Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 238/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALA NR.238/
ȘEDINȚA PUBLICĂ din 3 APRILIE 2009
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale
JUDECĂTORI: Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
-
GREFIER - I - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpatul -,domiciliat în B,-, -/8,.37, trimis înjudecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art.184 Cod penal, și de asigurătorul - TRANSILVANIA C-, cu sediul în C-N,-, împotriva Deciziei penale nr.562/A/17.12.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.672/15.04.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-).
La apelul nominal au răspuns avocat, pentru inculpatul-recurent lipsă, în baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar și partea vătămată - intimată, personal, lipsă fiind recurentul-asigurător - TRANSILVANIA C-N și partea civilă-intimată Spitalul Clinic de Urgență "Sf. "
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei arătându-se că este primul termen de judecată, că recursurile sunt nemotivate și că recurentul-asigurător - TRANSILVANIA C-N a depus la dosar note de concluzii privind sumele acordate cu titlul de daune morale pe care le consideră nejustificate, după care;
Curtea aduce la cunoștință părții vătămate că, fiind primul termen de judecată, are posibilitatea angajării unui avocat ales, dacă consideră necesar.
Partea vătămată-intimată susține că nu dorește angajarea unui avocat ales. Nu are cereri de formulat.
Apărătorul inculpatului și procurorul nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului, avocat, susține că recursul vizează cuantumul daunelor materiale și morale acordate părții vătămate, la instanța de apel, pe care le apreciază nejustificate. Acesta a lucrat o perioadă mare de timp, nu a făcut dovada diminuării veniturilor sale. Sumele acordate de prima instanță sunt corecte.
Cu privire la recursul asigurătorului susține că este întemeiat cu privire daunele morale acordate părții civile, ca fiind prea mari. În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, că inculpatul ar trebui obligat singur la despăgubiri civile, este greșit. Obligarea trebuie să fie solidară.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursurilor așa cum au fost susținute.
Partea vătămată, având cuvântul solicită să se mențină ultima hotărâre dată de instanța de apel.
Procurorulsolicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat. Corect au fost apreciate daunele morale, dat fiind perioada mare de îngrijiri medicale de care a avut nevoie partea vătămată pentru vindecare. Să se respingă și recursul declarat de asigurător față de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a statuat că atunci când există încheiat un contract de asigurare, asigurătorul răspunde în solidar.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 672/15.04.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr- s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6 (sase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al.2 si 4.
Conform art. 81 - 82. s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani si 6 (sase) luni închisoare.
A fost obligat inculpatul la 12.850 lei RON daune materiale și 10.000 lei daune morale către partea civilă.
A fost obligat inculpatul la 2861,86 lei cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Județean de Urgentă "Sf.Ap."
A fost respinsă cererea privind obligarea asigurătorului - Asigurări Transilvania AGENTIA 2 B, la plata daunelor in solidar cu inculpatul.
A fost obligat inculpatul la 1500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă si la 250 lei RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați sub nr. 9028/P/2006 din 03.05.2007, inculpatul a fost trimis in judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al.2, 4.
Analizând si coroborând declarațiile inculpatului si ale părții vătămate cu declarațiile martorilor, Golită si B, alături de proces-verbal de cercetare la fata locului (act de constare fila 6), "" (fila 8), buletine de analiză toxicologică alcoolemie (filele 10-11), raport de constare medico-legală (fila 20), copii de pe acte medicale (anexă filele 23 - 90) si fisa de cazier judiciar prima instanța a retinut următoarele:
În data de 19.12.2006, agenții de Politie Rutieră din cadrul G au fost sesizați prin dispeceratul de urgentă "112" că pe strada - din G, in zona numită "", s-a produs un eveniment rutier, soldat cu rănirea unei persoane, iar victima si conducătorul auto se află la Spitalul de Urgentă
Ulterior, au fost identificați cei implicați in incident, respectiv conducătorul auto si victima - partea vătămată.
Accidentul s-a produs in data de 19.12.2006, in condițiile in care inculpatul conducea nr.- - pe strada -, pe nr.2.
În zona cunoscută de "" de pe strada -, pe marcajul pietonal, s-a angajat în traversare partea vătămată, acesta a parcurs cca. 3-4. trecând pe prima bandă de circulație, după care a fost lovit de autoturismul condus de învinuit.
