Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Decizia 206/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.206/R/2008

Ședința publică din 26 martie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Luminița Hanzer

JUDECĂTORI: - -

- -

GREFIER: - -

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ REPREZENTAT PRIN PROCUROR:

S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpatul și de SC SA împotriva deciziei penale nr.432/A din 20 decembrie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prev.de art.184 alin.2 și 4.pen. prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev.de art.184 alin.1 și 3.pen.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul ales al părții civile, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar și reprezentantul asigurătorului de răspundere civilă, cons.jur., cu delegație la dosar, lipsă fiind inculpatul și părțile civile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.

Reprezentantul societății de asigurare susține recursul așa cum a fost formulat, solicitând admiterea lui, casarea deciziei atacate și rejudecând cauza, să se constate că hotărârea este opozabilă societății în limita maximă de 70.000 lei, prevăzută de art.10 lit.b din Ordinul 3113/2003 și tot ce depășește această limită, este în sarcina inculpatului.

Apărătorul ales al părții civile solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorarul avocațial, conform chitanței depuse la dosar. De asemenea, solicită respingerea recursului asiguratorului ca nefondat.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate. Totodată, solicită obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. În mod corect s-a apreciat culpa părților la 50% și nu se impune reducerea culpei în sarcina inculpatului în limita a 30%. Referitor la pagubă, aceasta e garantată de societatea de asigurare, iar procentul este stabilit prin lege.

CURTEA

Prin sentința penală nr.455/04.07.2007 a Judecătoriei Turda, în baza art 184 alin 2, 4 pen. (în urma schimbării încadrării juridice conform art. 334 pr.pen. din art.184 alin. 1, 3 pen.) vătămare corporală din culpa s-a dispus condamnarea inculpatului - fiul lui și, născut în data de 13.05.1981, in T, C, român, 12 clase, necăsătorit, T, -, 5, C, CNP -, fără antecedente penale - la o pedeapsa de 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea act. 71 pen, art. 64 lit. a, b pen.

În baza art. 81 pen, art. 82 pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru 2 ani 6 luni termen de încercare.

Conform art 359 pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra prev. art. 83 pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-a făcut aplicarea art. 71 alin 5 pen.

În baza art. 14 pr.pen. art. 346 pr.pen. a fost obligat inculpatul la despăgubiri civile, reținând o culpa de 70% În producerea accidentului (30% culpa aparținând victimei): despăgubiri materiale de 332,605 lei și dobânda legală de la data externării 04.11.2004 la data plații către partea civilă Spitalul mun. T, despăgubiri materiale de 740,6 lei către partea civilă Spitalul de neurochirurgie I C-N și dobânda legală de la externare la data plății; despăgubiri materiale: echivalentul în lei, la data plații a sumei de 4900 euro (700/0 din 7000 euro), curs BNR, către partea civilă, prin reprezentant legal; daune morale de 70:-000 lei către partea civila, prin reprezentant legal (700/0 din 100.000 lei).

S-au respins ca neîntemeiate celelalte pretenții ale părții civile, prin reprezentant legal - T, -. -, 45,

S-a constatat că în cauză a fost citat asigurător SC SA - Onorariul de 100 lei av. oficiu s-a avansat din.

În baza art. 191 alin. 1 pr.pen a fost obligat inculpatul la 1100 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariul avocațial.

În baza art. 193 pr.pen. a fost obligat inculpatul la 640 lei cheltuieli de judecata către partea civila, prin reprezentant legal (70% din 800 lei).

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în data de 18.10.2004, inculpatul conducea autovehiculul cu nr. de înmatriculare, pe str - -, în T, dinspre C-N spre centru

Inculpatul a depășit vehiculul condus de martorul, apoi a revenit pe partea dreapta.

Partea civilă s-a jucat cu martorul în curtea casei, apoi a ieșit în stradă să plece acasă.

Întrucât un câine a sărit la el, fără să se asigure, a țâșnit pe stradă să traverseze.

Inculpatul care se apropia a intrat în coliziune cu partea civilă, care ajunsese pe dreapta din sensul de mers al inculpatului.

