Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 265/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 265/
Ședința publică de la 15 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram judecător
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier:
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru astăzi fiind amânată judecarea recursurilor declarate de partea vătămată, asigurător Societatea de Asigurare-Reasigurare "" B și partea responsabilă civilmente " " C împotriva deciziei penale nr. 341 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 aprilie 2009, care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 15 aprilie 2009, când,
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin sentința penală nr. 673 din 2 mai 2008 pronunțată în rejudecare de Judecătoria Focșani, în dosarul nr-, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2 și 4 cod penal, la 1 an închisoare (culpă 50%).
În baza art. 81 cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani.
În temeiul art.1 din legea nr. 543/2002 s-a constatat grațiată pedeapsa aplicată și s-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.7 din legea nr. 543/2002 modificată prin nr.OUG 18/2003.
În temeiul art. 14 Cod procedură penală, raportat la art.998 cod civil, inculpatul a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente C la despăgubiri civile către partea civilă astfel:
-8.969,78 Euro - cheltuieli de repatriere a părții vătămate și pentru soția acestuia;
-12.278,75 Euro - cheltuieli cu asistența medicală aferentă perioadei octombrie-decembrie 1999;
-2.307,31 Euro - cheltuieli ocazionate de examinările părții vătămate de către dr.;
-975,58 Euro - alte examinări medicale;
-318,63 Euro - contravaloarea medicamentelor prescrise;
-35.000 Euro - cu titlu de daune morale.
În total punctele 1-6 = 59.850,05 Euro sau echivalentul în lei la curs BNR din ziua plății efective, plus dobânda legală practicată de BNR începând cu data pronunțării și până la achitarea integrală a debitului.
-pentru însoțitorul părții vătămate indemnizație de 218,38 euro/lună, începând cu data producerii accidentului ( 24.08.1999) și până în ianuarie 2006 și de 344,78 euro/lună începând cu ianuarie 2006 și până la încetarea stării de nevoie.
-prestație periodică către partea vătămată de câte 1,08 euro/zi începând cu data producerii accidentului (24.08.1999) și până la împlinirea de către partea vătămată a vârstei de 73 de ani.
Au fost respinse ca neîntemeiate celelalte pretenții solicitate de partea civilă.
A fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C la 57.147.305 lei (vechi) plus dobânda legală aferentă începând cu data producerii accidentului ( 24.08.1999) și până la achitarea integrală a debitului către Spitalul Clinic de Urgență
A fost instituit sechestru asigurător asupra bunurilor părții responsabile civilmente până la concurența sumei de 59.850,05 euro și anume:
-17.338 mp.și clădirile aferente pe acest teren situate în orașul M,- Județul
ASTRA în calitate de asigurător de răspundere civilă, răspunde alături de inculpat și partea responsabilă civilmente până la concurența sumei de 40.000.000 ROL ( conform disp.art. 54 din Legea nr. 136/95).
A fost obligat inculpatul și partea responsabilă civilmente la plata sumei de 3515,77 Euro sau echivalentul în lei la curs BNR din data plății efective, plus dobânda legală practicată de BNR începând cu data pronunțării și până la achitarea integrală către partea vătămată cu titlu de cheltuieli de judecată.
S-a dispus plata din fondurile către BA Focșani a sumei de 400.000 lei vechi, onorariu de avocat din oficiu.
A fost obligat inculpatul și partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1000 lei RON către stat ( din care 400.000 lei vechi reprezentând onorariu apărător din oficiu) în solidar, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în ziua de 28.04.1999, în jurul orelor 13,30 automobilul mixt cu nr. - proprietatea petrol C, condus de inculpatul, a intrat cu partea din față dreapta în autoturismul B-16- condus de ce se afla staționat pe șoseaua Focșani-Adjud la KM 199+ 600. In urma impactului produs a rezultat vătămarea corporală a cetățenilor italieni, și. Ca urmare a leziunilor suferite, partea vătămată a necesitat pentru vindecare 120 - 150 zile de îngrijire medicală, partea vătămată - a necesitat pentru vindecare 14-16 zile de îngrijire medicală iar partea vătămată - a necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijire medicală (certificatele medico-legale 341, 342, 343 emise de LML V). Pentru lezarea ultimelor două părți vătămate inculpatul nu a fost trimis în judecată întrucât nu au formulat plângere penală.
