Vătămarea corporală (art. 181 cod penal). Decizia 670/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
COMPLET SPECIALIZAT PENTRU CAUZE CU MINORI
DOSAR NR- DECIZIE NR. 670/R/MF
Ședința publică din 02 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu dr.- -
JUDECĂTOR 3: Corina
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de revizuienții și, deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr.128/A din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală, în dosarul nr-.
S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art.304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, s-au prezentat recurenții revizuienți și, asistați din oficiu de avocat, în baza delergației nr.4209/2008.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, apărătorul a luat legătura cu recurenții revizuienți.
Avocat precizează că nu mai are cereri prealabile.
Procurorul precizează că nu mai are cererei prealabile.
Nemaifiind de formulat alte cereri, curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Avocat, pentru recurenții revizuienți, având în vedere că motivele arătate în cerere nu se încadrează în niciunul din cazurile prev. de art.394 Cod procedură penală, lasă la aprecierea instanței soluționarea cererii.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, menținerea deciziei ca legală și temeinică, motivele invocate nu se încadrează în niciunul din cazurile prev. de art. 394 Cod procedură penală. Când s-a judecat cauza în primă instanță, revizuienții nu s-au prezentat, s-au sustras de la judecată.
În apel s-au prezentat la un termen de judecată, au solicitat amânarea pentru a-și angaja apărător, după care nu s-au mai prezentat, iar apărarea le-a fost asigurată din oficiu. Deci, nu i-a fost încălcat dreptul la apărare. După arestare nu au declarat recurs și nici nu au solicitat repunerea în termen.
Recurentul revizuient, având ultimul cuvânt, arată că nu a participat la scandal, nu i-au fost audiați martorii, cei care au fost vinovați sunt alte persoane, nu el.
Recurentul revizuient, arată că nu se face vinovat de fapta pentru care este condamnat. Nu s-a prezentat la proces, fiind la lucru în alte județe. de proces și că se face cercetări, dar a considerat că nu sunt vinovați.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.98 din 21 mai 2008, pronunțată de Judecătoria Bălcești, în dosarul nr-, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuienții și, în prezent fiind încarcerați în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr.686/04.12.2006, pronunțată de Judecătoria Bălcești, definitivă prin decizia penală nr.159/A/03.10.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr.686 din 4 2006, pronunțată de Judecătoria Bălcești, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.192 2 art.181 1 și art.217 1 Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a și c Cod penal și art.37 lit.b Cod penal, iar inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor prev.de art.192 2 cu aplicarea art.75 lit.a și c Cod penal, 181.1 cu aplicarea art.75 lit.a și c Cod penal, 217.1 și 180.2 Cod penal, ambele cu aplicarea art.75 lit.a și c Cod penal.
Ambilor inculpați li s-au aplicat dispozițiile art.57 Cod penal.
Prin decizia penală nr.159/A din 3 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, apeluri inculpaților au fost respinse ca nefondate.
Prima instanță a reținut că motivele cererii de revizuire le reprezintă necitarea revizuienților la primele termene de judecată, atât la instanța de fond, cât și la cea de apel, precum și împrejurarea că nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați.
Verificând susținerile revizuienților s-a reținut că aceștia au fost citați legal la instanța de fond, pe numele lor s-au emis și mandate de aducere, iar din procesele-verbale încheiate de organele de poliție a rezultat că se sustrag de la cercetarea judecătorească. Au fost citați și la instanța de apel, iar la termenul din 28 martie 2007, precum și la următoarele termene, când au fost audiați și au propus probe în apărare, revizuienții au fost prezenți.
Din cererea de revizuire nu rezultă că au fost evidențiate fapte sau împrejurări de natură a demonstra netemeinicia hotărârii, iar motivele invocate au fost verificate de Tribunalul Vâlcea și nu se încadrează în cazurile expres prevăzute de lege. Drept urmare, cererea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Împotriva sentinței au declarat apel revizuienții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie deoarece la judecarea cauzei nu li s-a respectat dreptul de apărare prevăzut de art.6 2 Cod pr.penală, martorii propuși nu au fost audiați, revizuenților nu li s-a luat declarație, iar la pronunțarea sentinței nu au fost avute în vedere primele declarații date la organele de poliție ale adevăraților autori ai infracțiunilor, respectiv A, și și nu sunt date din care să rezulte că au fost distruse bunuri.
Prin decizia penală nr.128/A din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelanții revizuienți. Tribunalul a constatat că niciunul din motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art.394 lit.a-e Cod pr.penală.Revizuienții nu au fost lipsiți de apărare la instanțele de fond sau în apel, întrucât au fost legal citați.
Mai mult decât atât, a reținut tribunalul, la instanța de fond inculpații au fost reprezentați de apărători desemnați din oficiu, întrucât deși au fost legal citați nu s-au prezenta, iar la instanța de apel au fost asistați de apărători aleși, li s-a luat declarație și au propus probe în apărare, fiind audiați în același timp și martorii din acte.
