Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 35/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE PENALĂ Nr. 35/2010
Ședința publică de la 22 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpatul și asiguratorul - Asigurări SA prin reprezentant legal, împotriva deciziei penale nr.306/A/16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 15 februarie 2010 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față;
Constată că prin sentința penală nr. 764/2009, Judecătoria Devaa condamnat pe inculpatul, la:
-6 luni închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4.Cod Penal;
-6 luni închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4.
Cod PenalÎn baza art.33 lit.b, art.34 lit.b a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de6 luni închisoare.
A privat pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a Teza II, lit. b în Cod Penal condițiile art.71
Cod PenalÎn baza art. 81,82.Cod Penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
A pus în vedere inculpatului disp. art. 83.
Cod PenalÎn baza art. 71 al. 5.Cod Penal a dispus și suspendarea condiționată a executării pedepselor accesorii aplicate inculpatului.
A constatat că partea vătămată, prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A constatat că Asigurări SA - Sucursala D, are calitate de asigurator și a achitat părții civile prin reprezentant legal, suma de 37.500 lei cu titlu de despăgubiri civile și morale.
A obligat pe inculpat să plătească părții civile suma de 300 lei rentă lunară calculată de la data de 14.09.2007 până la încetarea stării de nevoie și respinge în rest cererea de despăgubiri.
A obligat pe inculpat să plătească părților civile despăgubiri, după cum urmează, către:
-Spitalul Județean de Urgență D - suma de 2.937,3 lei;
-Spitalul Clinic Județean de Urgență T - Clinica de Neurochirurgie - suma de 2.117,7 lei;
-Spitalul Clinic Județean de Urgență T - Secția - Casa Austria - suma de 2.414,08 lei.
A obligat pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 800 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 14.09.2007, inculpatul se afla la volanul autoturismului proprietate personală, marca Solenza, cu nr. de înmatriculare - și se deplasa pe DJ 706, pe ruta -
La intersecția cu DN 76, există indicatorul "cedează trecerea", însă inculpatul l-a ignorat și nu a redus nici măcar viteza, intrând în intersecție cu intenția de a se încadra pe DJ 76, direcția B-
Abia atunci a observat venind dinspre D un autoturism marca, cu nr. de înmatriculare -, condus regulamentar de numitul.
Deși a observat acest autoturism, inculpatul nu a oprit și nu a redus viteza, apreciind în mod greșit că are timpul necesar pentru a se încadra pe sensul de mers B-
Inculpatul a încălcat prevederile art.31, 57 al.2 din OUG nr.195/2002 rep. și art.1, 130,135 lit.a din Regulamentul de aplicare a OUG nr.195/2002 rep. motiv pentru care s-a produs tamponarea cu celălalt autovehicul, respectiv, autoturismul condus de inculpat a intrat cu partea față în partea lateral dreapta a celeilalte mașini.
În urma coliziunii a rezultat vătămarea corporală, din culpa exclusivă a inculpatului, a părților vătămate:, - minoră și - minoră, aflate ca pasagere în autoturismului marca (care funcționa în regim de taxi).
Șoferul nu a depus plângere penală împotriva inculpatului.
Părțile vătămate au suferit leziuni, după cum urmează: - 17-18 zile de îngrijiri medicale, și - câte 85-90 zile de îngrijiri medicale.
La data de 14.05 2008, partea vătămată și-a retras plângerea formulată împotriva inculpatului, deoarece în luna februarie 2008 fost despăgubită de către acesta.
C mai grav au fost afectate cele două minore.
Din certificatul medico-legal nr. 1033/C/28.09.2007 reiese că partea vătămată în vârstă de 9 ani a prezentat diagnosticul " cu înfundare occipitală stânga", motiv pentru care în perioada 15.09.2007 - 24.09.2007 a fost internată în Spitalul Clinic Județean de Urgență T - Clinica de Neurochirurgie. Victima prin reprezentant legal nu s-a constituit parte civilă în cauză fiind despăgubită de către inculpat.