Ca mecanism de producere a accidentului instanța a reținut că inculpat, ajungând la KM 199 + 600 pe DN2, a observat în fața autoturismului condus de partea vătămată ce rula în aceeași direcție de mers care a frânat în zona mediană a carosabilului și, deși inculpatul a efectuat o manevră de viraj stânga s-a produs coliziunea în urma căreia autoturismul condus de partea vătămată a fost proiectat în partea dreaptă părăsind calea de rulare și a intrat în impact cu un panou de orientare-informare amplasat în zonă.
Din procesul verbal, schița locului faptei, fotografiile operativ judiciare, depozițiile martorilor ale inculpatului și ale părții vătămate, instanța a reținut că în momentele premergătoare accidentului autoturismul era oprit voluntar pe calea de rulare chiar la mijlocul suprafeței carosabile a sensului de mers. Prin urmare, instanța a concluzionat în raport și de expertiza efectuată la.- că părțile au culpă egală în producerea accidentului întrucât inculpatul nu a menținut distanța corespunzătoare față de autoturismul din fața sa (art.44 al.24 din Regulamentul de aplicare a 328/1966) iar partea vătămată a oprit autoturismul pe carosabil și a stânjenit siguranța circulației pe drumurile publice deși avea obligația să scoată autoturismul în afara carosabilului sau cât mai înspre partea dreaptă a drumului public așa cum cer disp.art.37 al.5 din Regulamentul de aplicare a 328/1966.
În ce privește acțiunea civilă instanța a acordat despăgubirile dovedite prin expertiza contabilă -, expertiza INML Minovici B, informațiile furnizate de rezidenți italieni, de ambasada de la, D-L 508-509/1998, /1998, 392/1984 și 18/1980 ale Statului italian.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond a avut în vedere probele, actele și lucrările dosarului de la urmărirea penală și din cadrul cercetării judecătorești.
La dozarea și individualizarea sancțiunii penale au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale.
Împotriva acestei sentințe în termenul prevăzut de lege au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, inculpatul, partea responsabilă civilmente și partea civilă GianG..
Parchetul prin motivele de apel a învederat nelegalitatea hotărârii întrucât instanța de fond nu a avut în vedere că în luna februarie 2007 a intervenit prescripția răspunderii penale, conform art. 124 Cod procedură penală.
Inculpatul apelant prin motivele de apel critică hotărârea primei instanțe întrucât nu se impunea sancționarea sa cu achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedură penală.
Partea responsabilă civilmente " " nu și-a motivat nici în scris și nici oral apelul declarat.
Partea civilă GianG. a considerat că hotărârea dată de prima instanță este netemeinică și nelegală sub aspectul culpei comune reținute și al cuantumului daunelor materiale și morale acordate.
Prin decizia penală nr. 341 din 24 noiembrie 2009, Tribunalul Vranceas -au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, partea vătămată GianG. și partea responsabilă civilmente " "
S-a desființat sentința instanței de fond cu privire la condamnarea inculpatului, obligarea acestuia în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata prestației periodice, la cuantumul daunelor morale și la limita de sumă pentru care s-a instituit sechestrul asigurător.
S-a înlăturat din condamnarea inculpatului dispozițiile art. 81, 82, 83 și 359 Cod procedură penală precum și art. 1 și 7 din Legea nr. 543/2002 și în baza art. 11 pct. 2 lit. b și art. 10 lit. g Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal.
S-a înlăturat obligarea inculpatului și a părții responsabile civilmente " " C la prestația periodică de 1,08 Euro/zi.
S-a majorat cuantumul daunelor morale de la 35.000 lei la 100.000 Euro.
S-a majorat limita de sumă pentru care s-a instituit sechestru asigurător de la 59.850 lei la -,05 Euro.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
S-a respins ca neîntemeiată cererea părții civile apelante de obligare la cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a fi dispus astfel instanța de apel a reținut următoarele:
Cu privire la criticile vizând condamnarea inculpatului potrivit cărora răspunderea penală este prescrisă s-a reținut că acestea sunt fondate în sensul art. 124 Cod penal deoarece de la data de 24 august 1999 când a fost comisă fapta au trecut 8 ani, fiind îndeplinite disp. art. 124 și art. 122 Cod procedură penală, termenul de prescripție fiind îndeplinit în luna februarie 2008.