Potrivit raportului de expertiza criminalistică în momentul impactului inculpatul avea o viteza de 45 km/ora, (fila 194). Aceasta concluzie se coroborează cu declarația martorului a care a arătat ca el se deplasa cu 30 km/ora, a fost depășit de inculpat și acesta se deplasa cu 40-50 km/ ora.

Conform declarațiilor martorilor și inculpatului, partea civilă a sărit pe partea carosabila, în fugă, fără să se asigure, prin loc nemarcat.

Conform raportului de expertiză criminalistică inculpatul putea evita accidentul daca circula cu cel mult 42,7 km/ora (fila 194).

Conform procesului verbal de cercetare la fața locului accidentul s-a produs pe o stradă unde limita de viteză maximă admisă este de 30 km/ora.

Potrivit art. 154 Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice conducătorii auto sunt obligație să respecte viteza maximă admisă.

Inculpatul a încălcat această dispoziție legală.

Potrivit art.207 Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, se interzice pietonilor lit c) să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise, în fugă și/sau fără să se asigure;

Potrivit declarațiilor inculpatului și martorilor, partea civilă a traversat strada în fugă, fără să se asigure, iar conform procesului verbal de cercetare la fața locului, prin loc nemarcat.

Prin urmare, partea civilă a încălcat prevederile art. 207 Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.

Culpa părții civile nu înlătura însă vinovăția inculpatului, care a circulat cu viteza superioara celei admise pe sectorul de drum respectiv.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală viața părții civile a fost pusă în primejdie și a necesitat pentru vindecare 80-90 zile îngrijiri medicale, suferind un politraumatism în urma accidentului. În urma controlului din data de 18.01.2005 s-a stabilit ca partea civilă suferă de o înfundare a calotei parietale în dreapta cu mic fragment osos intracerebral. În data de 30.03.2006 s-a stabilit că partea civilă suferă de o contuzie cerebrală, traumatism cranio cerebral mediu, tulburare hiperkinetica.

Partea civilă a fost încadrată în gradul de handicap accentuat (fila 91) pentru anul 2005 si in categoria de handicap grav pentru anul 2006 (fila 102).

Fapta inculpatului care în data de 18.10.2004, încălcând prev. art. 154 regulamentul de aplicarea a OUG 195/2002 a provocat un accident de circulație în urma căruia partea civila a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 80-90 zile îngrijiri medicale constituie infracțiunea de vătămare corporala din culpa, prev. de art. 184 alin 2, 4 C pen.

Inculpatul a comis fapta din culpa, cunoscând că încalcă limita legală de viteza, dar nedorind sa provoace vătămarea corporala a părții civile.

La individualizarea judiciara a pedepsei, conform art. 72 pen, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei persoana inculpatului (sincer, fără antecedente penale), urmările grave ale faptei (leziunile au pus în primejdie viața victimei în vârstă de 12 ani, au necesitat pentru vindecare 80-90 zile îngrijiri medicale, partea civilă este încadrată în gradul de handicap grav). Ținând seama de atitudinea inculpatului, dar și de urmările faptei pedeapsa a orientat-o spre minimul special.

În baza art. 184 alin 2, 4 C pen (în urma schimbării încadrării juridice conform art. 334 C pr pen din art. 184 alin 1, 3 C pen), l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

Accidentul de circulație în urma căruia partea civilă a suferit leziuni se datorează atât inculpatului, cât și părții civile. Pentru stabilirea cuantumului culpei, a participării fiecăruia la producerea accidentului instanța a avea în vedere atât viteza mare față de limita legală admisă (45 km/ora față de 30 km/ora), împrejurarea că inculpatul a văzut copiii pe a străzii (fila 123). De asemenea, a avut în vedere vârsta părții civile, 12 ani, pe de o parte, vârsta la care nu conștientizează pericolul, cât si împrejurarea că a traversat în fugă, prin loc nemarcat, fără se asigure, țâșnind pe partea carosabilă. Întrucât accidental putea fi evitat dacă inculpatul circula cu viteza legală instanța a reținut o culpă de 70 % în sarcina acestuia, partea civila având 30 %.

