainte ca agentul de poliție, care a observat la volanul mașinii Cielo pe inculpatul - A, s coboare din autoturism, mașina condus de inculpat a reușit s se strecoare prin spatele mașinii de poliție, continuându-și fuga. A continuat deplasarea, a traversat DJ 731 și s-a încadrat pe ulița "", unde are de altfel domiciliul. A intrat în curtea locuinței sale, pe porțile care erau deschise, fiind urmat îndeaproape de agentul de poliție.

Instanța de fond a constatat c, deși inculpatul a susținut în cursul urmririi penale faptul c în timpul deplasrii din orașul și pân la domiciliul su nu a observat nicio mașin a poliției care s-l urmreasc, deoarece avea în mașin un CD cu muzic, pe parcursul judecții a revenit asupra aspectelor declarate inițial, artând c dup ce a parcurs aproximativ 10 km de la stația înspre comuna, a fost atenționat de ctre unul dintre prietenii din mașin c este posibil s fie urmrit de o mașin a poliției. De asemenea, tot în cursul judecții, inculpatul a mai artat c, cu 2 km înainte de a ajunge la locuința sa, a fost atenționat din nou de ctre unul dintre prieteni, care i-a spus: "vezi m, c acela e în spatele nostru". Totodat, inculpatul a mai învederat instanței și faptul c nu ar fi intenționat oricum s opreasc mașina, pentru c ar fi putut primi amend din partea organelor de poliție.

Instanța nu a avut în vedere aprrile inculpatului consemnate în cadrul declarației dat în fața instanței în sensul c nu s-a gândit nici un moment c ar putea fi el cel urmrit, având în vedere, pe de o parte, poziția sa procesual oscilant, iar pe de alt parte, împrejurarea c susținerile sale sunt infirmate chiar de ctre persoanele cu care se afla în autoturism, martorii și, dar și de ctre partea vtmat, care a menționat c, deși nu a reușit s blocheze drumul prin dispunerea autovehiculului marca, din dotare, perpendicular pe axul drumului, a reușit s opreasc pentru moment autoturismul condus de inculpat într-o poziție oblic. Astfel, martorul a artat în cadrul primei declarații ce i-a fost luat faptul c, pe raza satului, inculpatul i-a spus atât lui cât și martorului c sunt urmriți, lucru pe care l-au observat și cei doi martori, care au constatat totodat c mașina poliției avea în funcțiune semnalele luminoase. De asemenea, martorul a mai artat c inculpatul a accelerat, mrind viteza, deși realizase c este urmrit, iar apoi, dup ce au parcurs o distanț de înc 15- 16 Km. în apropierea satului, în fața lor a aprut un alt autoturism al poliției, având în funcțiune semnalele luminoase. Și de aceast dat inculpatul a refuzat s opreasc. De asemenea, așa cum a rezultat din declarația martorului, acesta, precum și pasagerii autoturismului, au observat în momentul în care au ajuns pe raza satului prezența unui echipaj de poliție în spatele mașinii lor, la circa 100, având luminile aprinse, toți realizând c sunt urmriți.

În continuare, instanța de fond a reținut faptul c, ajuns în curtea locuinței sale, inculpatul a coborât din autoturism, fiind însoțit de martorii și (persoane care s-au aflat tot timpul în autoturism, în timpul deplasrii de la la ), dup care s-a apropiat de agentul de poliție, l-a înjurat, și, fr s-i mai dea timp acestuia s-i solicite documentele și s-i cear s-l urmeze la cea mai apropiat unitate spitaliceasc, pentru recoltarea probelor biologice, l-a agresat, aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii în partea dreapt a feței și în urechea dreapt, iar cu picioarele i-a aplicat lovituri în zona dorsal dreapt. prin lovire a avut loc dup ce agentul de politie a fost trântit la pmânt, de ctre inculpatul - În ajutorul agentului de poliție a srit martorul, l-a îndeprtat pe inculpat, cerându-i acestuia s nu mai loveasc un organ al statului și l-a condus pe agent pân la ieșirea din curtea inculpatului. de poliție, respectiv mașina marca, a rmas în curtea inculpatului - A, care dup plecarea agentului de poliție în condițiile artate mai sus, a închis porțile de la curte.

Instanța de fond a constatat c, deși inculpatul a susținut în mod constant faptul c agentul de poliție este cel care a început conflictul, aducându-i injurii, luându-l de gât și apoi lovindu-l cu pumnul în faț, în aceste condiții el fiind nevoit doar s se apere, apucându-l de mâini de polițist, iar în final czând amândoi la pmânt și lovindu-se de pietre, asemenea afirmații nu pot fi avute în vedere la soluționarea cauzei, fiind simple aprri pro cauza, care nu se coroboreaz cu celelalte probe administrate în cauz, în condițiile art.69 Cod procedur penal.

Astfel, din conținutul declarației inițiale a martorului a rezultat clar faptul c, imediat ce agentul de poliție a coborât din mașin, inculpatul s-a dus ctre el și a început s-l înjure, fapt ce denot împrejurarea c inculpatul este cel care a început conflictul și nu c acesta ar fi fost provocat, așa cum a afirmat. Acest lucru este susținut și de ctre martorul, care a menționat în cadrul declarației sale inițiale faptul c, imediat ce a ieșit din mașin, l-a vzut pe polițist czut la pmânt, iar pe inculpat înjurându-

Instanța a observat totodat și faptul c, deși ambii martori - și - au menționat în cadrul declarațiilor lor inițiale c nu l-au vzut pe inculpat lovindu-l pe agentul de poliție, martorul menționând c a lipsit un moment, iar la întoarcere a observat c agentul era jos și îi curgea sânge de la, iar inculpatul era deasupra sa și îl imobilizase, fiind nevoit s intervin pentru a-i desprți, iar martorul precizând c l-a vzut doar pe agentul de poliție czut la pmânt și pe inculpat înjurându-l, varianta prezentat de inculpat nu poate fi reținut, fiind infirmat de declarația prții civile, de declarațiile martorei, dar și de mențiunile raportului de expertiz medico-legal nr.930/ A 7 /26.09.2006.

Astfel, martora ia, mama martorului, a artat atât în cursul urmririi penale, cât și în cursul judecții, faptul c știe de la fiul su c inculpatul i-a aplicat agentului de poliție o lovitur cu pumnul în. Declarația acesteia se coroboreaz cu cea a prții civile, dar și cu mențiunile raportului de expertiz medico-legal amintit, care concluzioneaz c leziunile traumatice ale prții civile constatate la nivelul feței, dar și laterocervical stg. au fost produse prin lovire cu corp dur. Prin urmare, concluziile raportului de expertiz medico-legal vin s infirme în totalitate varianta prezentat de ctre inculpat, deoarece dac agentul de poliție ar fi czut și s-ar fi lovit de pietre, așa cum a afirmat inculpat, în cadrul concluziilor formulate la respectivul raport s-ar fi menționat faptul c leziunile traumatice ale prții civile constatate la nivelul feței, dar și laterocervical stgâng au fost produse prin lovire de corp/corpuri dure și nu prin lovire cu corp dur.