Unitatea spitalicească s-a constituit parte civilă cu suma de 2.937,3 lei.
Din certificatul medico-legal nr.1236 /C/16.11.2007 rezultă că victima în vârstă de 16 ani a fost internată în Spitalul Județean de Urgență D în perioada 14.09.2007 - 26.09.2007, iar la Spitalul Clinic Județean de Urgență T - Secția - Casa Austria în perioada 26.09.2007 - 8.10.2007 cu diagnosticul " cominutivă corp vertebral L4, cu migrarea unui fragment osos în canalul medular și compresiune medulară. parcelară corp L3; acut închis cu pierdere de cunoștință; hematom epicranian mediofrontal presorbit; perorbitală stâng".
Unitatea spitalicească Spitalul Județean de Urgență T - Clinica de Neurochirurgie s-a constituit parte civilă cu suma de 2.117,7 lei, iar Spitalul Clinic Județean de Urgență T - Secția - Casa Austria cu suma de 2.414,08 lei
Autoturismul condus de inculpat era asigurat la - "" SA( care ulterior a devenit Asigurări SA.
Partea vătămată - asistată de reprezentantul legal și de un avocat - a fost despăgubită de către asigurator cu suma de 37.500 lei, reprezentând prejudiciile materiale și morale suferite în urma accidentului, ocazie cu care a declarat la 12.02.2008 că nu mai are nici o pretenție de la inculpat.
Conform art.66 al.1 din Norma Anexă la Ordinul CSA nr. -/2006 "Odată cu încasarea despăgubirii, partea prejudiciată va menționa în scris că a fost integral despăgubită prejudiciile suferite și că nu mai are nici o pretenție de la asigurătorul RCA și de la asigurat, în legătură cu prejudiciul respectiv, -"
În faza cercetării judecătorești, partea vătămată asistată de reprezentantul legal s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 30.840 lei daune materiale(reprezentând contravaloare tratament, transport, hrană suplimentară, recuperare și fizioterapie) și 150.000 lei daune morale plus o rentă de 300 lei calculată de la momentul producerii accidentului și până la încetarea stării de nevoie.
Apărătoarea părții civile a susținut că recunoaște suma acordată de asigurator cu titlul de despăgubire și declarația prin care aceasta se consideră integral despăgubită, dar că mențiunea nu are relevanță din moment ce doar instanța de judecată poate stabili drepturile ce i se cuvin acesteia.
Pornind de la conceptul că doar oamenii pot participa la raporturile de drept civil, este, deci, de principiu că numai oamenii au calitatea de subiect de drept civil. În această calitate, subiectul de drept este titular de drepturi și obligații. Prin urmare capacitatea civilă privește orice subiect de drept civil; ea fiind aceea parte a capacității juridice a persoanei care constă în capacitatea de a avea și de a-și exercita drepturile civile și de a avea și de a-și asuma obligații civile, prin încheierea de acte juridice.
Dacă din naștere dobândim capacitatea de folosință, cea de exercițiu este definită în art.5 al.3 din Decretul nr.31/1954 și constă în capacitatea persoanei de a-și exercita drepturile și de a-și asuma obligații, săvârșind(personal și singură) acte juridice.
Capacitatea de exercițiu se prezintă diferit în funcție de "gradul de discernământ" al persoanei fizice. Așadar minorul între 14 și 18 ani se bucură de capacitate de exercițiu restrânsă, iar de la vârsta de 18 ani i se recunoaște capacitatea de exercițiu deplină.
În speță este vorba de victima - o minoră cu capacitate restrânsă de exercițiu.
Textul legal principal care reglementează această instituție de drept este art.9 din Decretul nr.31/1954 care precizează "- Actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviințarea prealabilă a părintelui sau tutorelui", normă juridică fundamentală în materie.