Sub aspectul laturii civile, instanța de apel a reținut că toate cheltuielile efectuate au fost corect stabilite pe baza actelor existente la dosar și a legislației incidente și că partea vătămată nu-și poate invoca propria-i culpă, aceasta corespunzând la cererile expertului în sensul depunerii la dosar a actelor solicitate, în vederea completării raportului de expertiză (fila 482) reținându-se, totodată, că din probe nu rezultă că aceasta ar avea nevoie de o alimentație specială.
S-a reținut, de asemenea, că partea civilă nu a probat reducerea beneficiului sau că i-a fost stagnată producția urmare a accidentului produs și că obligarea inculpatului la o prestație periodică de 1,08 Euro/zi până la împlinirea vârstei de 73 de ani este nejustificată.
Cu privire la stabilirea daunelor morale acordate părții civile, tribunalul a reținut că urmare a producerii accidentului partea vătămată a pierdut capacitatea de comunicare datorită sechelelor neuro-psihice grave, diminuându-i-se totodată și capacitatea de mișcare și control fiind afectate astfel și relațiile de familie, context în care se impunea reevaluarea despăgubirilor sub aspectul despăgubirilor cu titlu de daune morale.
În ce privește culpa reținută instanța de apel a reținut că în mod corect instanța de fond a reținut o culpă egală de 50 % întrucât partea vătămată a oprit autoturismul aproape de linia mediană a carosabilului, fără a semnaliza această situație încălcând astfel dispozițiile art. 37 alin. 5 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 328/1966.
Împotriva acestei hotărâri în termenul prev. de lege au declarat recurs partea vătămată GianG., asigurătorul Societatea de Asigurare-Reasigurare "" B și partea responsabilă civilmente " "
Partea civilă prin motivele de recurs critică hotărârile date ca fiind netemeinice întrucât nu a fost rezolvată corect latura civilă a cauzei.
Pe latură penală se susține că instanța de fond corect l-a condamnat pe inculpat și că odată ce a intervenit grațierea nu se mai putea aplica prescripția răspunderii penale.
Cu privire la latura civilă a cauzei se susține de către apelant că la acordarea daunelor morale nu s-a avut în vedere că partea vătămată în urma accidentului a rămas cu un grad de infirmitate permanentă de 100 % ce i-a afectat activitatea profesională de artizan, nemaiputând să o practice, dar și faptul că despăgubirile acordate trebuiesc asociate cu condițiile de viață din Italia.
De asemenea, hotărârile sunt criticate și sub aspectul daunelor materiale acordate pe care le consideră nesatisfăcătoare față de cuantumul solicitat.
Se solicită ca în rejudecare să se admită recursul și să fie obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente la acoperirea prejudiciului creat așa cum s-a solicitat.
Recurenta "" solicită ca despăgubirile să fie acordate în limita plafonului prevăzut de lege de 40.000.000 lei ROL.
Se susține în acest context că în producerea accidentului vina exclusivă îi aparține părții vătămate deoarece nu a semnalizat corect și nu a tras pe dreapta carosabilului.
Cu privire la recursul declarat de partea responsabilă civilmente " " C se constată că recursul nu a fost declarat în termenul prevăzut de lege (10 zile de la comunicarea hotărârii 29 noiembrie 2008) și că motivele de recurs au fost depuse la data de 5 martie 2009, pentru termenul de judecată din 13 martie 2009.
Recursurile declarate de partea vătămată GianG. și de Societatea de asigurare "" B sunt nefondate.
Din verificarea hotărârii dată de instanța de apel în reformarea hotărârii dată de instanța de fond și analiza ansamblului probator administrat și existent la dosar, Curtea constată că hotărârea instanței de apel este temeinică și legală.
Instanța de apel în examinarea apelului pe motivele invocate a reținut corect situația de fapt cât și încadrarea juridică a faptelor.
Din probele existente la dosar rezultă că la producerea accidentului atât inculpatul cât și partea vătămată au o culpă concurentă egală de 50 %.
Partea vătămată a ignorat dispozițiile art. 37 alin. 5 din Regulamentul de aplicare a Decretului 328/1966 întrucât în materializarea intenției de oprire a autovehiculului pe care-l conducea nu a respectat obligația de scoatere a autoturismului în afara carosabilului sau situarea acestuia cât mai în partea dreaptă a căii de rulare în sensul de mers, iar inculpatul în ce-l privește nu a luat toate măsurile în conducerea preventivă ignorând viteza de deplasare și păstrarea unei distanțe de siguranță față de vehiculul din față, încălcând astfel dispozițiile art. 44 alin. 24 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 328/1966 privind circulația pe drumurile publice.