Partea vătămată a declarat că s-a asigurat la traversare si a observat autoturismul inculpatul care venea pe nr.2. Acesta a considerat că poate traversa in siguranță, traversând pe loc marcat.
După ce a trecut pe prima bandă, partea vătămată a întors privirea tot pentru a se asigura, moment in care a fost lovită de către cu nr. -.
În urma impactului, partea vătămată a fost proiectată pe carosabil, in direcția înainte a sensului de mers, al autoturismului, suferind un politraumatism si a fost apoi condusă la Spitalul de Urgentă G de către inculpat. a fost internat la Secția Ortopedie in perioada 19.12.2006 - 04.01.2007, cu diagnosticul factură închisă cominutivă 1/3 medie, ambele oase gamba, traumatism coloană lombo-sacrală si fractură prin tasare "1" amielică.
Acest politraumatism a necesitat 80-90 zile îngrijiri mediale pentru vindecare. După recoltare de probe biologice, in vederea stabilirii alcoolemiei, rezultatul a fost negativ, atât pentru partea vătămată cat si pentru inculpatul.
Procedându-se la constatarea stării tehnice a autoturismului inculpatului, s-a constatat că acesta corespunde tehnic pentru a circula pe drumurile publice.
Prima instanță a arătat că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, motivând că a fost surprins de apariția părții vătămate pe marcajul pietonal după un autovehicul care circula pe nr. 1. Instanța de fond a reținut insă că pietonii au prioritate de trecere fată de conducătorii de vehicule atunci când sunt angajați in traversarea drumurilor publice prin locurile marcate si că in speță au fost încălcate dispozițiile art. 71 al.2 din OUG nr.195/2002. Astfel a fost retinută vinovăția exclusivă inculpatului in producerea accidentului rutier.
Instanța de fond a arătat că în drept, fapta inculpatului, de a pricinui o vătămare părții vătămate, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale si care au necesitat pentru vindecare nun număr de 80-90 zile îngrijiri medicale constituie infracțiunea de vătămare corporală din culpă prv. de art. 184 al.2-4.
Pentru toate aceste considerente, conform art. 52 si art. 72. prima instanța a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă cu închisoarea, ținând seama de modalitatea efectivă de săvârșire a faptei, pericolul social concret pentru siguranța circulatei rutiere dar si de personalitatea dezvoltată de incult care este student anul Ii la zi, Facultatea de Inginerie B - Universitatea Dunărea de G, adresă fila 106.
Având in vedere lipsa antecedentelor penale si sinceritatea inculpatului, instanța de fond a constatat că scopul pedepsei poate fi atins si fără privare de libertate.
In consecință, conform art. 81, 82. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
In ce privește latura civilă a cauzei prima instanță a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma totală de 25.592 lei Ron - reprezentând cheltuieli de transport si plăti pentru medicamente (14.031,71 Ron investigații medicale si alimentație specială, 5568,29 lei Ron) si diferențe salariale.
S-a arătat că partea vătămată s-a constituit parte civilă si cu suma totală de 50.000 lei Ron reprezentând daune morale - cu motivarea că accidentul s-a produs când avea vârsta de 44 ani, cauzându-i un prejudiciu psihic major.
In dovedirea laturii civile a cauzei a fost audiat martorul B si au fost depuse copii de acte medicale si chitanțe cu anexă (filele 23-90) si copia deciziei de pensionare nr.210/12.11.2007 (fila 105).
Pe baza circumstanțelor faptei si statuând in echitate - in baza dispozițiilor art. 14.C.P.P. si art. 998. - ținând seama de realitatea, necesitatea si caracterul rezonabil al daunelor materiale solicitate, coroborând declarația martorului B cu conținutul tuturor actelor depuse de partea civilă, prima instanța a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 12.850 lei Ron daune materiale către partea civilă.
Totodată, conform art. dispozițiilor art. 14.C.P.P. si art. 998. ținând seama de lezarea efectivă patrimoniului moral agonisit de partea civilă si apreciind asupra prejudiciului psihic suferit de aceasta - instanța de fond a apreciat cuantumul daunelor morale pentru a dispune obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei Ron morale către aceeași parte civilă.