Instanța a considerat c se impune a fi menționat faptul c, deși ulterior martorii și și-au schimbat declarațiile, ambii afirmând c nu au observat c sunt urmriți de poliție, c inculpatul nu l-a lovit în nici un fel pe agentul de poliție, acesta lovindu-se singur de pietre, instanța nu a avut în vedere la soluționarea cauzei declarațiile ulterioare ale martorilor, având în vedere faptul c aceștia nu au prezentat instanței motive pertinente de natur s fac credibile declarațiile lor ulterioare. De asemenea, deși ambii martori au susținut c au fost agresați de ctre organele de poliție și forțați s declare inițial într-un anumit fel, depunând în acest sens plângeri penale împotriva organelor de anchet, cât vreme la dosarul cauzei nu a fost depus o hotrâre judectoreasc definitiv care s confirme svârșirea de ctre organele de anchet a infracțiunilor reclamate de martori, simplele lor afirmații nu au fost avute în vedere de ctre instanț. în plus, și dac ar fi fost agresat de ctre anchetatori, martorul nu ar fi avut niciun motiv rezonabil s-i spun mamei sale, martora, c inculpatul i-a aplicat agentului de politie lrineI o lovitur cu pumnul în.

În concluzie, instanța de fond a apreciat c declarațiile ulterioare ale martorilor și, prin care aceștia și-au schimbat declarațiile inițiale sunt vdit nesincere și prtinitoare, fapt pe deplin explicabil prin relația de prietenie dintre inculpat și martori.

În continuare, dup lovirea agentului de poliție de ctre inculpat, la fața locului și-au fcut apariția mai multe echipaje de poliție, respectiv agenții de poliție, care, fiind îmbrcați în uniform, s-au oprit în fața porții de la curtea inculpatului. împreun cu ei se afla și partea civil lrinel, care sttea ușor retras, resimțindu-se în urma loviturilor primite. Aceștia au solicitat inculpatului - A s restituie mașina de poliție și s-i însoțeasc în vederea recoltrii de probe biologice, îns inculpatul a adresat tuturor polițiștilor amenințri cu moartea și a luat niște bolovani de jos, spunându-le polițiștilor c îi va omorî pe toți dac vor intra în curtea lui. Totodat, inculpatul a refuzat categoric deplasarea pentru recoltarea probelor biologice.

Ulterior, în jurul orelor 17.00, și-a fcut apariția la fața locului inspectorul de poliție G, ofițer la comand la Poliția orașului, care, dup ce s-a recomandat, a solicitat și el restituirea bunurilor poliției și deplasarea inculpatului în vederea recoltrii probelor biologice. S-a lovit de același refuz și de același tratament, în sensul c a fost insultat și amenințat cu moartea de ctre inculpat.

De asemenea, partea vtmat, comisar șef de poliție, comandantul Poliției, fiind informat cu privire la incidentele de mai sus, s-a deplasat la locul incidentului, ajungând în jurul orelor 18,00. Dup ce s-a prezentat, a încercat s îl conving pe inculpat s înapoieze bunurile sechestrate și s-l însoțeasc în vederea recoltrii probelor biologice, îns inculpatul, înarmat fiind cu niște bolovani, a adresat insulte și amenințri cu moartea comisarului șef, refuzând deplasarea în vederea recoltrii probelor biologice. Totodat, acesta a comunicat agenților de poliție faptul c va restitui mașina de poliție, dac polițiștii îi vor da la schimb dou sticle de vin și o ap mineral, iar într-un gest de sfidare și-a dat pantalonii jos și le-a artat fundul polițiștilor, aceste aspecte rezultând atât din declarația martorei dat în ambele faze procesuale, cât și din declarația martorului, ce se coroboreaz cu planșele foto atașate la fila 40, planșe ce conțin imagini filmate la data incidentului cu telefonul mobil de ctre partea vtmat. Abia dup o convorbire telefonic cu tatl su, procurorul - de la Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Pite ști, inculpatul a condiționat restituirea mașinii poliției de întocmirea unui proces-verbal, în care s consemneze starea mașinii și locul de unde a fost ridicat.

Dat fiind situația creat, în jurul orelor 18.30, la fața locului a sosit un detașament al trupelor de intervenție rapid din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean A, care a intervenit în forț, reușind s recupereze bunurile poliției și s calmeze situația creat. Inculpatul a reușit s fug, ascunzându-se într-o pdure aflat în spatele locuinței sale, fiind ridicați din curtea inculpatului doar martorii și, care au fost conduși la sediul Poliției Orașului.

Imediat dup finalizarea intervenției, partea vtmat a fost dus la Spitalul din orașul, unde i s-au acordat primele îngrijiri medicale și, ulterior, la sediul Serviciului Medico-Legal A, din raportul de expertiz medico-legal nr.930/ A 7 al Serviciului Medico - Legal A din data de 26.09.2006, rezultând c partea civil a prezentat mai multe leziuni traumatice produse prin lovire cu corp dur, care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Împrejurarea c inculpatul a amenințat toate prțile vtmate din prezenta cauz, dar și pe partea civil, rezult din coroborarea declarațiilor acestora, cu cele ale martorului (fila 146 dosar instanț -"umflatule, dac intri în curtea mea îți sparg capul", filele 16-118 - "am auzit pe polițiști, solicitând în nenumrate rânduri s înapoieze mașina sechestrat, dar A îi înjura și îi amenința cu moartea"), ale martorei (fila 148 dosar instanț - "știu c la un moment dat a venit un polițist care s-a apropiat de gard, îns inculpatul i-a spus c dac intr sau se apropie de curtea lui Ti sparge capul; polițistul s-a dat înapoi atunci"; filele 113-115 "A îi înjura pe polițiști și îi amenința în cuvinte care nu pot fi suportate pe hârtie"), ale martorului (fila 150 dosar instanț - "A era în curte și profera insulte și amenințri polițiștilor"; fila 121 - "A era în curte și profera insulte și amenințri polițiștilor, așa cum îi este felul"), ale martorului (fila 151 dosar instanț - "A a luat niște pietre de jos și le-a zis polițiștilor c dac mai intr în curte la el, d cu bolovanii în ei"), ale martorei (fila 170 dosar instanț - "soțul meu i-a spus dl. c dac intr în curte arunc cu pietre în el"), dar și cu declarația inculpatului din cursul judecții (fila 60 dosar instanț - "am luat dou pietre de jos și le-am spus s ias din curtea mea; ca urmare a amenințrilor mele adresate polițiștilor, aceștia au plecat din curtea mea"; fila 89 p - "eu m-am înarmat cu doi bolovani pe care i-am gsit pe jos, amenințându-i c-i lovesc cu bolovanii dac nu prsesc curtea mea").

Totodat, deși inculpatul a negat faptul c polițiștii i-ar fi solicitat s se prezinte pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, precum și împrejurarea c, în aceste condiții, el ar fi refuzat, instanța nu a reținut aceast aprare, fiind infirmat prin declarațiile prților vtmate și ale prții civile, date în ambele faze procesuale, dar și prin declarațiile martorului.

Împrejurarea c unii dintre martorii audiați în cauz, respectiv ia, și au susținut c nu au auzit pe vreunul dintre polițiști s-i solicite inculpatului s-i urmeze pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, nu este de natur s vin în sprijinul afirmațiilor inculpatului, dat fiind faptul c, așa cum rezult chiar din declarațiile acestor martori, aceștia nu au fost de faț de la început și pân la sfârșitul incidentului, fiecare dintre ei aprând în anumite momente și surprinzând, firește, doar anumite discuții și evenimente.