În apel, pe latură penală instanța a reținut corect incidența dispozițiilor art. 124 ref. la art. 122 Cod penal potrivit cărora răspunderea penală a inculpatului se prescrie începând cu luna februarie 2008.
Pe latură civilă instanța de recurs constată că în reformarea hotărârii primei instanțe, instanța de apel a rezolvat corect latura civilă, în principal prin reaprecierea daunelor morale acordate părții vătămate constituită parte civilă.
Expertiza efectuată în cauză privind prejudiciul suferit de partea vătămată a fost corect efectuată cu respectarea legislației în vigoare ce reglementează procedura și calculele efectuate. Nemulțumirile oricărei părți din proces puteau fi ridicate la momentul oportun pentru a fi discutate în ședință publică și găsirea de soluții legale.
De altfel, în concluziile scrise partea civilă nu a contestat în vreun mod sumele stabilite de expertul contabil cu privire la cheltuielile efectuate.
Cheltuielile materiale au fost corect stabilite de instanța de fond și menținute de instanța de apel având la bază probele existente la dosar și nu alte susțineri ce nu au fost probate cu claritate de partea vătămată și nu a răspuns la solicitările expertului de a pune la dispoziție actele necesare în vederea completării raportului de expertiză (fila 482) în ce privește obiecțivul de la pct. 6 și 7 din expertiză.
Pe de altă parte din depoziția de martor a soției părții vătămate rezultă că aceasta are nevoie de o alimentație specială (fila 91 dosar nr. 266/R/2004).
De asemenea, din probe rezultă că partea vătămată avea calitatea de asociat al iar veniturile derivau din această calitate, de firmă se ocupau alte persoane. beneficiului societății urmare a accidentului nu a fost probată cu documente financiar-contabile, scăderea de beneficiu pe care l-a invocat pretinzând o despăgubire materială în acest sens.
Nu este susținută de dovezi din care să rezulte că activitatea sa era remunerată ca angajat al societății în procesul producerii de bunuri materiale și că în urma accidentului a ajuns în situația de a nu mai produce efectiv bunurile ce le-ar fi produs anterior.
În ce privește stabilirea cuantumului despăgubirilor morale instanța de apel a reapreciat corect criteriile conjuncturale stabilind o echilibrată și echitabilă despăgubire morală.
Privitor la recursul declarat de asigurător, Curtea constată că instanța de fond a stabilit corect cuantumul sumei și obligația celor implicați respectiv inculpat și asigurător, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 54 din Legea nr. 136/1995 așa încât asigurătorul este obligat alături de inculpat în concordanță cu dispozițiile prevăzute de lege și contractul de asigurare cu persoana implicată.
Față de aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează să se respingă recursurile declarate de partea civilă cât și de asigurător.
Cu privire la recursul declarat de partea responsabilă civilmente, Curtea constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de lege.
Partea responsabilă civilmente a primit comunicarea hotărârii la data de 29 noiembrie 2009 iar recursul a fost declarat de aceasta la data de 15 decembrie 2009 cu mult peste termenul prevăzut de lege.
Față de acestea urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. a Cod procedură penală să se respingă recursul ca tardiv introdus.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală urmează să fie obligate părțile recurente la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de partea vătămată GianG. și de asigurătorul Societatea de Asigurare - Reasigurare "" B împotriva deciziei penale nr. 341 din 24 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosar nr- privind pe inculpatul (fiul lui G și, născut la data de 31 ianuarie 1949 în comuna Poduri, județul B, cetățean român, studii 8 clase, cu antecedente penale, căsătorit, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, conducător auto, domiciliat în M, str. - -, - 4,. 4, județul B, CNP -).
Respinge ca tardiv recursul declarat de partea responsabilă civilmente " " C împotriva deciziei penale mai sus arătate.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe fiecare dintre recurenți la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, Ptr.judecător -, JUDECĂTOR,
- - aflată în cf.art.312 al.2 - -
Cod procedură penală,
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.Av./4 mai 2009,
Tehnored.
2 ex./4 mai 2009,
Fond: A
Apel: -
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Marcian Marius
