Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 154/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

Dosar nr-

2822/2009

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 154

Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu

JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu

JUDECĂTOR 3: Viorel Adrian

GREFIER

* * * * * * * * * * * * *

Ministerul public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror

* * * * * * * * * * * * *

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul inculpat împotriva Deciziei penale nr. 540 din data de 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală în Dosar nr-.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 12 ianuarie 2010 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte care face parte integrantă din prezenta și când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea succesiv, mai întâi la data de 19 ianuarie 2010, apoi la data de 26 ianuarie 2010, când a decis următoarele:

CURTEA,

Prin sentința penala nr. 161/31.03.2009 pronunțata de Judecătoria Sectorului 3 B in dosarul nr-, s-a dispus în baza art. 334.C.P.P. schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inc. din 4 infr. prev. de art. 184 al. 2,4 Cp. fiecare, fapte aflate in concurs real conform art. 33 lit. a Cp. în 4 infr. prev. de art. 184 al. 1 și 3 Cp. fiecare aflate în concurs real de infracțiuni conform art. 33 lit. a Cp.

In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap C.P.P. la art. 10 lit. d cu C.P.P. aplic. art. 13 al. 1,2.C.P.P. a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpa ( fapta pct. 2 rechizitoriu).

In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap C.P.P. la art. 10 lit. d cu C.P.P. aplic. art. 13 al. 1,2.C.P.P. a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpa (fapta pct. 3 rechizitoriu).

In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap C.P.P. la art. 10 lit. d cu C.P.P. aplic. art. 13 al. 1,2.C.P.P. a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpa ( fapta pct. 4 rechizitoriu).

In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap C.P.P. la art. 10 lit. d cu C.P.P. aplic. art. 13 al. 1,2.C.P.P. a dispus achitarea aceluiași inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala din culpa ( fapta pct. 5 rechizitoriu).

A constatat ca Spitalul Clinic nu are calitatea de parte responsabila civilmente in cauza si a dispus scoaterea din citativ a acestuia si necitarea in continuare in proces a Spitalului Clinic sub nici o calitate.

In baza art. 14.C.P.P. si art. 346.C.P.P. vazand si disp. art. 998,999.civ. a admis in parte acțiunea civila formulata de partea civila si a obligat inculpatul la 40.000 lei cu titlu de daune morale către partea civila.

A obligat inculpatul la 1500 lei cheltuieli judiciare către stat.

A obligat inculpatul la 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea
civila.

Pentru a dispune astfel, prima instanța a reținut ca prin rechizitoriul nr. 5452/P/2000 din data de 04.08.2008, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 9.08.2005 sub nr- Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 Bad ispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată,în stare de libertate a inculpatului pentru săvârșirea a 4 infracțiuni de vătămare corporala din culpa prev. de art. 184 alin.2 și 4 Cp fiecare, fapte aflate în concurs real de infracțiuni, conform art.33 lit.a Cp.

In fapt, s-a reținut ca în perioada 1998-1999 inculpatul, a efectuat 4 intervenții chirurgicale în zona nazala pârtii vătămate, operații in urma cărora aceasta a suferit un prejudiciu estetic important, corespunzând noțiunii de slutire, însoțit de tulburări funcționale respiratorii.

Astfel, în perioada 02 - 13.05.1996, partea vătămată (fosta a fost internată la Spitalul Clinic - Clinica, cu diagnosticul epistaxis recidivat. Motivele internării au fost următoarele: obstrucție nazala și cefalee. Diagnosticul la externare a fost ozenă în evidență și deviație de sept operată. Intervenție chirurgicală efectuată a constat în rezecția, repoziția septului și a piramidei nazale, conform nr.4609/633 a Spitalului Clinic - Clinica L și, a fost efectuată de numita (fața de care s-a dispus începerea urmării penale la data de 28.02.2003, după ce se împlinise însă termenul de prescripție a răspunderii penale de 5 ani prevăzut de art. 122 lit.d Cp. intervenția chirurgicală fiind efectuată la data de 03.05.1996).

S-a mai reținut în actul de sesizare că partea vătămată a mai suferit încă 4 (patru) intervenții chirurgicale care au fost efectuate de inculpatul, după cum urmează:

In perioada 29.01-09.02,1998 partea vătămată ). a fost internată la Spitalul Clinic - Clinica cu diagnosticul dismorfie septonazală. Motivele internării au fost dismorfie nazală operată, lobul auricular drept perforat. La externare, diagnosticul a fost dismorfie septonazală operata, reoperată,sutura lobul auricular drept perforat,conform copiei fișei de observație 1253/98 a SpitaM -. Intervenția chirurgicală efectuată de inculpat a constat în rinoplastie și sutura lobului auricular drept.