Astfel, a ținut seama de această culpă de 70 % la stabilirea despăgubiri lor civile către Spitalul mun. T care a solicitat 475,15 lei și dobânda legală, către Spitalul de neurochirurgie 1 C, care a solicitat 1058,4 lei și dobânda legală.

În ceea ce privește despăgubirile materiale solicitate de partea civila, s-a reținut că nu a precizat cuantumul rentei viagere solicitate si nici nu a propus probe pentru dovedirea întinderii veniturilor la care s-ar putea raporta, deși aceste aspecte i s-au pus în vedere părții civile (fila 140), căreia i s-a desemnat apărător din oficiu, iar apoi, și-a ales avocat. Partea civilă nu a făcut dovada necesității efectuării unei operații, nu a precizat felul operației, costul ei și nu a propus probe pentru a dovedi aceste aspecte. Împrejurarea că martora a discutat cu reprezentanta părții civile care a spus că trebuie să facă o operație de 1 miliard de lei nu este suficienta pentru dovada existentei prejudiciului si întinderii acestuia. Raportul de expertiza medico-legală arătat ca o operație pentru înlăturarea fragmentului osos este "eventual necesara". În ceea ce privește salariul nerealizat de reprezentanta legala a părții civile, care a susținut că nu a mai mers la serviciu, stand acasă, se retine ca aceasta nu a făcut dovada ca înainte de accident a avut loc de munca și, totodată, a depus un contract de muncă, din care realizează venituri, în calitate de asistent social fata de partea civila. Astfel, pretențiile de 10000 lei, salariu nerealizat, 60.000 euro costul operației nu sunt dovedite, nefiind făcută dovada existentei si cuantumului prejudiciului. În ceea ce privește cheltuielile cu analizele medicale, transportul la medic, medicamentele se retine conform declarației martorilor și că partea civilă a cheltuit 7000 euro.

În ceea ce privește împrejurarea că partea civilă a fost nevoita să vândă o casă ca să acopere cheltuielile efectuate, nu s-a făcut dovada acestui aspect, existenta contractului de vânzare nefiind dovedita.

În ceea ce privește daunele morale, instanța a reținut că partea civilă în vârsta de 12 ani a suferit un politraumatism foarte grav, ale cărui urmări le simte chiar după mai mult timp de la accident. Astfel, suferă de o înfundare a calotei parietale în dreapta cu mic fragment osos intracerebral, traumatism cranio cerebral mediu, tulburare hiperkinetica. Este încadrat în categoria de handicap grav, având însoțitor, pe mama sa. Comportamentul sau s-a schimbat, este mult mai liniștit, nu se mai joacă la fel de mult, nu mai aleargă la fel de repede, are dureri de cap, urmează un tratament (martorii, ). A fost internat în spital În perioada 18.10.2004-03.11.2004. Pentru repararea acestui prejudiciu moral, a suferinței părții civile, a modificărilor aduse în viața sa, este necesara acordarea de daune morale, care se vor stabili la 100.000 lei, urmând a se acorda raportat la culpa inculpatului, de 70%.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul, partea civilă A vram -prin reprezentant legal - și asigurătorul de răspundere civilă "Asigurarea Românească " Suc. I - prin reprezentant legal.

Inculpatul a solicitat admiterea apelului declarat, atât pe latură penală, cât și civilă, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună reducerea procentului de culpă de 70% stabilit de prima instanță, precum și a despăgubirilor civile la care a fost obligat, arătând în motivare că partea vătămată a avut o contribuție mai mare la producerea accidentului.

Partea vătămată -prin reprezentant legal - a solicitat admiterea apelului declarat, desființarea hotărârii atacate și pronunțând o nouă hotărâre, să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă mai severă, precum și admiterea în totalitate a pretențiilor civile formulate în cauză, arătând în motivare că raportat la gravitatea faptei, urmările produse, pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică; cu privire la latura civilă, a menționat că pretențiile solicitate au fost dovedite în totalitate cu martori și înscrisuri.

"Asigurarea Românească " Suc. I - prin reprezentant legal- a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii primei instanțe, doar pe latură civilă și rejudecând, să se dispună că hotărârea ce se va pronunța este opozabilă asiguratorului RCA- Suc. I în limita maximă admisă de lege, respectiv 70.000 lei.

