Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 51/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.51/
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 2: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat prin Procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de:
-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA;
- inculpatul - domiciliat în municipiul C,-, - Ap.39, județul C;
- partea civilă - domiciliat în municipiul C,-, -, Sc.C, Ap.69, împotriva deciziei penale nr.396 din data de 08.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.184 Cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat și intimat personal și asistat de apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2009, emisă de Baroul d e Avocați C - Cabinet Individual de Avocat.
- recurenta parte civilă și intimată personal și asistată de r apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.2573/2009, emisă de Baroul d e Avocați C - Cabinet Individual de Avocat.
Se constată lipsa:
- intimatei parte civilă Spitalul de Ortopedie și Recuperare Sud;
- intimatului asigurător - " Asigurări"
Prin referatul oral al cauzei, grefierul de ședință învederează instanței că s-a depus la dosar o cerere formulată de avocat, apărător desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat și intimat, prin care solicită avansarea onorariului parțial pentru studierea dosarului și prezența sa la termenul de judecată acordat.
De asemenea, s-a depus la dosarul cauzei de către recurentul inculpat și intimat, o cerere de prelungire a dreptului de circulație.
Avocat, apărător ales al recurentei parte civilă și intimată, depune la dosarul cauzei înscrisuri și dovada cheltuielilor de judecată.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat și intimat, având cuvântul, solicită amânarea cauzei pentru respectarea principiului continuității completului de judecată.
La termenul de judecată anterior, componența acestui complet de judecată era alta, iar la acest termen, constată din procesul verbal depus la dosar că un membru se află în imposibilitatea participării la ședința de judecată.
Din punctul său de vedere, consideră că ar fi necesară amânarea cauzei pentru respectarea principiului continuității.
Procurorul,având cuvântul, precizează că principiul continuității într-adevăr necesită prezența aceluiași complet de judecată la fiecare termen de judecată.
Având în vedere că este o imposibilitate de prezentare obiectivă a d-nei judecător, urmează ca instanța să aprecieze.
Avocat, apărător ales al recurentei parte civilă și intimată, având cuvântul, consideră că nu este o problemă care să fie soluționată prin amânarea cauzei.
Pentru că ne află în calea recursului, iar la termenul de judecată anterior care a fost și primul termen de judecată, această cauză s-a amânat fără nici un fel de discuție, prin urmare, judecătorul care a făcut parte din completul de judecată și care din motive absolut personale nu poate participa astăzi la judecarea cauzei, nu poate fi vorba despre încălcarea regulamentului de organizare și funcționare a instanțelor, sub acest aspect.
Deci, dacă unul dintre magistrați nu-și poate îndeplini mandatul dar, în cauză nu a efectuat nici un fel de act care să presupună necesitatea respectării principiului continuității, apreciază că cererea care este formulată, reprezintă un abuz de drept procesual care trebuie să fie sancționată prin respingerea sa.
Curtea, deliberând, apreciază că acest complet de judecată, în această compunere, este legal constituit, conform Regulamentului de ordine Interioară al instanței.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Procurorul,având cuvântul cu privire la recursul declarat de parchet, precizează că susține recursul așa cum a fost formulat în scris și, critică soluția instanței de apel pentru două motive:
1. motivul de casare prevăzut de disp.art.3859pct.14 Cod procedură penală - privind greșita individualizare a pedepsei de către instanța de apel;
2. 3959pct.171Cod procedură penală, având în vedere că dispoziția de aprobare a acelui motiv de casare a fost declarată neconstituțională, prin urmare, acest motiv poate fi invocat în continuare cu privire la modalitatea de soluționare a laturii civile a cauzei, tot de către instanța de apel.
Cu privire la primul motiv de recurs invocat, consideră că, instanța de fond a fost cea care a aplicat o pedeapsă corect individualizată prin aplicarea minimului special prevăzut de lege pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prevăzută și pedepsită d art.184 alin.2 și 4 Cod penal, iar instanța de apel, în mod nejustificat a coborât sub limita minimă a pedepsei, aplicând doar o pedeapsă de 4 luni închisoare cu reținerea unei circumstanțe atenuante - art.74 alin.1 lit."a" Cod penal, în condițiile în care, gravitatea faptei prevalează față de buna conduită reținută de către instanța de apel cu privire la comportamentul inculpatului.