Din această definiție reiese că minorul între 14 și 18 ani participă personal la încheiereatuturoractelor juridice civile "însă numai cu încuviințarea prealabilă a ocrotitorului legal".
Este corectă și corespunzătoare legislației în vigoare ideea că "prin capacitatea de exercițiu restrânsă nu se exprimă un aspect cantitativ al capacității, în sensul că doar un anumit număr de acte juridice ar putea fi încheiate de minor, iar alte nu.
De aceea prin capacitatea de exercițiu restrânsă se exprimă calitatea însăși a aptitudinii minorului de a încheia acte juridice, calitate ce se concretizează în principiul că toate actele juridice se încheiepersonalde către minor, dar pentru toate acestea este necesară, de regulă,încuviințarea prealabilă a ocrotitorului legal.
Prin urmare, asiguratorul a procedat în mod corect, iar consimțământul minorei este perfect valabil.
Inculpatul a recunoscut faptele, pe care le regretă. Nu a fost de acord cu plata daunelor solicitate de victima, apreciind că acceptând despăgubirile de la asigurator, aceasta a renunțat la orice pretenții.
De altfel în cursul urmăririi penale, inculpatul a depus toate diligențele pentru a despăgubi și celelalte părți vătămate.
Așadar, faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art.184 alin. 2 și 4.
Cod PenalÎn baza acestui text de lege, inculpatul a fost condamnat.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art.72 Cp referitoare la: limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptelor, persoana inculpatului, împrejurările în care au fost comise infracțiunile, precum și cele care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Ținând cont că scopul pedepsei poate fi atins fără privare de libertate, instanța în baza art.81,82 a Cod Penal dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani la care s-a adăugat cuantumul pedepsei stabilit mai sus.
S-a constatat că partea vătămată - prin reprezentant legal nu s-a constituit parte civilă în cauză.
S-a constatat că Asigurări SA - Sucursala D are calitate de asigurator și a achitat părții civile asistată de reprezentantul legal suma de 37.500 lei cu titlu de despăgubiri civile și morale.
Completarea la raportul de expertiză medico-legală care menționează că "Între accidentul rutier suferit de susnumită în data de 14.09.2007, când au fost lezate vertebrele lombare 3 și 4 și deficitul radicular senzitivo-motor L5 dreapta s-a interpus o intervenție neurochirurgicală prin care s-a produs fuziunea la nivelul proceselor transverse L3, L4, L5 dreapta" a determinat aprecierea de către comisie a legăturii de cauzalitate indirectă între accident și starea prezentă a victimei.
Ținând cont că eof ată tânără, în creștere, care se apropie de maturitate, care trebuie să evite efortul fizic intens (întrucât are dureri lombare) și expunerea la intemperii, instanța a apreciat că se pot ivi probleme delicate și complicate în dezvoltarea ei, motiv pentru care va obliga pe inculpat să plătească părții civile suma de 300 lei rentă lunară calculată de la data de 14.09.2007 până la încetarea stării de nevoie și respinge în rest cererea de despăgubiri civile și morale, ca fiind inadmisibilă.
Potrivit art. 14, 346 Cpp, art. 998.civ. art. 188 din Legea nr. 3/1978, art.106 din OUG nr. 150/2002, complet. prin art.1 din OUG nr.72/2006 și modif. prin Legea nr. 95/2006, instanța a obligat inculpatul să plătească părților civile despăgubiri.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel partea civilă, inculpatul și asiguratorul - Asigurări SA.
Prin apelurile declarate, inculpatul și - Asigurări SA au solicitat desființarea în parte a sentinței atacate și pe latură civilă, exonerarea inculpatului de plata rentei lunare de 300 lei stabilită de prima instanță în favoarea părții civile.