Întrucât martorii propuși în apărare de revizuienți s-au prezentat doar la un termen de judecată, respectiv doi dintre aceștia și nu au putut fi audiați pe motiv că apărătorul revizuienților formulase cerere de amânare a cauzei, instanța, după mai multe termene de judecată în care a luat toate măsurile pentru aducerea acestora în fața tribunalului, a constatat că poate soluționa dosarul pe baza declarațiilor date de aceștia în faza de urmărire penală, declarație la care, de altfel, au făcut referire și revizuienții. În situația în care revizuienții aveau nemulțumiri asupra modului în care a fost soluționat apelul, aveau posibilitatea să declare recurs împotriva deciziei.
Impotriva acestei decizii au formulat recurs revizuienții și, considerând-o nelegală și netemeinică, deoarece în dosarul în care au fost condamnați nu au beneficiat de apărare, iar martorii propuși de ei nu au fost audiați de către instanță, ei considerându-se nevinovați.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și a celor ce pot fi luate în considerare din oficiu, curtea constată că acestea sunt nefondate.
Este adevărat că, încă din cursul urmăririi penale, a declarat că nu a participat la conflictul cu părțile vătămate, iar tatăl său a refuzat să dea orice declarație și că, în cursul judecății aceștia nu s-au prezentat în fața instanței, nici mandatele de aducere neputând fi executate, deoarece inculpații nu se aflau la domiciliu, însă, citațiile au fost înmânate membrilor familiei și inculpații nu au adus la cunoștință schimbarea adresei, astfel încât procedura de citare a fost legal îndeplinită.
La judecarea apelului, revizuientul a primit personal citațiile și a și fost prezent la termenul din 28 februarie 2007, ca și revizuientul, când au luat cunoștință în mod direct care le erau apărătorii desemnați din oficiu, solicitând mai multe termene de amânare pentru lipsa unui coinculpat, fiul revizuientului.
La filele 196 și 197 din dosarul de fond se găsesc declarațiile revizuienților date în prezența apărătorului ales, ocazie cu care nu au recunoscut săvârșirea faptelor și au invocat alibiuri. Instanța de apel a făcut o cercetare judecătorească nemijlocită, audiind mai mulți martori însă, cu toate eforturile, respectiv citarea cu mandate de aducere a unora dintre martori, aceștia nu s-au prezentat la instanță, astfel că după 10 luni de la data învestirii instanței de apel, acesta a fost soluționat.
Decizia instanței de apel a devenit definitivă prin nerecurare, ceea ce presupune că inculpații au înțeles să nu critice, la momentul la care aveau această posibilitate, decizia și sentința pronunțate în cauză, prin care erau condamnați, deși ambii revizuienți fuseseră condamnați la pedepse cu executare în penitenciar.
Exercitarea ulterioară a unor căi extraordinare de atac, cu scopul de a se reaprecia probele și de a se reindividualiza pedeapsa, nu poate conduce la desființarea unei hotărâri definitive, deoarece cazurile de revizuire sunt expres și limitativ prevăzute de lege, iar motivele invocate de către recurenți nu se încadrează în situațiile în care se poate acorda revizuirea.
De altfel, susținerea lor în sensul că nu au beneficiat de apărare nu este reală; chiar dacă la judecata în fond au avut avocat din oficiu, în apel au beneficiat de serviciile avocatului ales, iar instanța de apel a dat eficiență sporită caracterului devolutiv al acestei căi de atac administrând majoritatea probelor în fața sa.
Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună credință la momentul și în termenele prevăzute de lege. culpă în neexercitarea lor care, în cazul de față, a constat în refuzul de a-și face probe în apărare în cursul urmăririi penale și în refuzul de a se prezenta la judecată în fața instanței de fond (deși revizuientul, recidivist, cunoștea regulile desfășurării procesului penal, fiind condamnat anterior) nu poate constitui motiv de desființare a hotărârilor definitive.
In consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de revizuienți, și în baza art.192 2 Cod pr.penală, îi va obliga pe aceștia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile penale formulate de revizuienții, fiul lui și, născut la data de 2 mai 1982, în localitatea Bălcești, județul V, domiciliat în comuna /, județul V, -, și, fiul lui și, născut la data de 4 iulie 1956, în comuna, județul V, domiciliat în comuna /, județul V, -, deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr. 128/A din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea -secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții revizuienți la câte 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care câte 200 lei onorariu avocat din oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 2 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red./Tehnored.
ex.2/10 2008
Jud.apel /
Jud.fond
Președinte:Marius Gabriel SăndulescuJudecători:Marius Gabriel Săndulescu, Marius Andreescu, Corina