Precizează că inculpatul nu a recunoscut fapta, a ținut tot timpul să acrediteze ideea că accidentul de circulație s-a produs din culpa altor persoane.
Din punctul său de vedere, instanța de apel în mod eronat a apreciat că există un dubiu cu privire la culpa exclusivă inculpatului, neconsiderând că instanța de fond a analizat corect probele și, a stabilit în baza acestora, că aparține inculpatului in exclusivitate culpa în producerea accidentului respectiv.
Apreciază că nu se impunea micșorarea pedepsei în apel nici datorită faptului că, inculpatul circula cu o viteză foarte mare - 97 Km/, viteză cu care a pătruns într-o intersecție foarte circulată, nici raportat de urmările pe care accidentul l-a avut asupra părții vătămate, numărul mare de zile de îngrijiri medicale ce i-au fost acordate - 99 - 100 zile, sechelele cu care această parte vătămată a rămas.
Urmează ca pe latura penală, să se caseze decizia instanței de apel și să se mențină pedeapsa aplicată de instanța de fond, care este aptă să asigure scopul pedepsei prevăzută de art.52 Cod penal.
Cu privire la modul de soluționare laturii civile, consideră că tot instanța de fond este cea care a soluționat-o corect atât cu privire la despăgubirile civile acordate cât și cu privire la cuantumul daunelor morale iar instanța de apel, în mod eronat a apreciat că nu s-a făcut dovada sumei împrumutate de 25.000 Euro de la cei doi martori - și, atâta vreme cât probatoriul a arătat în ce manieră a fost cheltuită suma respectivă, pentru tratamente, operații estetice, la tratamente de recuperare, medicamentele ce au fost cumpărate și administrate părții vătămate, precum și acoperirea sumelor ce reprezentau diferența dintre plata salariului de profesor de istorie pentru perioada concediul medical de 50 zile.
În aceste condiții, apreciază că nu se impunea nici reducerea despăgubirilor civile și nici cuantumul daunelor morale în raport de aspectele susținute anterior.
Solicită, casarea deciziei instanței de apel și menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond.
Avocat, apărător ales al recurentei parte civilă și intimată, având cuvântul în recursul declarat de aceasta, solicită reconfirmarea soluției instanței de fond întrucât apelul a fost admis în mod eronat.
De asemenea, solicită valorificarea disp.art.3859pct.10 și 14 Cod procedură penală pe care le consideră incidente în recursul declarat.
Instanța de apel a redus cuantumul despăgubirilor, atât a celor materiale cât și a celor morale, ignorând probe esențiale care au fost administrate în cauză.
Un alt temei de casare invocat este cel prevăzut de disp.art.3859pct.9 Cod procedură penală, ceea c ar presupune și o rejudecare a cauzei întrucât este vorba despre o motivare a soluției instanței de apel, total neconvingătoare.
Solicită a se constata că pe cele două paliere ale daunelor, instanța de apel a modificat în mod "dramatic", hotărârea instanței de fond, reducând la un cuantum inadmisibil daunele la care a fost obligat inculpatul în solidar cu asigurătorul.
Sub aspectul daunelor morale, solicită a se constata că, s-a redus cuantumul acestora cu suma de 25.000 Euro de la 29.460 Euro la 4.960 Euro, deci suma de 25.000 Euro care a făcut obiectul contractelor de împrumut efectuate de partea civilă, a fost înlăturată.
Motivarea instanței de apel este totalmente neconvingătoare și nu cuprinde motivele pentru care înlătură anumite probe care s-au administrat în cauză și, tocmai de aceea, făcea referire la obligația de a motiva înlăturarea unor probe, indiferent că sunt probe cu martori sau probe cu expertize.
Prin urmare, instanța de apel trebuia să spună care sunt motivele pentru care martorii nu ar fi relatat aspecte convingătoare cu privire la cheltuirea acestor sume împrumutate, în vederea deplasării în Italia, la operație.