Z In perioada 26.05.-29.Q5.1998 partea vătămată a fost internată la același spital, aceeași clinica, cu diagnosticul traumatism piramidă nazala. Diagnosticul la externare a fost traumatism piramidă nazală operat (hematom septal). Intervenția chirurgicala efectuată de inculpatul a constat în redresarea piramidei nazale.

3.In perioada 09.10-13.10.1998 partea vătămată a fost internată la același spital, aceeași clinică,cu diagnosticul perforație de sept nazal. Motivele internării au fost obstrucție nazala bilaterală și piramidă nazală deformata. Diagnosticul la externare a fost perforație de sept nazală operata. Intervenția chirurgicală efectuată de inculpatul a constat în incizie intercolumelară, decolare subpercondromucoasa a septului și rezecție parțială de cartilaj patrulater și nazala conform 11115/1075 a Spitalului Clinic -Clinica

4. In perioada 07.04-19.04.1999 partea vătămată a fost internată la aceeași clinică, același spital cu diagnosticul deviație septonazală, iar diagnosticul la externare a fost sinechie septoturbinală. Intervenția chirurgicală a fost efectuată de inculpat și a constat în incizia sinechiei narinare stângi și aplicarea unui tub din plastic narinar pentru menținerea lumenului narinar, conform 4231/498 a Spitalului Clinic - Clinica RL.

Pentru remedierea deficiențelor celor 5 intervenții chirurgicale efectuate la Spitalul Clinic, partea vătămată a fost internată în Clinica de Chirurgie Plastică în perioada 10.04.2001-30.04.2001 cu diagnosticul " sever deformat - operat de 5 ori în alte spitale". La examenul local și intraoperator s-a constatat și obstrucția cailor aeriene externe -postpraguri. La data de 12.04.2001 s-a practicat de către numita rinoplastie pe cale deschisa, reconstrucție sept, degajarea cailor aeriene prin plastii locale, evoluția postoperatorie fiind favorabilă, pacienta prezentându-se- regulat la controalele post-operatorii impuse conform 15116/01.

Organele de urmărire penală au arătat ca fapta reținută în sarcina inculpatului se probează cu următoarele mijloace de proba: plângerea și declarațiile părții vătămate; declarațiile inculpatului; rapoartele de expertiză medico-legale, completări și avize; foi de observație clinică.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B, inculpatul și partea civila (fosta.

In motivele de apel formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bac riticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate si netemeinicie, sub aspectul greșitei achitări a inculpatului pentru toate cele 4 infracțiuni de vătămare corporala din culpa.

Partea vătămata a criticat soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând ca se raliază la motivele de apel formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3

Inculpatul a criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate si netemeinicie,arătând ca instanța nu poate admite acțiunea civila și obligarea inculpatului la plata daunelor morale solicitate, în raport de soluția data laturii penale,în sensul ca inculpatul a fost achitat pentru cele 4 infracțiuni pentru care a fost trimis în judecata. Se arata ca deși s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale la data de 4.08.2005 în cazul primei intervenții chirurgicale, la data de 25.11.2005 în cazul celei de a doua intervenții, la data de 8.04.2006 în cazul celei de a treia intervenții și la data de 7.10.2006 în cazul celei de a patra intervenții, instanța a continuat analizarea elementelor constitutive ale "infracțiunilor prev. de art. 184 alin 1 si 3 Cp, având în vedere că inculpatul a solicitat continuarea procesului penal conform art. 13 alin 1 si 2.

C.P.P.

Inculpatul, în continuarea motivelor de apel arata ca sub aspectul laturii obiective nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporala,însă nici sub aspect subiectiv fapta de vătămare corporala nu poate fi reținuta deoarece intervenția chirurgicala efectuata de inculpat s-a făcut doar in scopul producerii unui rezultat favorabil,respectiv a vindecării sau ameliorării stării de sănătate a pârtii vătămate sub aspect funcțional.

Se mai arata ca intervenția medicului chirurg este permanent supusa unor riscuri determinate de reacția organismului la diverse acțiuni, iar din punct de vedere al actului chirurgical nu se poate reproșa inculpatului nimic.

Evoluția nefavorabilă a unui pacient operat nu implica în mod obligatoriu o deficienta medicala,iar în ceea ce-l privește pe dr. se susține ca nu exista nici cea mai culpa a acestuia în intervențiile chirurgicale efectuate,nefiind, deci, sub aspect subiectiv întrunite cerințele prev. de art. 148 Cp.

Pe latura civila a cauzei inculpatul a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita apreciere asupra lipsei calității de parte responsabila civilmente a Spitalul Clinic care,în opinia inculpatului, răspunde în solidar pentru prejudiciile cauzate pacientului,în cauză fiind incidente disp.art. 1000 alin 3 Ccivil.

Se susține ca intre părți exista raport de prepusenie,iar jndependenta medicului in exercitarea profesiei sale nu înlatura natura juridica a acestui raport civil.