Prin decizia penală nr. 306/A/16.11.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală a fost respins ca tardiv apelul declarat de partea civilă și au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și asigurătorul- Asigurări SA. partea civilă, inculpatul și asigurătorul fiind obligați la câte 50 lei fiecare, cheltuieli judiciare în apel, iar inculpatul și asigurătorul - Asigurări SA au fost obligați la câte 500 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către partea civilă.
În motivarea acestei decizii Tribunalul a reținut următoarele:
Apelul declarat de partea civilă a fost declarat tardiv și a fost respins ca atare, întrucât partea civilă a declarat apelul la 15 iunie 2009, deși sentința i-a fost comunicată la 01 iunie 2009, depășind astfel termenul de 10 zile de declarare a apelului, care s-a împlinit la 12 iunie 2009.
Starea de fapt și încadrarea juridică reținute de prima instanță au fost în conformitate cu probele administrate și nu au fost contestate în calea de atac.
În ce privește apelurile pe latura civilă declarate de inculpat și asigurator, prin care s-a solicitat înlăturarea obligării inculpatului la plata rentei lunare către partea civilă, aceste apeluri au fost respinse ca nefondate, deoarece:
Convenția încheiată între partea civilă, inculpat și asigurator, pe latura civilă, trebuia interpretată ca făcând referire la prejudiciile materiale și morale suferite de partea civilă și care la data încheierii convenției au fost cunoscute sau previzibile.
Cum evoluția postoperatorie a părții civile depinde de elemente aleatorii, de succesul intervenției, de reacția fiziologică la tratamentul postoperator, de eficiența medicamentelor administrate, gradul de vindecare și urmările tratamentului pot fi observate numai odată cu scurgerea unui interval de timp, trebuie reținut că persistența unor sechele, a unui deficit al stării de sănătate (constatate abia în urma unei expertize medico legale efectuată la 08 ianuarie 2009) nu au putut fi prevăzute la data încheierii convenției dintre partea civilă, inculpat și asigurator și nu au putut face obiectul acestei convenții.
Fiind în prezența unui prejudiciu moral ce nu a putut fi prevăzut de nici o parte, dar a cărui existență rezultă din expertiza medico legală (fila 165) și care constă în surplusul de efort pe care partea civilă va trebui să îl depună pentru a putea desfășura aceleași activități ca și un om complet sănătos, obligarea inculpatului la plata unei rente lunare de către prima instanță a fost justă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termen inculpatul și asigurătorul - B - Sucursala
Prin recursurile formulate inculpatul și asigurătorul - B - Sucursala D au solicitat admiterea acestora, casarea deciziei penale atacate sub aspectul laturii civile și rejudecând, a se respinge în totalitate cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă.
În motivarea recursurilor se arată că atât soluția instanței de fond cât și decizia pronunțată în apel sunt nelegale și netemeinice sub aspectul laturii civile. Se consideră că cererea părții civile de despăgubiri civile trebuia respinsă în totalitate și cu atât mai mult este nelegală obligarea sa la plata unei rente lunare.
Potrivit art. 54 din Legea nr. 136/1995 între asigurat, persoana păgubită și asigurător s-a încheiat o convenție, partea civilă fiind despăgubită de asigurător cu suma de 37.500 lei. Partea civilă s-a declarat pe deplin despăgubită astfel că instanțele trebuiau să respingă orice cerere de despăgubire civilă formulată ulterior. Se arată că această convenție a fost încheiată la data de 12.02.2008 iar intervenția chirurgicală la care se face referire de către instanță a avut loc în octombrie 2007. În aceste condiții motivarea că nu s-ar fi cunoscut evoluția post operatorie a părții civile nu subzistă, atâta timp cât convenția s-a semnat după 4 luni de la intervenția chirurgicală, cunoscându-se evoluția postoperatorie a parții civile.
Se mai arată că din nici un act existent la dosarul cauzei nu rezultă posibilitatea apariției unor probleme în dezvoltarea părții civile, iar în măsura în care aceste probleme s-ar ivi partea civilă ar avea la îndemână calea unei acțiuni civile separate.