Pe de altă parte, pentru că ne aflăm pe terenul răspunderii civile delictuale și pentru că se discută despre întrunirea elementelor răspunderii civile delictuale după care se judecă acțiunea civilă, problema care se pune în această cauză, este aceea a actualității prejudiciului; este sau nu este actual prejudiciul care s-a creat și, mai departe, modalitatea în care se acoperă acest prejudiciu.
Deși nu spune, instanța de apel lasă să se înțeleagă că acest prejudiciu care constă în intervențiile medicale ulterioare care s-ar fi efectuat din suma de 25.000 Euro, nu ar fi actuală întrucât nu s-a făcut dovada cum s-au cheltuit banii.
Precizează că ne aflăm pe terenul unei fapte culpabile, cauzatoare de vătămări corporale, prin urmare, de daune aduse integrității fizice și morale, a unei persoane.
Sub acest aspect, solicită a se constata că, nu se va regăsi în hotărârea recurată, vreun considerent referitor la celelalte probatorii din afara celor cu martori care sunt invocate în decizie și, care au fost administrate.
Intervențiile chirurgicale pe care trebuia să le suporte parte civilă, sunt complexe și care nu se pot efectua decât de către echipe de specialiști și că ideea inițială de a se recomanda această intervenție în Italia, nu a putut fi pusă în practică din motive obiective; a fost substituită prin tratament medical care i-a permis să reziste în această perioadă iar suma acordată de către instanța de apel, de 4.960 Euro, este insuficientă pentru intervenții și tratamente.
Sub aspectul daunelor materiale, apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, așa cum instanța de fond le-a stabilit.
Sub aspectul daunelor morale, s-a produs o ajustare dar nu chiar atât de drastică, pe care o apreciază ca nefiind justificată.
Repararea prejudiciului nu are nici un fel de legătură cu latura subiectivă a răspunderii civile delictuale.
În acest sens, solicită a se constata că în raport de ceea ce este dovedit cu prisosință în cauză, nu se impunea o atare ajustare a daunelor morale la care a fost obligat inculpatul prin hotărârea instanței de fond întrucât este vorba de o simplă daună morală, o suferință morală produsă printr-o faptă ilicită prevăzută de legea penală ci, este vorba despre consecințele unei vătămări corporale grave pe plan moral și al tuturor inconvenientelor morale pe care aceasta le atrage, inclusiv elementele speciale la care a făcut referire anterior.
Pentru toate aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea deciziei pronunțate de instanța de apel și menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond cu cheltuieli de judecată, aferente.
Cu privire la recursul declarat de parchet pe latură civilă, solicită admiterea acestuia iar pe latură penală, la aprecierea instanței.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat și intimat, având cuvântul cu privire la recursul declarat de inculpat precizează că acesta a declarat recurs atât împotriva celor două soluții pronunțate în cauză tocmai cu privire la acordarea daunelor morale.
Acordarea acestor daune morale, trebuie să aibă la momentul la care se pronunță instanța, un corespondent concret.
Tocmai pentru faptul că ne aflăm în fața unei infracțiuni din culpă și nu în prezența unei infracțiuni cu intenție directă, din punctul său de vedere, daunele morale acordate, sunt foarte mari.
Precizează că sunt infracțiuni mult mai grave, respectiv de viol, (în care, Curtea Supremă și urmează a depune în acest sens practică judiciară), infracțiune care a avut la bază ca subiect pasiv o minoră și unde daunele morale au fost coborâte foarte mult.
Consideră că daunele morale acordate părții civile de către instanța de fond, ar trebui diminuate.
Cu privire la încadrarea juridică a faptei, consideră că instanța de fond în mod corect a apreciat și a aplicat circumstanțele atenuante personale având în vedere conduita inculpatului atât înainte cât și după săvârșirea infracțiunii iar din punct de vedere penal, s-a demonstrat că, această conduită a inculpatului, a fost bună.