În fine, instanța a înlturat și aprrile inculpatului expuse în cadrul concluziilor scrise depuse la dosar în sensul c întreaga sa ripost a fost realizat în stare de legitim aprare, motivat de faptul c polițistul a ptruns în mod abuziv și fr drept în curtea locuinței sale, apreciindu-le vdit nefondate. Sub acest aspect, instanța a considerat c nu se poate reține conduita abuziv a polițistului, întrucât acesta, în virtutea atribuțiilor sale prevzute de Legea nr.218/2002, avea tot dreptul s ptrund în locuința inculpatului, deoarece se afla în urmrirea acestuia, existând indicii privind svârșirea de ctre inculpat a unei in fracțiuni (dat fiind situația de fapt menționat, agentul de poliție avea tot dreptul s presupun c inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului Cielo, dup ce consumase buturi alcoolice, cu atât mai mult cu cât acesta a refuzat s opreasc pe tot timpul traseului parcurs, deși realizase c este urmrit de ctre poliție). De asemenea, nu s-a putut reține nici conduita abuziv a celorlalți polițiști, deoarece aceștia, în cadrul acțiunilor pe care le întreprind, au dreptul și obligația de a conduce la sediul poliției pe toți cei care prin acțiunile lor pericliteaz ordinea public, precum și pe persoanele suspecte de svârșirea unor infracțiuni, din probele administrate în cauz rezultând clar presupunea rezonabil a polițiștilor în sensul c inculpatul s-ar fi urcat la volan, dup ce a consumat buturi alcoolice. Cât privește starea de legitim aprare invocat de ctre inculpat, instanța a observat faptul c ea nu este confirmat de ansamblul probelor administrate în cauz, singurele declarații care vin în sprijinul celor invocate de inculpat fiind declarațiile ulterioare ale martorilor și, declarații cu privire la care instanța a reținut deja c sunt vdit subiective și prtinitoare, precum și declarația soției inculpatului, pe care instanța o apreciaz ca fiind subiectiv, dat fiind relația acesteia cu inculpatul.

În drept, instanța a constatat c faptele inculpatului care, în data de 22.09.2006, a adresat amenințri cu moartea prților vtmate, G, și, agenți de poliție ce se aflau în timpul exercitrii atribuțiilor de serviciu, amenințri de natur s le induc tuturor o stare de temere (mai mult sau mai puțin puternic, în raport de atitudinea psihic a fiecruia în raport de evenimentul descris anterior), întrunesc elementele constitutive a opt infracțiuni de ultraj prin amenințare, prev. de art.239 alin.1 Cod penal. De asemenea, fapta aceluiași inculpat care, la aceeași dat, a lovit-o pe partea civil, agent de poliție aflat în timpul exercitrii atribuțiilor de serviciu, pricinuindu-i leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale, dup care a amenințat-o cu moartea, pricinuindu-i o stare de temere, întrunește elementele constitutive ale in fracțiunii de ultraj prin amenințare și agresiune, prevzut de art.239 alin.1,2 Cod penal. Totodat, fapta aceluiași inculpat care, la aceeași dat, a condus pe drumurile publice autoturismul marca Cielo, dup care a refuzat, la solicitarea organelor de poliție, s se supun reco1trii de probe biologie în vederea stabilirii alcoolemiei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice prev.de art.79 alin.4 din.OUGnr.195/2000 (actualmente nr.87 alin.5 din nr.OUG195/2002).

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul -,care a considerat c hotrârea fondului este nelegal și netemeinic și a solicitat achitarea pentru toate infracțiunile întrucât nu rezult din probele administrate,c se face vinovat de svârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

Prin decizia penal nr.394 din 23 iunie 2008, pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția I-a Penal s-a respins apelul ca nefondat.

Pentru a pronunța aceast soluție,Tribunalul a reținut c instanța de fond a analizat toate probele administrate în cauz și a motivat înlturarea aprrilor formulate de inculpat.

Împotriva deciziei tribunalului a declarat recurs inculpatul - A, acesta criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.

A solicitat inculpatul trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel pentru ca aceasta s se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel pe care le-a formulat.

Examinând cauza prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu,potrivit art.3856alin.3 Cod procedur penal, Curtea de APEL BUCURE ȘTIa constatat c recursul inculpatului este fondat.

S-a reținut, de ctre instanța de control judiciar, c în cauz este incident cazul de casare prevzut de art.3859alin.1 pct.10 Cod procedur penal potrivit cruia hotrârea este supus casrii în cazul în care instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru prți, de natur s garanteze drepturile lor și s influențeze soluția procesului.

Astfel s-a constat c la filele 17-34(dosar tribunal)se afl motivele de apel formulate de inculpat,critica sa vizând mai multe aspecte privind reținerea greșit a situației de fapt și nelegalitatea soluției; reținerea greșit a împrejurrii c agentul de poliție ar fi vzut pe o teras 3 brbați care consumau bere și c aceștia ar fi fost, și inculpatul; reținerea greșit a împrejurrii c agentul de poliție ar fi fcut semnul regulamentar de oprire fiindc autoturismul condus de inculpat avea un mers sinuos;reținerea unei situații de fapt neconforme cu realitatea fcându-se referire la dispozițiile inițiale ale martorilor (132-132 ) și (127 ), greșita înlturare a susținerii inculpatului în sensul c agentul de poliție este cel care a început conflictul,ignorându-se declarațiile martorilor (151 dosar instanț), I(170 dosar instanț), (fila 171 dosar instanț), (fila 196 dosar instanț) și (fila 122-125 ), ignorarea împrejurrii c intervenția mascaților s-a fcut fr drept și fr consimțmântul su, reținerea greșit a incidenței Legii nr.218/2002,precum și înclcarea dispozițiilor art.197 alin.11Cod procedur penal relative la competența dup materie sau calitatea persoanei,deoarece declarațiile martorilor au fost luate de un organ de urmrire necompetent,respectiv organele de poliție,deși, în conformitate cu dispozițiile art.209 alin.3 Cod procedur penal urmrirea penal pentru infracțiunea de ultraj se efectueaz în mod obligatoriu de procuror.

Inculpatul a depus la dosar cu ocazia dezbaterilor ce au avut loc în ședința din 9 iulie 2008,când s-a soluționat cauza pe fond, note scrise,în care se reiau motivele de apel și se susține împrejurarea c a acționat în stare de legitim aprare, prevzute de art.44 alin.21Cod penal, solicitând achitarea pentru faptele deduse judecții.

Potrivit art.378 alin.3 Cod procedur penal instanța era obligat s se pronunțe asupra tuturor motivelor de apel inovate, obligație pe care nu a respectat-

Cum tribunalul nu s-a pronunțat asupra motivelor de apel formulate de inculpat și nici pe cererea de achitare pentru toate infracțiunile așa cum a solicitat acesta și totodat nu a analizat probele administrate în cauz s-a constatat a fi incident cazul de casare prevzut de art.3859pct.10 Cod procedur penal, motiv pentru care a fost admis recursul inculpatului și trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanț de apel, respectiv Tribunalul Bucure ști.

Cheltuielile judiciare au rmas în sarcina statului.

Prin decizia penal nr.1247/06.10.2008, pronunțat de Curtea de APEL BUCURE ȘTI - Secția I Penal, s-a admis recursul declarat de inculpatul - A împotriva deciziei penale nr.394/A/23.06.2008, pronunțat de Tribunalului Bucure ști - Secția I Penal, în dosarul nr-.

S-a casat, în întregime, decizia penal recurat și s-a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la aceeași instanț, respectiv Tribunalul Bucure ști.

Prin decizia penal nr.161/A/06.03.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția I-a Penal a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul - împotriva sentinței penale nr. 30/09.01.2008 pronunțat de Judectoria Sectorului 5

Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut urmtoarele:

La data de 16.01.2008, în termen legal, inculpatul --A a declarat apel împotriva sentinței penale nr.30/09.01.2008 pronunțat de Judectoriei Sectorului 5

Cu privire la reținerea greșit a situației de fapt și nelegalitatea soluției:

S-a reținut, c la data de 22.09.2006 prțile vtmate și, care aveau calitatea de agenți de circulație în cadrul Poliției, se aflau în misiune ordonat pentru depistarea unui autoturism furat, acțiunea putând numele de cod " ", fiind postați la stația de carburanți " Lukoil" de la ieșirea din orașul.