Prin decizia penală nr.432 din 20.12.2007 a Tribunalului Clujs -a admis apelul declarat de inculpatul, casându-se hotărârea atacată numai cu privire la latura civilă și cheltuielile judiciare făcute de partea civilă -prin reprezentant legal -.

Rejudecând în limitele de mai sus, în baza art.14 si 346 C.P.P. comb. cu art. 998-999 civ. inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile în sumă de 237,57 lei, cu dobânda legală începând cu data de 4.11.2004 până la achitarea integrală a debitului către partea civilă Spitalul Municipal T; suma de 529,20 lei cu dobânda legală începând cu data de 26.10.2004 până la data achitării integrale a către debitului partea civilă Spitalul Clinic Județean C-Clinica Neurochirurgie 1 C-; echivalentul în lei la data plății a sumei de 3500 Euro- curs BNR- cu titlu de daune materiale, iar suma de 50.000 lei cu titlu de daune morale, către partea civilă -prin reprezentant legal - respingând restul pretențiilor formulate în cauză.

S-a redus cuantumul cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă -prin reprezentant legal - la judecata pe fond, de la suma de 640 lei la suma de 400 lei.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului inculpatului, au rămas în sarcina statului.

S-au respins ca nefondate apelurile declarate de partea civilă -prin reprezentant legal -.

S-a respins cererea părții civile -prin reprezentant legal- de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare-reprezentând onorariu avocațial- în apel.

În baza art. 192 al.2 C.P.P. partea civilă -prin reprezentant legal- și asigurătorul de răspundere civilă -prin reprezentant legal- au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în apel în sumă de câte 60 lei fiecare.

Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că prima instanță a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea, de altfel necontestată de inculpat și sprijinită pe interpretarea și analiza judicioasă a probelor administrate în cauză.

Rezultă din întreg materialul probator administrat în cauză că inculpatul, în data de 18.10.2004, conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare B-40508, pe str. -. - din mun. T, a încălcat prevederile art. 154 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind respectarea limitei de viteză admisă pe sectorul de drum pe care circulă, producând un accident rutier cu consecința vătămării corporale a părții vătămate ce a suferit leziuni corp orale vindecabile în 80-90 zile de îngrijiri medicale.

În mod corect instanța de fond a reținut și culpa concurentă a părții vătămate, întrucât, din probele administrate rezultă că s-a angajat în traversarea străzii în alergare, prin loc nemarcat și fără să se asigure în prealabil, încălcând astfel prevederile art. 207 pct.c din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, cu atât mai mult cu cât fiind vorba de un copil în vârstă de doar 8 ani, de traversare a unei străzi intens circulate, se impunea cu necesitate a fi însoțit.

Cu toate acestea, tribunalul a apreciat că procentul de culpă trebuie reținut în sarcina fiecăruia în cote egale de 50%-50%, raportat la starea de fapt reținută.

Vinovăția inculpatului fiind dovedită, instanța de fond a procedat la o corectă încadrare juridică a faptei reținută în sarcina lui, iar pedeapsa aplicată a fost just individualizată, răspunzând criteriilor stabilite prin art.72 și fiind în măsură să asigure realizarea scopului prev. de art. 52, avându-se în vedere și culpa concurentă a părții vătămate.

Cu privire la latura civilă, prima instanță în mod corect a obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile în favoarea părților civile Spitalul Municipal T și Spitalul Clinic Județean C-Clinica Neurochirurgie I C-, sumele solicitate fiind dovedite conform înscrisurilor depuse la dosar, dar având în vedere culpa de doar 50 0/0, le va diminua corespunzător acestui procent.

De asemenea, instanța de fond a stabilit corect că daunele materiale solicitate de partea civilă -prin reprezentant legal- sunt dovedite parțial, respectiv în sumă de 7000 Euro, dar având în vedere culpa de doar 50% a inculpatului, le va reduce la

Tribunalul a modificat cuantumul daunelor morale acordate, ținând cont de culpa de 500/0 a inculpatului, rezonabilă pentru acoperirea prejudiciului cauzat părții vătămate, având în vedere și faptul că este vorba de un copil în vârstă de doar 12 ani la data producerii accidentului, rămas cu sechele grave în urma traumatismului suferit, fiind încadrat în categoria de handicap grav.