Inculpatul, pe tot parcursul procesului penal, a dovedit o dorință de a repara prejudiciul dar de fiecare dată, s-a "lovit" de refuzul părții vătămate.
Cu privire la recursurile declarate de parchet și partea vătămată și a motivelor invocate, consideră că nu s-au produs dovezi concrete care să formeze convingerea că acele sume de bani care au fost împrumutate, au avut acea destinație.
Instanța de apel a cerut întotdeauna părții vătămate să producă un document, o dovadă, care să ateste costul acelei operații la care se face referire.
Or, în atare situație, neproducându-se o dovadă, neexistând o probă a dovedirii pretențiilor, în mod corect instanța de apel a apreciat că dovada cu privire la aceste sume, nu a fost făcută.
Avocat, apărător ales al recurentei parte civilă și intimată, având cuvântul în recursul declarat de inculpat, solicită respingerea acestuia sub aspectul laturii civile, considerând că argumentele prezentate sunt îndestulătoare și sub acest aspect.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat și intimat, depune la dosarul cauzei, practică judiciară.
Procurorul,având cuvântul cu privire la recursul declarat de partea civilă, concluzionează în sensul admiterii acestuia în sensul casării deciziei pronunțate de instanța de apel și menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțate de instanța de fond.
Din punctul său de vedere, hotărârea instanței de apel este motivată, aceasta a analizat probele în mod corect motiv pentru care nu se impune rejudecarea cauzei așa cum a susținut la un moment dat, apărătorul ales al recurentei parte civilă.
Cu privire la recursul declarat de inculpat, solicită respingerea acestuia ca nefondat, având în vedere motivele expuse în recursul declarat de parchet și practica invocată cu privire la cuantumul daunelor acordate.
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat și intimat, având cuvântul, solicită prelungirea dreptului de circulație a acestuia pe o perioadă de 30 zile.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că regretă tot ceea ce s-a întâmplat, nu a fost intenție.
Procurorul,având cuvântul cu privire la cererea de prelungirea dreptului de circulație a inculpatului pe o perioadă de 30 zile, solicită admiterea acesteia.
Recurentul inculpat,având cuvântul, solicită admiterea cererii.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA:
Cu privire la recursurile penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1256/20.11.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța,în dosar nr-,s-a dispus:"În baza art. 184 al 2,4 pen condamnă inculpatul (fiul lui și, ns.la 27.08.1979 în C, domiciliat în loc. C,-- 35,CNP -) la pedeapsade 6 luni închisoare.
În baza art. 81 pen dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe o durată de 2 ani și 6 luni reprezentând termen de încercare potrivit art 82 pen.
În baza art 83,84 pen atrage atenția inculpatului asupra cazurilor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării condiționate.
În baza art 71 pen interzice inculpatului drepturile prevăzute de art 64 lit a) teza a Il-a și lit b) pen.
În baza art 71 al 4 pen dispune suspendarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei.
În baza art 14 si 346 pr.pen obligă inculpatul alături de asigurătorul SC Asigurări SA (în limita plafonului legal) la plata următoarelor sume de bani:
-830,17 lei în favoarea pârtii civile Spitalul de Ortopedie, si Recuperare Medicala Sud cu titlu de daune materiale;
-29.600 euro, echivalent în lei la data plății efective, cu titlu de daune materiale și 15.000 euro, echivalent în lei la data plății efective, cu titlu de daune morale în favoarea părții civile.
În baza art 191 pr.pen obligă inculpatul la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În baza art 193 al 1,2 pr.pen obligă inculpatul la plata sumei de 1500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de partea civilă (onorariu avocat ales)".
Pentru a pronunța sentința penală menționată prima instanță coroborând mijloacele de probă administrate pe parcursul procesului penal,a reținut următoareasituație de fapt:
La data de 10.08.2005, în jurul orei 10, inculpatul, în timp ce conducea autoturismul marca BMW, cu nr. de înmatriculare -, proprietate personală, pe b-dul 1 - 1918 din C, dinspre b-dul - spre Casa de Cultură, ajungând la intersecția cu b-dul - ca urmare a faptului că a pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului electric, a intrat în coliziune cu autoturismul marca Ford, cu nr. de înmatriculare - condus regulamentar, pe culoarea a semaforului, de numitul și care se deplasa spre stânga, către Policlinica nr. 2.