În timp ce colegul su, partea civil, monitoriza traficul, partea civil Negoe a observat autoturismul cu nr. de înmatriculare-, marca Cielo c avea un mers sinuos și vitez sporit, motiv pentru care a fcut semnul regulamentar de oprire, îns persoana care se afla la volan nu s-a conformat semnalului agentului, motiv pentru care agentul a luat mașina poliției și a pornit în urmrirea acestuia.

De menționat, c anterior acestui episod, agentul respectiv a observat în fața unei terase din localitate c autoturismul respectiv era parcat, din interiorul acestuia se auzea muzic la un volum ridicat, iar la o mas se aflau trei brbați care consumau bere.

Partea civil a constatat c intervenția sa este de durat și a solicitat prin stația de emisie-recepție ajutorul ofițerului de serviciu. În comuna, județul A, inculpatul a intrat cu autoturismul în curtea sa, fiind urmat de mașina poliției. Aici agentul de poliție a fost agresat fizic de inculpat, suferind leziuni corporale ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale. Totodat, inculpatul a închis porțile curții și a refuzat restituirea mașinii de poliție și a stației de emisie-recepție.

Ulterior, la fața locului au sosit și alți agenți de poliție, crora inculpatul le-a adresat amenințri, le-a solicitat 2 sticle cu vin pentru a înapoia bunurile aparținând poliției și a refuzat solicitarea acestora de a se prezenta la spital în vederea recoltrii de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei.

La sosirea trupelor de intervenție rapid inculpatul a fugit în pdurea din spatele casei și nu a putut fi imobilizat și dus la secția de poliție pentru audieri, îns celelalte dou persoane, respectiv - și -, cu care inculpatul s-a aflat la terasa din orașul și care l-au însoțit pe drumul dintre aceast localitate și comuna au fost conduse la sediul de poliție și testate cu aparatul "".

Situația de fapt reținut rezult din urmtoarele mijloace de prob administrate în cursul procesului penal: proces-verbal de reconstituire, declarația prții civile, declarațiile prților vtmate, G, și; declarațiile martorilor, ia, -, adresa nr.-/22.11.2006 a Poliției cu privire la acțiunea "", raportul de constatare medico-legal nr.930/A7/26.09.2006, rezultatele testrii a martorilor - și -, proces-verbal de constatare din data de 22.09.2006, proces-verbal încheiat la data de 22.09.2006 de ctre inspectorul G, nota de relații întocmit de procuror.

Depozițiile prții civile și ale prților vtmate, G, și în care descriu situația de fapt și împrejurarea c fiecare dintre ele au fost amenințate de ctre inculpat se coroboreaz între ele, precum și cu declarațiile martorilor, ia, -, și cu raportul de constatare medico-legal nr.930/A7/26.09.2006, în condițiile art.75

C.P.P.

Sub acest aspect, sunt relevante declarațiile prții civile și ale prților vtmate în care se arat c inculpatul nu a oprit la semnul regulamentar de oprire, autoturismul de poliție și stația de emisie-recepție s-au aflat în posesia inculpatului care a refuzat în mod categoric restituirea lor iar pentru a se conforma solicitrii polițiștilor a cerut dou sticle cu vin, a refuzat s îi însoțeasc pe polițiști la spital în vederea recoltrii de probe biologice, în mân ținea un topor cu care adresa amenințri tuturor prților vtmate în sensul c le va omorâ-amenințri care au creat temere fiecruia dintre ei( declarații din dosarul instanței de fond) și a uzat de funcția pe care tatl su o deținea în cadrul parchetului-amenințare care a alarmat prțile vtmate, în acest sens adresa nr.271/P/2006 ( fila nr.15 ) a Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Pite ști în care se arat " cu ocazia audierilor, atât a polițiștilor implicați cât și a persoanelor vtmate, a rezultat c procurorul șef - s-a implicat îndeaproape în desfșurarea evenimentelor din 22 septembrie 2006 cât și în instruirea persoanelor vtmate", și-a dat jos pantalonii și și-a artat partea dorsal, iar partea civil prezenta urme de agresiune fizic.

Aprarea inculpatului, în sensul c instanța de fond a reținut o situație de fapt greșit ceea ce a determinat o soluție nelegal și, prin urmare condamnarea sa, nu se confirm prin nici un mijloc de prob administrat în cursul procesului penal și analizat anterior.

Referitor la faptul, c agentul nu a efectuat semnul regulamentar de oprire, Tribunalul va înltura aceast aprare pentru urmtoarele considerente: la fila nr.14 se afl declarația agentului respectiv în care arat c în jurul orei 16,45 ne aflam pe partea dreapt a șoselei, la o distanț de 20-30 unul de cellalt fiecare efectuând controale separat. La un moment dat am observat venind dinspre, cu vitez și mergând sinuos, un autoturism Cielo, de culoare închis, astfel c am fcut semn regulamentar de oprire, îns conductorul auto nu a oprit.

Aceast declarație se coroboreaz cu raportul întocmit la data de 22.09.2006 de agentul șef, care se afla în misiune alturi de, și care arat c am observat echipajul de poliție condus de agentul șef adjutant care se deplasa cu semnalele luminoase și acustice în funcțiune, precum și cu declarația martorului 8 ( fila 120 ) care relateaz cun agent de poliție rutier, care a trecut prin zon, l-a întrebat a cui este mașina în care muzica merge tare.

Deși, în aparenț aceste depoziții nu au relevanț sub aspectul celor susținute de inculpat, se remarc din motivele de apel c inculpatul crede c acțiunea agentului, pe care o consider o problem personal a acestuia, are legtur cu cele petrecute la terasa din localitate, când inculpatul în declarația dat în cursul cercetrii judectorești arat c la momentul în care se afla împreun cu prietenii si la teras a vzut un agent de poliție rutier care se uit la mașina sa și noteaz ceva într-un carnețel și, care ulterior, a aflat c se numește.

Ca atare, este neîndoielnic faptul c agentul de poliție rutier a efectuat semnul regulamentar de oprire a autoturismului condus de ctre inculpat, îns acesta nu s-a supus controlului fiind sub influența buturilor alcoolice, așa cum rezult din declarația barmanului în care arat c a servit inculpatului și persoanelor care îl însoțeau de dou ori câte trei beri.

Referitor la motivul de apel, în sensul c instanța de fond în mod greșit a avut în vedere declarațiile martorilor din cursul urmririi penale, cu precdere declarațiile martorilor - și -, Tribunalul reține c potrivit art.63 alin.2.C.P.P. " probele nu au valoare mai dinainte stabilit. Aprecierea fiecrei probe se face de organul de urmrire penal sau de instanța de judecat în urma examinrii tuturor probelor administrate, în scopul aflrii adevrului".

Ca urmare, a interpretrii acestei dispoziții legale rezult c judectorul în procesul deliberrii apreciaz care dintre probele administrate este în msur s contribuie la aflarea adevrului.

Faptul c judectorul fondului a apreciat c declarațiile martorilor din cursul urmririi penale corespund adevrului este în concordanț cu toate celelalte mijloace de prob administrate în dosar. În acest sens, este de menționat c martorul - în fața instanței și-a schimbat fundamental declarația fr a prezenta motive plauzibile care s determine instanța s i-a în considerare aceast declarație.