În mod corespunzător - culpa de 50%- a diminuat și cheltuielile judiciare efectuate de partea civilă -prin reprezentant legal - la judecata pe fond, reprezentând onorariu avocațial.

În privința apelului declarat de asigurător, tribunalul a apreciat că este nefondat, întrucât, instanța de fond în mod corect a constatat calitatea acestuia doar pentru opozabilitatea hotărârii, în baza contractului de asigurare de răspundere civilă încheiat cu inculpatul.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpatul și Societatea de Asigurare SC" "SA.

Inculpatul a solicitat admiterea recursului formulat de acesta, casarea deciziei atacate împreună cu hotărârea instanței de fond și rejudecând cauza să se rețină în sarcina sa o culpă în comiterea infracțiunii de doar 30%, iar în sarcina părții civile o culpă în proporție de 70% și pe cale de consecință să-i fie redus cuantumul pedepsei aplicate acestuia, cu diminuarea în mod corespunzător a despăgubirilor materiale și morale, la care a fost obligat față de partea civilă.

În motivele de recurs, inculpatul a arătat că își susține afirmațiile pe baza concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de către expertul, în care se arată la cap.IV că accidentul putea fi evitat și de partea vătămată dacă acesta nu ar fi travesat strada - prin loc nepermis în alergare și fără să se asigure.

Inculpatul a mai arătat că în sarcina sa s-a reținut o singură încălcare a codului rutier și anume că a circulat cu o viteză superioară aceleia prevăzută pentru segmentul de drum respectiv, că a condus cu 45 km/h în condițiile în care limita de viteză admisibilă era de 30 km/ Ori, diferența de viteză între limita legală și cea avută de inculpat la momentul producerii accidentului este atât de mică (15 km/h), întrucât chiar dacă ar fi rulat cu 30 km/h față de modul în care a traversat strada partea vătămată era cu neputință să oprească autoturismul în timp util, pentru a preîntâmpina lovirea acestuia.

Societatea de Asigurare SC""SA a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și rejudecând cauza să se stabilească că decizia penală este opozabilă asiguratorului în limitele prevăzute de Ordinul 3113/2003 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.

În motivele de recurs societatea de asigurare a arătat că, conform art.35 al.2 din Ordinul nr.3113/2003 în cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a vătămărilor corporale sau a decesului mai multor persoane în unul și același accident de autovehicul, depășește la data producerii accidentului limita maximă prevăzută în actul normativ în vigoare la data producerii accidentului în care se cuprind și cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor păgubite și de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă în limita acestei sume, proporțional cu prejudiciul suferit de fiecare persoană păgubită, fără însă a depăși la data producerii accidentului pentru fiecare persoană vătămată, limita de persoană prevăzută în actul normativ în vigoare la data producerii accidentului.

Recurenta apreciază că în virtutea dispozițiilor legale menționate mai sus, instanța trebuia să precizeze că sentința penală este opozabilă asiguratorului în limita maximă de 70.000 lei, și că tot ceea ce depășește această sumă rămâne în sarcina exclusivă a inculpatului.

Recursurile formulate de inculpat și societatea de asigurare urmează să fie respinse pentru motivele ce se vor arăta în continuare:

Instanțele de fond și de apel au reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și necontestată de inculpat în sensul că la data de 18.10.2004, inculpatul conducea autovehicolul cu nr.de înmatriculare B-- pe str.-.- din T, dinspre CNs pre centrul mun.T, iar partea civilă se cu martorul în curtea casei, după care a ieșit în stradă să plece spre locuința acestuia și întrucât un câine a sărit la partea civilă, acesta din urmă fără să se asigure a alergat pe stradă, angajându-se în traversarea acesteia.

Inculpatul care conducea autovehicolul menționat mai sus, a intrat în coleziune cu partea civilă care a ajuns pe dreaptă din sensul de mers al inculpatului.

Potrivit raportului de expertiză criminalistică în momentul impactului inculpatul avea o viteză de 45 km/h.