Conform art. 14.C.P.P. si art. 998. a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 2861,86 lei Ron reprezentând cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic de Urgentă "Sf. Ap. ".
Având in vedere că răspunderea penală este personală precum si dispozițiile art. 2.C.P.P. prima instanța a respins cererea privind obligarea in solidar cu inculpatul a asigurătorului - ASIGURĂRI TRANSILVANIA Agenția II
Împotriva acestei sentințe penale, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, partea vătămată și inculpatul.
Prin decizia penală nr. 562/17.12.2008 a Tribunalului Galați au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați și partea vătămată, s-a desființat în parte sentința apelată și în rejudecare:
În baza art. 71 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 al. 1 lit.a teza II, b și c pen.
Conform disp.art.71 al.5 pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Potrivit disp.art.14 pr.pen. combinat cu art.998 civ. a obligat pe inculpatul în solidar cu asigurătorul Asigurări Transilvania- Agenția 2 B la plata de despăgubiri civile, astfel:
-12850 lei cu titlu de daune materiale si 12000 lei cu titlu de daune morale pentru partea vătămată/civilă;
-2861,86 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. "
În baza disp.art.193 al.1 pr.pen. a obligat pe inculpatul la plata sumei de 1100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către partea vătămată/civilă (domiciliat in G, str.- nr.2, -ufăr 1,.26).
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
A fost respins ca fiind tardiv apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.672/15.04.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-.
Conform disp.art.192 al.2 pr.pen. a fost obligat pe inculpatul la plata sumei de 60 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371 al. 2 Cod pr. Penală tribunalul a constatat că hotărârea instanței de fond este nelegală, atât în privința laturii civile cât și a laturii penale a cauzei.
Prima instanță, analizând probele adminJ. atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptei reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare.
Totodată, instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, în conformitate cu criteriile prev. de art.72 Pen. precum si a modalității de executare a acesteia.
Sentința penală apelată este a fost considerată ca nelegală prin prisma încălcării disp.art.71 al.2 si 5.pen. instanța de fond omițând a aplica inculpatului pedeapsa accesorie.
Raportat la disp.art.71 al.2 pen. la criteriile prev. de art.71 al.3 pen. și având în vedere și dispozițiile cuprinse în decizia nr.74 din 05.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, instanța de fond trebuia să aplice inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, cu aplicarea corespunzătoare a disp.art.71 al.5 pen.
Raportat la natura infracțiunii, gravitatea acesteia, împrejurările cauzei și persoana inculpatului, tribunalul a apreciat că interzicerea drepturilor prev. de art.64 al.1 lit.a teza II, b, c pen. apare ca fiind proporțională și legitimă, urmând a fi aplicate în mod corespunzător disp.art.71 al.5 pen.
Sentința penală apelată a fost considerată ca nelegală și în privința laturii civile a cauzei.
În mod nelegal instanța de fond a dispus obligarea doar a inculpatului la plata de despăgubiri (morale si materiale) către partea vătămată/civilă, motivat de faptul că răspunderea penală este personală, având în vedere si disp.art.2 pr.pen.
Potrivit Deciziei nr.I din 23.02.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, în cazul producerii unui accident de circulație având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă (cum este cazul în speță), coexistă răspunderea civilă delictuală, bazată pe disp.art.998 civ. a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele păgubitoare, cu răspunderea contractuală a asigurătorului întemeiată pe contractul de asigurare încheiat în condițiile reglementate prin Legea nr.136/1995.
Raportat la aceste considerente, susținerile asigurătorului, legal citat în cauză, făcute atât la instanța de fond, referitoare la faptul că nu poate fi obligat la plata de despăgubiri alături de inculpat ci doar citat în proces, nu pot fi primite.
De altfel, în apel, asigurătorul susține doar că nu poate despăgubi pe partea vătămată decât dacă despăgubirile solicitate de aceasta sunt probate cu documente - susțineri ce sunt în afara dispozițiilor legale ce reglementează probatoriul în cadrul unui proces penal- în privința laturii civile a cauzei.