Totodat aprarea inculpatului c urmrirea penal a fost efectuat de un organ necompetent, respectiv de poliție, în msura în care în cazul infracțiunii de ultraj urmrirea penal se efectueaz de procuror, Tribunalul a constatat c aceast aprare nu este real din actele dosarului rezult neechivoc c urmrirea penal a fost efectuat de ctre procuror, atât de Parchetul de pe lâng Judec toria Câmpulung, cât și de Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu data de 22.02.2007 când prin rezoluția nr.87/C3/2007 Procurorul General al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus preluarea cauzei.

Inculpatul, în aprarea sa susține c nu s-a ținut seama de declarația martorului care arat c inculpatul nu a consumat buturi alcoolice și niciunul dintre polițiști nu a solicitat ca acesta s mearg pentru recoltarea probelor biologice.

Aceast aprare este rsturnat de probele administrate în cauz, respectiv declarațiile prților vtmate, -G, care personal i-au solicitat s îi însoțeasc la spital pentru recoltarea probelor biologice, iar partea vtmat arat" colegii care au venit de la poliția i-au cerut în nenumrate rânduri s înapoieze mașina sechestrat și stația, și s-i însoțeasc pentru recoltarea probelor biologice la spital".De asemenea, relevant este și depoziția martorului (fila 146, dosar instanț de fond) care arat c "personal l-am auzit pe unul dintre polițiști solicitându-i inculpatului s mearg la post, s ia probe s vad dac este but".

Referitor la împrejurarea dac inculpatul a consumat sau nu buturi alcoolice, Tribunalul a constatat c acesta a fost trimis în judecat pentru svârșirea infracțiunii de ultraj și pentru svârșirea infracțiunii de sustragere de la recoltarea de probe biologice prevzut de art.79 alin.4 din OUG nr.195/2002 ( în vechea reglementare), iar potrivit art.317C.P.P." judecata se mrginește la fapta și la persoana artat în actul de sesizare a instanței",motiv pentru care susținerea inculpatului nu are relevanț sub acest aspect.

De asemenea, inculpatul arat c din declarațiile martorilor, și rezult fr echivoc c agentul este cel care a inițiat conflictul și a intrat cu autoturismul pe proprietatea sa, îns instanța de fond, în mod greșit, a înlturat susținerile sale-declarația martorului, care susține contrariul nu este relevant întrucât este în dușmnie cu inculpatul, are mai multe dosare penale, aceast declarație nu se coroboreaz cu alte declarații de martor iar în cursul urmrii penale nu a relatat despre acest aspect.

Referitor la declarația martorei, tribunalul constat din cuprinsul depoziției, pe de o parte c martora este soția inculpatului, apreciindu-se c mrturia acesteia este subiectiv, iar pe de alt parte declarația acesteia a fost dat fr respectarea dispozițiilor art.80 alin.1 C.P.P. motive pentru care aceast declarație va fi înlturat.

În declarația sa ( fila 44 ), partea civil arat c". acesta însoțit de alte dou persoane ce s-au aflat în autoturism m-a atacat, srind asupra mea, trântindu-m la pmânt dup care m-a lovit cu pumnii și cu picioarele pe tot corpul și în zona feței,", declarație ce se coroboreaz cu concluziile raportului de expertiz medico-legal efectuat în cauz sub nr.930/A7/26.09.2006 în care se reține c: numitul prezint leziuni traumatice produse prin lovire cu un corp dur, ce pot data din 22.09.2006; dup ce în prealabil, medicul a reținut leziuni la: reg.mastiodian dr.tumefiat și echimoz violaceu, pe suprafaț de 3,5/3 cm.; tumefacție paramentonier stg.; pa fața mucosal a buzei inf. la nivel, achimoz violacee de 1,5/1 cm. centrat de o plag contuz de 0,8 cm. acoperit cu depozit fibrinos; laterocervical dr.echimoz violacee de 3/1 cm.; ex. chirurgie /25.09.2006/dr. " excoriație reg. temoro-zigomatic dr. excoriație contuz acoperit cu depozite de fibr și echimoz super. contuzie reg. stg. excoriație reg. stg. contuzie dr."

Declarațiile martorilor și, nu a reținut Tribunal întrucât aceste persoane sunt apropiate inculpatului fiind susceptibile de subiectivism, iar modalitatea de descriere a conflictului dintre inculpat și agentul de poliție nu corespunde expertizei medico-legale.

Astfel, martorul arat c inculpatul s-a împiedicat de câine și a czut jos împreun cu agentul, s-au îmbrâncit dup care s-au ridicat iar - l-a scos afar pe polițist.

Martorul -, declar c agentul de poliție l-a luat de piept pe inculpat și i-a reproșat de ce nu a oprit la semnalul su, s-au îmbrâncit și au czut pe jos amândoi.

Referitor la martora, se reține c aceasta nu este martor direct, ci din relatrile fratelui su, știe c agentul de poliție este cel care a inițiat conflictul, motiv pentru care Tribunalul a înlturat și aceast declarație.

Faț de constatrile raportului de expertiz medico-legale nr.930/A7/26.09.2006, Tribunalul a apreciat c leziunile suferite de partea civil nu se pot datora unei simple îmbrânceli, iar declarațiile acestor martori nu corespund adevrului, motiv pentru care se constat c inculpatul este cel care a inițiat conflictul și a agresat pe agentul de poliție, acesta din urm neavând nicio contribuție la altercația creia a fost victim.

Referitor la declarațiile martorului, tribunalul reține c potrivit art.78 C.P.P." persoana care are cunoștinț despre vreo fapt sau despre vreo împrejurare denatur s serveasc la aflarea adevrului în procesul penal poate fi ascultat în calitate de martor".

Inculpatul susține c se afl în relații de dușmnie cu acest martor, c are mai multe dosare penale în curs de instrumentare motiv pentru care a declarat în folosul prților vtmate, iar în cursul urmririi penale nu a menționat aspecte referitoare la solicitarea polițiștilor de merge la spital pentru recoltarea probelor biologice, tribunalul apreciaz c aceste susțineri ale inculpatului nu sunt probate de nici un alt mijloc de prob administrat în cauz, iar conform art.69 declarația C.P.P. inculpatului trebuie coroborat cu alt fapte sau împrejurri stabilite de ctre instanț.

De asemenea, inculpatul arat c agentul de poliție l-a urmrit 15 Km. fr s fi comis o fapt de natur penal, îns așa cum s-a reținut, agentul de poliție i-a fcut semnul regulamentar de oprire, inculpatul nu s-a supus acestei msuri, motiv pentru care a fost urmrit pân în localitatea de domiciliu.

Tribunalul,a constatat c aceast fapt are caracter contravențional fiind prevzut de art.89 alin.1 lit.g din OUG nr.195/2002( legislație în vigoare la acea dat), iar potrivit regulamentului de aplicare a OUG nr.195/2002 și a ordinului de serviciu în astfel de situații polițistul este obligat s acționeze pentru restabilirea ordinii de drept, motiv pentru care se apreciaz c acțiunea agentului de poliție nu are caracter abuziv.

Cu privire, la intervenția abuziv a organelor de poliție, tribunalul reține c potrivit art.31 alin.1 lit.e din Legea nr.218/23.04.2002" în realizarea atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, polițistul este învestit cu exercițiul autoritții publice și are urmtoarele drepturi și obligații principale: în cazul svârșirii unei infracțiuni, al urmririi unor infractori sau al unei acțiuni teroriste, s intre în incinta locuințelor, a unitților economice, a instituțiilor publice ori particulare, a organizațiilor social-politice, indiferent de dețintor sau de proprietar, precum și la bordul oricror mijloace de transport românești, cu respectarea dispozițiilor legale".