Prin urmare, o eventuala culpa medicală reținută în sarcina medicului ar atrage și răspunderea civilă a unității sanitare unde acesta își desfășoară activitatea,aspect reglementat expresis verbis de legea speciala respectiv art. 168 din Lg 95/2006.

In final, în motivele de apel inculpatul a solicitat să se constate calitatea de parte responsabilă civilmente a Spitalului Clinic cu consecințele care rezulta de aici.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate Tribunalul București Secția a II-a Penală prin decizia penală nr.540/A/13.10.2009 a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 B,inculpatul și partea civilă ). împotriva sentinței penale nr.161/31.03.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 3 B, a desființat sentința apelată și în fond,a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță,respectiv Judecătoria sectorului 3 B,cu motivarea că potrivit disp.art. 168 alin 2 din Legea 95/2006,privind reforma în domeniul sănătății " Spitalul răspunde, în condițiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condițiilor de cazare, igiena, alimentație și de prevenire a infecțiilor nozocominale, precum și pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienților ".

Reglementarea specială care este textul mai sus citat trimite în completare la legea civilă,respectiv disp.art. 1000 alin.3 Cod civil, care fundamentează natura juridică a răspunderii comitentului pentru fapta prepusului în funcțiile încredințate,ceea ce în speță are aplicabilitate și în raporturile dintre medic si unitatea sanitară unde acesta își desfășoară activitatea.

Desigur că o independentă funcțională în exercitarea profesiei există în ceea ce privește activitatea medicului,dar acest aspect nu schimbă cu nimic existenta obligației de răspundere pentru fapta altuia a cărei instituire are la baza ideea de acoperire a prejudiciilor cauzate prin exercitarea anumitor activități unor terți de bună credință și care în acest mod sunt puși la adăpostul riscului de insolvabilitate pe care îl prezintă persoana fizică responsabilă de producerea pagubei.

Chiar daca interpretarea disp.art. 1000 alin 3 civil este făcută într-un mod care se îndepărtează de rațiunea pentru care a fost creată răspunderea pentru fapta altuia, totuși în anul 2006 legiuitorul a intervenit în mod expres prin Legea 95/14.04.2006 reglementând în mod expres raporturile dintre unitatea medicală,medic și pacient stipulând expres ca spitalul răspunde pentru prejudiciile cauzate pacienților. Acest text nu mai este susceptibil de nici un fel de interpretare contrară,în funcție de vreun raport de prepusenie care presupune o mai mare sau mai independentă a medicului în exercitarea profesiei, astfel încât instanța a apreciat că răspunderea Spitalului Clinic, în calitate de parte responsabilă civilmente,este evidentă. De aceea scoaterea din cauza de către instanța de fond a acestei unități sanitare în condițiile în care tribunalul a apreciat că răspunderea medicului și a Spitalului Clinic este solidară, face ca judecata să trebuiască a fi reluata din faza inițiala pentru ca partea responsabila civilmente să fie citată si să-și facă apărările vis-a-vis de poziția procesuală,care îi atrage obligația de plată a unor daune materiale și morale într-un anumit cuantum.

Cum lipsa de procedură cu partea responsabilă civilmente la judecata în fond este de natură a îi vătăma acesteia interesele în cauză și cum vătămarea este evidentă în condițiile în care tribunalul a apreciat că urmează să fie obligată în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor datorate părții civile,este cert că sunt incidente prev.art.197 alin 1 si 4.C.P.P. privind nulitatea relativă a hotărârii pronunțate în aceste condiții.

Deoarece cerințele unui proces echitabil, astfel cum sunt reglementate de disp.art 6 CEDO, impun cu necesitate garantarea dreptului la apărare partea responsabilă civilmente nu își poate formula aceste apărări fără a fi privata de un grad de jurisdicție decât prin reluarea judecații de la instanța de fond,motiv pentru care tribunalul a admis apelurile declarate în cauză.

Împotriva deciziei penale a promovat recurs inculpatul criticând greșita soluționare a apelului.

Curtea,analizând recursul promovat, constată că în cauză este incident cazul de casare prev.de art.3859pct.171Cod procedură penală,întrucât instanța de apel greșit a apreciat că fondul a fost soluționat în condiții de lipsă de procedură cu intimatul parte responsabilă civilmente,din moment ce acesta a fost prezent prin consilier juridic,a format cereri și a depus înscrisuri,motiv pentru care va casa decizia penală și va trimite cauza aceleiași instanțe în vederea continuării judecătorii apelurilor declarate de parchet,inculpat și partea civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.540/A/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală,în dosarul nr-.

Casează decizia penală nr. 540/A/13.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală,și trimite cauza aceleiași instanțe în vederea continuării judecării apelurilor Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 3 B,inculpatului și părții civile (.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.MO

Dact.IE/2 ex.

22.02.2009

Președinte:Antoaneta Nedelcu
Judecători:Antoaneta Nedelcu, Mihai Oprescu, Viorel Adrian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 154/2010. Curtea de Apel Bucuresti