Această concluzie se coroborează cu declarația martorului care a arătat că acesta se deplasa cu autoturismul cu circa 30 km/h, însă a fost depășit de inculpat care se deplasa cu autoturisamul condus de acesta cu viteza de circa 40-50 km/

Potrivit declarațiilor martorilor și ale inculpatului partea civilă s-a angajat în traversarea părții carosabile în fugă prin loc nemarcat și fără să se asigure.

Conform procesului verbal de cercetare la fața locului, pe porțiunea de drum pe care s-a produs accidentul, limita maximă de viteză admisă de lege era de 30 km/

Instanța de apel în mod legal a stabilit culpa comună a inculpatului și a părții civile în procent de câte 50% la producerea accidentului, întrucât inculpatul a încălcat dispozițiile art.154 din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora conducătorii auto sunt obligați să respecte viteza maximă admisă.

Din raportul de expertiză criminalistică rezultă că în momentul impactului inculpatul circula cu o viteză de 45 km/h, iar limita de viteză pe sectorul de drum pe care s-a produs accidentul era de 30 km/h și că inculpatul putea evita accidentul dacă circula cu această viteză (194-206 dosar fond).

La fel și partea civilă a încălcat dispozițiile art.207 din Regulamentul de Aplicare a OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora se interzice pietonilor să traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise de lege, în fugă, și sau fără să se asigure.

Din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă că partea civilă a traversat strada prin loc nemarcat în fugă și fără să se asigure.

Ca urmare la producerea accidentului a concurat culpa comună a ambelor părți în proporție egală și nu se impune ca procentul de culpă reținut de instanța de apel în sarcina inculpatului să fie redus și majorat pe cel reținut în sarcina părții civile.

Referitor la recursul societății de asigurare se rețin următoarele:

Potrivit disp.art.35 al.2 din Ordinul nr.1113/2003 în cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a vătămărilor corporale sau a decesului mai multor persoane, în unul și același accident de autovehicul, depășește la data producerii accidentului limita maximă prevăzută în actul nromativ în vigoare, la data producerii acestuia, despăgubirea se acordă în limita acestei sume, proporținal cu prejudiciul suferit de fiecare persoană păgubită.

Ca urmare limita până la care societatea de asigurare este obligată să despăgubească pe partea civilă este stabilită prin lege, iar instanțele de fond și de apel au constatat în mod legal că hotărârile sunt opozabile societății de asigurare în baza contractului de asigurare de răspundere civilă obligatorie încheiat cu inculpatul.

Având în vedere că nu se impune să fie redus procentul de culpă reținut în sarcina inculpatului cu diminuarea corespunzătoare a despăgubirilor acordate părții civile și că instanța de fond în mod legal a constatat că hotărârea este opozabilă soceității de asigurare, în baza contractului de asigurare obligatorie încheiat cu inculpatul și că răspunderea asiguratorului este limitată prin lege, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. recursul formulat de inculpat și societatea de asigurare împotriva deciziei penale nr.432 din 20.12.2007 a Tribunalului Cluj, urmează să fie respinse ca nefiind fondate.

În baza art.193 pr.pen. inculpatul și societatea de asigurare urmează să plătească părții civile, prin reprezentantul legal al acestuia, suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu de avocat.

Potrivit art.192 al.2 pr.pen. inculpatul și societatea de asigurare urmează să plătească statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul.în T- jud.C și asigurătorul ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ, cu sediul ales în B, Calea nr.240 sector 1, împotriva deciziei penale nr. 432/A din 20 decembrie 2007 a Tribunalului Cluj.

Obligă pe inculpatul recurent și pe asigurător să plătească fiecare suma de câte 300 lei cheltuieli judiciare către partea civilă, prin reprezentant legal,.

Obligă pe inculpatul recurent si pe asigurător să plătească în favoarea statului suma de câte 100 lei, fiecare, cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 26.03.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

RED.VG/MR

03.04.08/2 EX.

Președinte:Vasile Goja
Judecători:Vasile Goja, Ana Covrig Luminița Hanzer

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Decizia 206/2008. Curtea de Apel Cluj