Prin urmare, așa cum s-a reținut anterior, pân la sosirea forțelor de intervenție a poliției, inculpatului i s-a solicitat în repetate rânduri s mearg la spital în vederea recoltrii de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, îns acesta a refuzat în mod categoric. De asemenea, a lovit și amenințat partea civil, și a adresat amenințri cu moartea celorlalte prți vtmate, și a spus c tatl su este procuror la un parchet din județul

Faptele inculpatului constituie infracțiunea prevzut de dispozițiile art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002 ( art.79 alin.4-în vechea reglementare) și infracțiunile prevzute de art.239 alin.1,2 Cod Penal, respectiv art.239 alin.1

Cod Penal

Având în vedere atitudinea inculpatului de sfidare și de înclcare a normelor penale cuprinse atât în codul penal, cât și în legea special, tribunalul apreciaz c intervenția forțelor speciale ale poliției nu are caracter abuziv, fiind în concordanț cu dispozițiile legale menționate mai sus.

Faț de cele reținute, tribunalul a constatt c aprrile inculpatului nu sunt în concordanț cu probele administrate în cauz și reținute, atât de instanța fondului, cât și de tribunal ca fiind judicioase și care reflect adevrul, iar susținerile inculpatului nu se coroboreaz cu fapte sau împrejurri ce rezult din ansamblul probelor existente în cauz, potrivit art.69 C.P.P. astfel c achitarea solicitat de ctre inculpat în temeiul art.11 pct.1 lit.b raportat C.P.P. la art.10 lit.a, lit.d și lit.e C.P.P. nu se impune.

De asemenea, din examinarea sentinței apelate, tribunalul a apreciat c nu se poate reține nici circumstanța atenuant legal prevzut de art.73 alin.1 lit.b Cod Penal, provocarea, deoarece organele de poliție au acționat în conformitate cu dispozițiile legii și potrivit atribuțiilor de serviciu ce le revin, fr a exista din partea acestora acțiuni ce ar fi putut duce la provocarea inculpatului și la determinarea acestuia s comit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecat și condamnat de ctre instanța de fond.

Referitor la cuantumul pedepselor aplicate, tribunalul a apreciat c instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art.72 și Cod Penal a fcut o corect individualizare a pedepsei, ținând cont de toate aspectele și împrejurrile în care au fost comise infracțiunile, precum și de elementele ce definesc persoana inculpatului.

Totodat, inculpatul arat c instanța de fond nu a ținut seama de legea în vigoare la data comiterii infracțiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice, când legiuitorul prevedea pedeapsa închisorii de la 1 an la 5 ani, și solicit aplicarea textului legal.

Tribunalul, a reținut c la data svârșirii acestei infracțiuni, textul de lege încriminator era prevzut în dispozițiile art.79 alin.4 din OUG nr.195/2002 și stabilea pedeapsa cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

Prin art.III din Legea nr.49/2006 pentru aprobarea OUG nr.195/2002 a fost modificat actul normativ referitor la circulația pe drumurile publice și publicat în MO nr.246/20.03.2006 și rectificat în MO nr.519/15.06.2006, dându-se textelor o nou numerotare.

Astfel, dispozițiile art.79 alin.4 din OUG nr.195/2002 au fost reluate în prevederile art.87 alin5 din OUG nr.195/2002, cu o pedeaps de la 2 ani la 7 ani închisoare.

Se observ, c instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeaps legal pentru aceast infracțiune, în raport de data comiterii infracțiunii și legea penal aplicabil, respectând principiul activitții legii penale.

Se remarc, c de la comiterea infracțiunii și pân la pronunțarea sentinței a intervenit o alt lege penal care modific cuantumul pedepsei aplicate, motiv pentru care instanța de fond ar fi trebuit s fac aplicarea dispozițiilor art.13 referitoare Cod Penal la aplicarea legii penale mai favorabile.

Îns având în vedere c pedeapsa aplicat pentru aceast infracțiune a fost stabilit în limitele fixate de legea veche, tribunalul apreciaz c modificarea sentinței apelate sub acest aspect, în sensul reținerii art.13 Cod Penal, nu se impune deoarece inculpatul nu a fost prejudiciat.

Susținerea inculpatului de a se menține textul anterior este nerelevant sub aspect juridic, deoarece așa cum s-a menționat OUG nr.195/2002 a primit o nou renumerotare a textelor, infracțiunea comis fiind prevzut de art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002.

Cu privire la nulitatea absolut a actelor efectuate în cursul urmrii penale faț de dispozițiile deciziei nr.1086/20.11.2007 pronunțat de Curtea Constituțional:

Se observ, c rechizitoriul a fost întocmit la data de 23.03.2007 și sesizat instanța de judecat la data de 02.07.2007, iar Curtea Constituțional a pronunțat decizia nr.1086 la data de 20.11.2007 și publicat în Monitorul Oficial sub nr.866 din 18.12.2007

Conform dispozițiilor art.31 din Legea nr. 47/1992" dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își înceteaz efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dac, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept".

Prin urmare, se constat c deciziile pronunțate de Curtea Constituțional dispun pentru viitor, acestea neavând caracter retroactiv.

Faț de aceste considerente, Tribunalul a apreciat c nulitatea invocat de ctre inculpat este o nulitate relativ, care în conformitate cu dispozițiile art.197 alin.4 trebuie C.P.P. invocat la primul termen de judecat cu procedura complet când partea a lipsit la efectuarea actului. În acest sens, este și jurisprudența CEDO care arat c dreptul la aprare nu este un drept absolut, ci acesta devine imperativ atunci când interesele justiției o cer.

Astfel, faț de data publicrii în Monitorul Oficial a deciziei nr./20.11.2007, Tribunalul a apreciat c inculpatul trebuia s invoce nulitatea actelor de urmrire penal la termenul de judecat a cauzei în apel, dosar nr-, din data de 17.03.2008.

De asemenea, se constat c dreptul inculpatului la un proces echitabil a fost respectat, atât sub aspectul desfșurrii procedurii de ctre instanța de judecat, cât și sub aspectul prevzut de alin.2 și 3 din art.6 CEDO.

Constatând c urmrirea penal a fost desfșurat și încheiat pân la pronunțarea deciziei nr.1086/20.11.2007, tribunalul a apreciat c actele de urmrire penal au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale în materie în vigoare la acea dat.

Împotriva acestor hotrâri a declarat recurs inculpatul - A criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 10 și 18 Cod procedur penal.

În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul a susținut c instanțele de fond și de apel nu s-au pronunțat cu privire la probele administrate, respectiv declarațiile martorilor, și din care rezult cu certitudinea c agentul de poliție a provocat conflictul din data de 22.09.2006.

De asemenea inculpatul mai susține c agenții autoritții, G, (cu excepția prții civile ) în cursul urmririi penale nu au formulat plângere penal împotriva sa pentru comiterea infracțiunii de ultraj sau ale infracțiuni, aceștia fiind audiați ca martori de ctre Parchetul de pe lâng Judec toria Câmpulung N.

Au fost invocate de ctre inculpat și dispozițiile art. 219 alin. 2 Cod procedur penal și art. 100 Cod procedur penal, ce nu au fost respectate de ctre agenții autoritții ca urmare a dezinformrii procurorului de serviciu (fila 21 ), întrucât nu s-a întocmit un proces verbal cu privire la ridicarea bunurilor poliției.