Trebuie menționat că asigurătorul nu a declarat apel în cauză, pe de o parte și pe de altă parte, cuantumul despăgubirilor poate fi probat de partea vătămată atât cu înscrisuri, cât și cu martori, asigurătorul urmând a despăgubi partea vătămată, la momentul rămânerii definitive a hotărârii, în baza acesteia și nu conform susținerilor - exclusiv pe bază de documente.
Sentința penală apelată a fost considerată nelegală și prin prisma faptului că inculpatul a fost obligat la plata de despăgubiri civile către Spitalul Județean "Sf. " G la plata sumei de 2861,86lei - sumă cu care s-a constituit parte civilă (fila 14 dosar fond), dar și cu dobânda legală din ziua plății, dobândă ce nu a fost solicitată, acordând astfel mai mult decât s-a cerut (plus petita).
Totodată, partea vătămată a solicitat în cadrul dezbaterilor, obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariul apărătorului ales în sumă de 1100 RON (concluzii scrise -fila 113 si chitanță fila 114), cerere asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat, încălcând astfel disp.art.193 al.1 pr.pen.
În ce privește cuantumul despăgubirilor materiale solicitate de partea vătămată, s-a constatat că instanța de fond le-a apreciat în mod corect, raportat la probele adminJ. în cauză.
Trebuie menționat că partea vătămată s-a constituit inițial parte civilă în cauză cu următoarele sume: 500 lei RON plăți medicamente, 10350 RON- diferențe salariale, 2000 RON contravaloare transport și 50.000 lei RON daune morale (încheiere -fila 39 dosar fond, declarație parte vătămată -fila 35 dosar fond, note -filele 23,24 dosar fond) și pentru dovedirea laturii civile a solicitat proba cu acte, depunând la dosar o serie de înscrisuri (filele 52-71, 83 -91 dosar fond) și proba cu martorul B (declarație - fila 103 dosar fond).
În concluziile scrise depuse la instanța de fond, și-a majorat cuantumul pretențiilor reprezentând despăgubirile materiale - la suma de 25.592 RON (fila 110-111 dosar fond)- constând în: cheltuieli transport și plăți medicamente-1431,71 RON, investigații medicale, alimentație specială pentru care a efectuat împrumuturi de la diferite persoane -5568,29 RON și restul-reprezentând diferențe salariale.
Astfel, în mod corect a reținut instanța de fond că despăgubirile solicitate de partea vătămată au fost dovedite în parte, până la concurența sumei de 12.850 RON.
Această sumă reprezintă cheltuielile de transport, plăți medicamente, investigații medicale, alimentație specială și diferențe salariale, dovedite cu înscrisurile depuse la dosar - coroborate cu declarația martorului
În ce privește diferențele salariale, conform actelor depuse la dosarul cauzei rezultă că în perioada decembrie 2006-iunie 2007 partea vătămată a lucrat, având doar 20 zile de concediu medical (7 zile în decembrie 2006 și 13 zile în iunie 2007) obținând un venit net total de 2959 lei - astfel încât, în mod corect s-a acordat (în cuprinsul daunelor materiale ) de către instanța de fond diferența salarială pentru acea perioadă - în restul perioadei partea vătămată lucrând, astfel cum rezultă din adresa emisă de
Prin decizia nr.2463 din 27.12.2007 s-a menționat că în perioada 20.12.2007-20.06.2008 capacitatea de muncă a părții vătămate este redusă cu cel puțin
Pentru restul perioadei nu rezultă care este diferența între suma pe care ar fi câștigat-o partea vătămată și indemnizația de concediu.
Adresa depusă de partea vătămată din care rezultă că a fost aleasă să ocupe un post de manager aprovizionare la G la 18.01.2007 nu face dovada veniturilor pe care acesta le-ar fi obținut dacă ar fi lucrat, întrucât nu s-a făcut dovada încheierii unui contract de muncă în acest sens.
Prin referatul medical din 23.05.2007 al medicului ortoped s-a propus pensionarea însă prin referatul din 11.06.2007 s-a dispus prelungirea concediului medical cu 19 zile, întrucât s-a considerat că bolnavul este recuperabil.
Raportat la această situație - nu poate fi avut în vedere referatul medical depus în apel (fila 84 dosar apel) care reprezintă doar o propunere de pensionare.