În urma impactului, autoturismul marca BMW condus de inculpat a ricoșat către dreapta, a lovit stâlpul semaforului electric, pe partea vătămată, care se afla pe trotuar, așteptând să traverseze strada, apoi s-a izbit de stâlpul unui panou publicitar, oprindu-se la aprox. 10 de acesta.
Ca urmare a evenimentului rutier a rezultat avarierea celor două autoturisme și vătămarea corporală a numiților, conducătorul autoturismului Ford, care a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale, care conform raportului de constatare medico-legală nr. 410/AC/09.11.2005, emis de C, a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 90-100 zile de îngrijiri medicale și a numitului, pasager în autoturismul BMW,care nu a depus plângere penală.
Situația de fapt reținută a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă:declarațiile părții vătămate,potrivit cărora la data de 10.08.2005 în timp ce se afla pe refugiul pietonal vizavi de ruinele -ului, privind spre a fost lovită brusc din partea lateral-stânga, și-a pierdut conștiența și s-a trezit la spital;procesul- verbal de cercetare la fața locului, schița locului faptei și planșe foto;raportul de constatare medico-legală nr. 410/AC/09.11.2005, emis de C, potrivit căruia partea vătămată a suferit vătămări corporale ce au necesitat pentru vindecare un număr de 90-100 zile de îngrijiri medicale;declarațiile martorilor( la data de 10.08.2005 se afla oprit în coloana la semaforul de la intersecția b-dului - cu b-dul 1 - 1918, pe nr. 3, pentru a efectua virajul stânga spre Policlinica nr. 2; în fața autoturismului său se afla autoturismul marca Ford, condus de numitul care avea în față un alt autoturism,la apariția culorii verzi a semaforului electric, autoturismul aflat în fața celui condus de numitul s-a pus în mișcare, a traversat intersecția, iar când autoturismul marca Ford condus de a trecut de șina de tramvai, a fost lovit de un autoturism marca BMW, care se deplasa dinspre Gară spre Casa de Cultură și care a intrat în intersecție pe culoarea roșie a semaforului electric; ( la data de 10.08.2005 se afla oprit la intersecția b-dului - cu b-dul 1 - 1918, încadrat pe nr. 3 pentru a vira stânga spre b-dul -, fiind primul în intersecție pe nr. 3 și conducea autoturismul cu nr. -; așteptând să se schimbe culoarea semaforului, a observat că ceasul semaforului indica numărul de secunde 38 ori 58, dar nu s-a putut edifica asupra cifrei exacte deoarece în cronometrul semaforului băteau razele soarelui,mențiuni ce s-au coroborat cu diagrama funcționării semafoarelor în intersecție din data de 10.08.2005, depusă la dosar prin adresa nr. 1797 din 16.03.2007, a Confort, rezultând faptul că virajul stânga spre Policlinica nr. 2, de pe b-dul 1 - 1918 dinspre Casa de Cultură, începe atunci când culoarea roșu arată secunda nr. 68 și se termină după cca 21 de secunde, rezultând faptul că secunda nr. 58 indicată de martor este reală.S-a mai arătat că mașina ce venea dinspre Casa de Cultură, Fordul, a fost urmată de alte mașini când a pătruns în intersecție,în schimb BMW-ul ce venea dinspre gară nu a fost urmat în intersecție de alte mașini); ( autoturismul condus de numitul a pătruns în intersecție pe culoarea semaforului electric,acesta se afla pe scuar în zona și aștepta culoarea a semaforului pentru a putea traversa strada; pe scuarul opus martorul l-a remarcat pe, pe care-l cunoștea, a observat cum un autoturism marca Ford, ce virase stânga în intersecție a fost lovit de un autoturism marca BMW; autoturismul marca Ford s-a rotit, iar autoturismul marca BMW a pătruns pe scuar, l-a lovit pe,l-a proiectat pe acesta în aer, iar acesta din urmă a căzut pe stradă.A aflat că numitul, conducătorul Fordului a trecut al doilea din coloana după ce semaforul și-a schimbat culoarea în,și viteza BMW-ului a fost de aprox. 100 km/ și având în vedere că trecuseră mai multe secunde între ultima mașină care străbătuse intersecția pe inculpatului și mașina inculpatului, a apreciat că inculpatul a forțat intrarea în intersecție ); ( la data de 10.08.2005, în jurul orei 10,00 circula cu autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare - dinspre Casa de Cultură,iar când a ajuns în intersecția de la, s-a încadrat pe a 3-a cu intenția de a vira spre Policlinica nr 2, mașina sa fiind poziționată a 2-a în coloana de mașini ce aștepta la semafor; în momentul în care semaforul s-a făcut, a plecat prima mașină din coloană, după care a intrat în intersecție și mașina martorului; prima mașină a străbătut intersecția fără incidente, însă în momentul în care mașina martorului a intrat în intersecție și a trecut linia de tramvai, a fost lovită din lateral de un BMW; această din urmă mașină a pătruns, datorită impactului, pe scuar și a accidentat un pieton ).