Inculpatul a fcut trimitere și dispozițiile art. 6 și 8 din Convenția European, în condițiile în care procurorul anchetator l-a trimis fr probe în judecat în dosarul de urmrire penal nr. 331/P/2007.

Mai susține c disjungerea cauzei cu privire la reclamația sa împotriva agentului de poliție parte civil (dos. 27/P/2007 al Parchetului de pe lâng Judec toria Câmpulung ), a fost formal motiv pentru care nu s-a putut stabili adevrul în cauz.

Inculpatul a susținut de asemenea c ambele instanțe de judecat nu s-au preocupat s lmureasc situația de fapt pe baza probelor care dovedeau c agentul autoritții, nu a urmrit decât s-i aplice o corecție pentru simplul fapt c "a avut muzica tare la mașin".

Au fost invocate în acest sens declarațiile martorilor și.

De asemenea susține inculpatul, nici declarația martorului - martor asistent, conform celor dou procese verbale întocmite de organele de poliție (fila 11 ), nu a fost analizat de instanța de fond.

Astfel, acesta a relatat în instanț c nu cunoaște ce s-a consemnat în aceste acte și mai mult nici nu le-a semnat, organele de poliție în calitate de agenți ai autoritții comițând un fals cu privire la semntura sa.

În raport de cele susținute, inculpatul prin aprtor, a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a comb. cu art. lit.a,d,e Cod procedur penal.

A mai solicitat și restituirea cauzei la Parchet în vederea refacerii urmririi penale cu respectarea dispozițiilor art.172 alin. 1 Cod procedur penal, în cazul în care primul motiv de recurs nu va fi gsit întemeiat.

Examinând hotrârile pronunțate prin prisma cazurilor de casare invocate cât și din oficiu conform art. 3859alin. 3 Cod procedur penal, Curtea constat urmtoarele:

Prin decizia penal nr. 1247/06.10.2008 Curtea de APEL BUCURE ȘTI - Secția I-a Penal a admis recursul declarat de inculpatul - A, a casat decizia penal atacat și a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului la Tribunalul Bucure ști - Secția I-a Penal, ca urmare a incidenței cazului de casare prev. de art. 3859pct. 10 Cod procedur penal.

Cu ocazia rejudecrii apelului, la termenul de judecat din 27.02.2009 Tribunalul a respins cererea de probatorii formulat de inculpat prin notele scrise, ca nefiind util și concludent soluționrii cauzei.

În atare situație, nu se poate susține c instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la cererea formulat de ctre inculpat.

Mai mult, instanța de apel s-a pronunțat asupra probelor administrate în cauz, fcând totodat o analiz judicioas a declarațiilor martorilor, și, astfel cum rezult din considerentele deciziei atacate.

În raport de cele constatate, în mod cu totul nefondat, inculpatul prin avocat din oficiu, a invocat cazul de casare prev. de art. 3859pct. 10 Cod procedur penal.

În ceea ce privește cazul de casare prev. de art. 3859pct. 18 Cod procedur penal, Curtea constat urmtoarele:

Din întregul material probator administrat în cauz nu se poate reține c ambele instanțe de judecat au comis o grav eroare de fapt, ce a avut drept consecinț pronunțarea unei hotrâri greșite de condamnare a inculpatului,astfel cum prevd dispozițiile art. 3859pct. 18 Cod procedur penal.

Dimpotriv atât instanța de fond cât și instanța de apel, au constatat în mod corect vinovția inculpatului în svârșirea infracțiunilor de ultraj împotriva prților vtmate, G, cât și a infracțiunii de sustragere de la recoltarea probelor biologice.

În concluziile scrise aflate la dosarul cauzei, inculpatul relev o alt situație de fapt ce este conform cu realitate, în opinia sa.

Curtea constat îns c, instanța de fond a înltura declarațiile martorilor și, apreciind c acestea sunt nesincere și prtinitoare ca urmare a relației de prietenie existente între ei și inculpat.

Susținerea inculpatului în sensul c declarațiile martorilor și au fost analizate de instanțe de fond prin coroborare cu declarația sa, este fr fundament legal, atâta timp cât au fost respectate dispozițiile art. 64 Cod procedur penal.

C care prezint o situație de fapt eronat prin notele scrise depuse la dosar este inculpatul care încearc în acest mod s fie exonerat de rspundere penal.

Pentru a se dispune achitarea în temeiurile prevzute de art. 10 lit. a, 10 lit. d sau 10 lit. e Cod procedur penal, este necesar ca din probele dosarului s rezulte urmtoarele:

-fapta nu exist;

-faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii;

-exist vreuna din cauzele care înltur caracterul penal al faptei.

Or, actele și lucrrile dosarului confirm în mod indubitabil c în data de 22.10.2006 inculpatul l-a agresat pe agentul de poliție, aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii în partea dreapt a feței și în urechea dreapt, iar cu picioarele i-a aplicat lovituri în zona dorsal dreapt.

De asemenea, din depozițiile prților vtmate, G, cât și a martorilor, ia și, rezult c inculpatul a adresat insulte și acestora în calitatea lor de agenți de poliție, precum și amenințri cu moartea, în momentul în care i s-a solicitat restituirea mașinii de poliție și stația de emisie - recepție.

C inculpatul are un comportament agresiv o confirm însși plângerea depus de mama sa (fila 169 dosar) pentru svârșirea infracțiunilor de lovire, privare de libertate și amenințare în care arat urmtoarele: "fiul meu m lovește de la vârsta de 17-18 ani. Atunci când face scandal fiul meu m ține de gur s nu țip și m lovește cu palmele peste, pân cad. Atunci când m vede jos, m lovește cu pumnii și cu picioarele peste tot corpul".

Însși mama inculpatului în plângerea sa susține c fiul su bea și refuz tratamentul medical, în condițiile în care are tulburri de personalitate.

Mai mult, inculpatul în momentul în care a svârșit infracțiunile de ultraj contra agenților de poliție a declarat c este fiu de procuror și c lui nu au ce s-i fac, polițiștii care sunt niște proști.

Conform declarației martorului, inculpatul le-a cerut agenților de poliție "s-i aduc dou sticle de vin și una de ap mineral ca s le dea mașina poliției, spunându-le c altfel se face de râs în fața șefilor".

Cu privire la caseta video ce conține înregistrrile efectuate cu ocazia intervenției trupelor mascate în data de 22.09.2006 de ctre martorul, ce nu a fost gsit conform susținerilor procurorului, Curtea constat c aceasta nu poate constitui un motiv ce ar duce la achitarea inculpatului, atâta timp cât în cauz sunt probe certe de vinovție.

La filele 57-81 nr. 331/P/2007 se afl declarațiile prților vtmate, care au semnat în aceast calitate, așa încât nefondat este și susținerea inculpatului, precum c agenții de poliție au fost introduși "în mod forțat în cauz".

Mai mult, prțile vtmate și-au ptrat aceast calitate și în instanț fiind audiate de ctre judector numai cu privire la latura penal a cauzei.

Împrejurarea c agenții de poliție, G, nu s-au constituit prți civile, solicitând doar tragerea la rspundere penal a inculpatului, nu echivaleaz cu susținerea inculpatului, nefondat de altfel, în sensul c au fost introduși forțat în cauz de ctre procuror.

Nefondat este și susținerea inculpatului potrivit creia, instanțele de judecat nu au avut în vedere dispozițiile art. 6 din CEDO, întrucât reclamația sa împotriva agentului de poliție parte civil nu a fost soluționat ca urmare a disjungerii cauzei.