În privința cuantumului daunelor morale, instanța de fond l-a apreciat în mod necorespunzător, raportat la urmarea produsă si la prejudiciul de natură morală încercat de partea vătămată, majorarea acestuia în apel impunându-se.
În raport de considerentele mai sus expuse, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați și de partea vătămată.
În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs asiguratorul SC - Asigurări Transilvania SA CNc are susținut că nu putea fi obligat în solidar cu inculpatul la plata de despăgubiri, că daunele morale acordate sunt prea mari și că nu există acte justificative pentru daunele materiale.
De asemenea în cauză a declarat recurs inculpatul care a solicitat reducerea daunelor materiale și morale acordate în cauză.
Recursurile declarate de asigurător și de inculpat sunt nefondate și urmează a fi respinse.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenți dar și sub aspectul cazurilor de casare prevăzute de art. 3859al. 3 Cod pr. penală care se pot lua în considerare și din oficiu, Curtea reține că hotărârea pronunțată de instanța de apel este temeinică și legală și că nu se impune reformarea acesteia.
Criticile formulate de recurenți sunt nefondate.
Astfel, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor acordate de instanța de apel cu titlu de daune morale și materiale, se constată că acesta a fost corect stabilit, pe baza probelor adminJ. în cauză analizate pe larg în cuprinsul hotărârii atacate.
Partea vătămată a dovedit cu acte și martori sumele solicitate cu titlu de daune materiale iar în ceea ce privește daunele morale acordate acestea au fost în mod justificat individualizate de instanța de apel, având în vedere suferințele încercate de partea vătămată, perioada mare de timp în care viața socială i-a fost afectată și tratamentele îndelungate pe care a trebuit să le efectueze pentru refacerea stării de sănătate.
Cât privește critica asigurătorului referitoare la nedovedirea cu acte a daunelor acordate Curtea va reține că aceasta este neîntemeiată deoarece proba daunelor materiale se poate face atât cu acte cât și cu martori iar daunele morale se apreciază de instanța de judecată în funcție de datele concrete ale cauzei, nefiind necesare probatorii cu acte în acest sens.
În sfârșit, referitor la obligarea în solidar a inculpatului și asigurătorului, Curtea reține că potrivit art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum și tramvaie și pentru cheltuielile făcute de asigurați în procesul civil iar potrivit art. 54 din aceeași lege despăgubirile se stabilesc în conformitate cu art. 49 pe baza convenției dintre asigurat, persoana păgubită și asigurător ori, în cazul în care nu s-a realizat înțelegerea, prin hotărâre judecătorească.
În continuare se arată că în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească, drepturile persoanelor păgubite prin accidente produse de autovehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în România se exercită împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, stabilită în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor răspunzătoare de producerea accidentului în calitate de intervenienți forțați.
Din cele mai sus arătate rezultă că asiguratorul răspunde pentru prejudiciile produse de cei asigurați care au săvârșit din culpa lor accidente de circulație în virtutea contractului de asigurare încheiat cu persoana asigurată.
Pe de altă parte, potrivit legii procesual penale, inculpatul răspunde pentru prejudiciile produse părților vătămate prin săvârșirea infracțiunii.
Cum în speță calitatea de asigurat și cea de inculpat sunt întrunite de aceeași persoană, respectiv de autorul accidentului de circulație din 19.12.2006, rezultă că soluția instanței de apel, de obligare în solidar la despăgubiri a inculpatului și a asigurătorului este justă și legală de vreme ce ambii sunt ținuți să răspundă pentru daunele rezultate în urma evenimentului rutier mai sus arătat.
Față de cele mai sus arătate, în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr. penală se vor respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză de inculpat și de asigurator, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 al. 2 Cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul -,fiul lui și, născut la 8.06.1987 în B, domiciliat în B,-, -/8,.37, CNP -, și de asigurătorul - TRANSILVANIA C-, cu sediul în C-N,-, împotriva Deciziei penale nr.562/A/17.12.2008 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.672/15.04.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-).
Obligă pe fiecare recurent la plata către stat a câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 3 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița
Grefier,
I
Red. - 8.04.2009
Tehnored. - 9.04.2009
2 ex
Fond:
Apel: Al. -
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