În drept s-au invocat disp. art. 385/9 pct. 18.
C.P.P.Întâmpinarea depusă partea civilă a solicitat respingerea recursurilor formulate de inculpat și asigurător deoarece a suferit sechele în urma accidentului și renta lunară acordată de instanțe este deplin justificată.
Curtea de Apel examinând recursurile declarate de inculpatul și asigurătorul - B - Sucursala D prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, constată că acestea sunt fondate și vor fi admise, din următoarele considerente:
La data de 12.02.2008 partea civilă asistată de mama sa și avocat a formulat cerere de despăgubiri către - SA - Sucursala D, primind despăgubiri civile în cuantum de 37.500 lei. Prin convenția încheiată s-a declarat despăgubită integral, arătând că nu mai are alte pretenții de la inculpat sau asigurător.
Instanța de fond a respins cererea de despăgubiri civile solicitate de partea civilă în procesul penal, ca inadmisibilă în considerarea faptului că aceasta s-a declarat despăgubită integral.
Cu toate acestea, instanța de fond a acordat părții civile o rentă lunară în cuantum de 300 lei - sumă ce urma a fi plătită de inculpat începând de la data de 14.09.2007 și până la încetarea stării de nevoie, soluție menținută de către instanța de apel.
În motivarea acordării acestei rente instanțele de fond și de apel au arătat că în cauză s-a efectuat o expertiză medico-legală la data de 8.01.2009 (fila 165 ds.fond ) din concluziile căreia rezultă că partea civilă prezintă sechele în urma accidentului rutier suferit, iar între aceste sechele și accident există legătură de cauzalitate.
Instanțele au arătat că renta lunară de 300 lei reprezintă o compensație morală acordată părții civile pentru surplusul de efort pe care aceasta va trebui să îl depună pentru a putea desfășura aceleași activități ca și un om sănătos.
Se apreciază de către C că acordarea unei rente lunare părții civile ca o despăgubire morală periodică este nelegală. Partea civilă ar fi fost îndreptățită să primească o rentă lunară dacă s-ar fi dovedit existența unui handicap care să fi afectat într-un procent sau altul capacitatea de muncă.
În speță nu s-a dovedit existența vreunui handicap suferit de partea civilă care să o îndreptățească să primească o despăgubire periodică sub forma unei rente lunare, iar obligarea inculpatului la plata unei asemenea rente lunare ca despăgubire morală periodică este nelegală. În măsura în care partea civilă ar suferi urmări de natură a-i afecta capacitatea motrică, aceasta poate solicita despăgubiri pe calea unei alte acțiuni, dar aceasta nu poate primi o rentă lunară ca despăgubire morală, cu atât mai mult cu cât s-a considerat pe deplin despăgubită prin convenția încheiată cu inculpatul și asigurătorul.
Față de cele expuse, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d recursurile C.P.P. inculpatului și asigurătorului - B - Sucursala D vor fi admise ca fondate.
În baza art. 385/16 al. 2.C.P.P. urmare a admiterii recursurilor inculpatului și asigurătorului se va înlătura obligația de plată a cheltuielilor judiciare în apel stabilite în sarcina acestora iar în baza art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursurile declarate de inculpatul și asiguratorul - SA B - Sucursala D împotriva deciziei penale nr. 306/A/16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală și în consecință:
Casează decizia penală atacată precum și sentința penală nr. 764/26 mai 2009 pronunțată de Judecătoria Deva numai sub aspectul laturii civile privind renta lunară și rejudecând cauza în aceste limite:
Înlătură obligația de plată a unei rente lunare stabilită în sarcina inculpatului și în favoarea părții civile.
Înlătură obligația de plată a cheltuielilor judiciare în apel stabilită în sarcina inculpatului și a asiguratorului.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red./tehnored. -
2 ex/09.03.2010
,
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Marius Aurel