La filele 49 dosar 3682/2007, se afl sentința penal nr. 79/4.06.2007, prin care Curtea de Apel Craiovaa admis plângerea formulat de petenții - A, și, a desființat rezoluția 220/2006 a Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Pite ști și a trimis cauza în vederea începerii urmririi penale cu privire la intimații, și.

Conform referatului întocmit de ctre biroul Executri Penale, prin decizia penal nr.336/30.01.2009 pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-au admis recursurile declarate de Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Craiova; s-a casat sentința penal și pe fond, s-a respins plângerea ca nefondat.

Având în vedere cele reținute mai sus, Curtea constat c nefondat este și susținerea inculpatului în ceea ce privește înclcarea art. 8 din CEDO care consacr obligativitatea respectrii unei persoane a dreptului la viaț privat și de familie, precum și a domiciliului s

2 al acestui articol prevede situațiile în care autoritțile publice pot s se "amestece" în exercitarea acestui drept, respectiv în situația în care acest amestec este prevzut de lege, și dac constituie o msur care într-o societate democratic este necesar pentru siguranța public, aprarea ordinii și prevenirii faptelor penale.

De asemenea, Curtea constat c, sustragerea inculpatului de la recoltarea de probe biologice, constituie infracțiunea prev. de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 13 Cod penal ca urmare a modificrii acestui act normativ și nu a prevederilor art. 79 alin. 4 din OUG nr. 195/2002, cum în mod greșit au reținut instanțele de judecat la încadrarea juridic a faptei.

Atât în cursul urmririi penale cât și în faza de cercetare judectoreasc, prțile vtmate și au susținut c inculpatul a refuzat s-i însoțeasc în vederea recoltrii de probe biologice.

În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 172 alin. 1 Cod procedur penal de ctre inculpat, Curtea constat urmtoarele:

Din dosarul de urmrire penal nr. 331/P/2007 rezult c avocatul ales al inculpatului, a participat la efectuarea tuturor actelor de urmrire penal, mai puțin la audierea prților vtmate și a martorilor din lucrri.

Dup cum se poate observa toate probele administrate în cursul urmririi penale au fost readministrate în faza de cercetare judectoreasc, în prezența aprtorului inculpatului.

Mai mult, decizia Curții Constituționale nr. 1086, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. 1 teza I din Codul d e procedur penal, a fost pronunțat la data de 20.11.2007, neavând caracter retroactiv, cum în mod corect a constatat și instanța de apel.

Potrivit art. 332 Cod procedur penal, restituirea cauzei la procuror se poate dispune în cazul nerespectrii dispozițiilor privitoare la competența dup materie sau dup calitatea persoanei, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau a inculpatului și asistarea acestuia de ctre aprtor.

Invocarea de ctre inculpat a acestor dispoziții, ca urmare a nerespectrii prevederilor art. 219 alin. 2 Cod procedur penal, art. 100 Cod procedur penal și art. 97 Cod procedur penal de ctre procuror și de ctre organele de poliție, nu au la baz un suport probator.

La fila 1 dosar 331/P/2007 se afl rezoluția din 22.02.2007 a Procurorului General al Parchetului de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-au preluat cauzele înregistrate la Parchetul de pe lâng Judec toria Câmpulung N. sub nr. 1999/P/2006 privind pe - A și 271/P/2006 prin care procurorul șef - a solicitat tragerea la rspundere penal a agenților de poliție implicați în incidentul din data de 22.09.2006.

Pentru a dispune astfel, Procurorul General a constatat c efectuarea cercetrilor în cauz se desfșoar cu greutate datorit faptului c fptuitorul - A este fiul procurorului șef -, din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Pite ști.

Astfel, cum rezult din adresa semnat de Procurorul General al Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Pite ști, magistratul - s-a implicat îndeaproape în desfșurarea evenimentelor din 22.09.2006 și a instruit persoanele vtmate cu privire la declarațiile pe care urmau s le dea în cauz.

Începând cu aceast dat actele de urmrire penal au fost efectuate de ctre un procuror de la Parchetul de pe lâng Înalta Curte de Casație și Justiție, fr ca acesta s dea dispoziții organelor de cercetare ale poliției judiciare, astfel cum prevd dispozițiile art. 219 Cod penal.

În consecinț, Curtea în conformitate cu art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedur penal va admite recursul declarat de inculpat, va casa decizia și sentința penal și rejudecând în fond în ceea ce privește infracțiunea de sustragere la probe biologice, va dispune urmtoarele:

Va descontopi pedeapsa rezultant de 2 ani închisoare în pedepsele componente de 6 (șase) luni închisoare (faptele împotriva lui, G, 8 luni închisoare/fapta împotriva lui ) și 2 ani închisoare pentru sustragerea de al probe biologice.

În baza art. 79 alin. 4 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 13 Cod penal va condamna pe inculpatul A la o pedeaps de doi ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal va contopi pedepsele aplicate pentru infracțiunea de ultraj (8 pedepse de câte 6 luni și o pedeaps de 8 luni închisoare) cu pedeapsa de 2 ani închisoare și dispune ca inculpatul s execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 86/1 Cod penal va dispune suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere pe o durat de 5 ani ce constituie termen de încercare.

Va pune în vedere condamnatului s se supun msuri sub supraveghere prev. de art. 863Cod penal și art. 86/4 Cod penal.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Vzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedur penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 161/A/06.03.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști - Secția I-a Penal, în dosarul nr-.

Caseaz decizia și sentința penal nr. 30 din 9 ianuarie 2008 Judectoriei sector 5 B și pe fond în ceea ce privește sustragerea de la probe biologice:

Descontopește pedeapsa rezultant de 2 ani închisoare în pedepsele componente de 6 (șase) luni închisoare (faptele împotriva lui, G, 8 luni închisoare/fapta împotriva lui ) și 2 ani închisoare pentru sustragerea de al probe biologice.

În baza art. 79 alin. 4 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 13 Cod penal condamn pe inculpatul la o pedeaps de doi ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele aplicate pentru infracțiunea de ultraj (8 pedepse de câte 6 luni și o pedeaps de 8 luni închisoare) cu pedeapsa de 2 ani închisoare și dispune ca inculpatul s executepedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 86/1 Cod penal dispune suspendarea executrii pedepsei sub supraveghere pe o durat de 5 ani ce constituie termen de încercare.

Conform art. 86/3 Cod penal pune în vedere condamnatului s se supun urmtoarelor msuri sub supraveghere:

a)s se prezinte o dat pe lun, respectiv în prima zi de joi a fiecrui luni la judectorul delegat cu executri penale din cadrul Judectoriei Sector 5 B;

b)s anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședinț sau locuinț care depșește 8 zile precum și întoarcerea;

c)s comunice și s justifice schimbarea locului de munc;

d)s comunice informații de natur a putea fi controlate mijloacele de existenț.

În baza art. 354 Cod procedur penal atrage atenția asupra dispozițiilor art. 86/4 Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rmân în sarcina acestuia, onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei, se avanseaz din fondul Ministerului Justiției.

Definitiv.

Pronunțat în ședinț public, astzi 16 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECTOR JUDECTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.

Dact./17.07.2009

2 ex.

Red. - Tribunalul Bucure ști - Secția I-a Penal

Red. - Jud. Sect. 5 B - Secția Penal

Președinte:Găgescu Risantea
Judecători:Găgescu Risantea, Piciarcă Dumitrița, Lefterache Lavinia

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Ultrajul (art. 239 cod penal). Decizia 888/2009. Curtea de Apel Bucuresti