Raportul deexpertiză tehnică auto efectuat de către experții tehnici autoși, a determinat cu aproximație, vitezele celor două autoturisme în premomentul accidentului-cca 40 km/ viteza Fordului și cca 77- 83 km/ viteza de deplasare a BMW-ului.
Raportul de expertiză tehnică autoîntocmit de către ing. Domnella a stabilit că nerespectarea semnificației culorii roșu a semaforului electric a constituit cauza producerii accidentului rutier,iar pe baza declarațiilor martorilor expertul tehnic a apreciat, că inculpatul a fost cel care a pătruns în intersecție pe culoarea roșu a semaforului electric pentru sensul său de mers.
În premomentul apariției stării de pericol, autoturismul marca Ford condus de numitul rula cu o viteză de 26- 27 km/, iar cel condus de inculpatul cu o viteză de 80- 81 km/.
La instalația de semaforizare, în data de 10.08.2005, data producerii accidentului, nu s-a înregistrat nicio defecțiune între orele 08.00-16.00.
Inculpatul a declarat că la data de 10.08.2005 se afla la volanul autoturismului marca BMW cu nr de înmatriculare -, la intersecția de la, așteptând culoarea a semaforului,iar în momentul în care semaforul și-a schimbat culoarea în, a pus în mișcare mașina, însă în momentul în care a pătruns în intersecția străzilor 1 - cu IC -, a realizat că s-a creat pericolul să intre în coliziune cu un autoturism marca Ford.A încercat să evite coliziunea prin frânare și rotirea volanului spre dreapta,dar nu a reușit astfel că în urma impactului dintre cele două mașini mașina condusă de el a intrat pe scuar și l-a accidentat pe numitul. Varianta prezentată de către inculpat a fost susținută și de martorii ( mașina condusă de inculpat a pătruns în intersecție pe ultimele 2-3 secunde de,iar mașina inculpatului nu a fost precedată și nici urmată de o altă mașină din coloană și a pătruns direct în intersecție, fără a opri la semafor ), ( mașina condusă de inculpat a intrat în intersecție pe ultimele două secunde de ) și (se afla în mașină împreună cu inculpatul și a observat că mașina acestuia s-a pus în mișcare în momentul în care semaforul indica culoarea ).
S-a reținut existența declarațiilor a 4 martori care au susținut varianta că mașina marca BMW condusă de inculpat a pătruns în intersecție pe culoarea roșu și declarațiile a 3 martori care au susținut că inculpatul a pătruns în intersecție pe ultimele 2-3 secunde de.
Coroborând declarațiile celor 4 martori (șoferul Fordului care a fost lovit în intersecție de mașina marca BMW condusă de inculpat), -primul șofer și -al treilea șofer din coloana de mașini oprite la semaforul de la intersecția b-dului - cu b-dul 1 - 1918, încadrate pe nr. 3 pentru a vira stânga spre B-dul - care au susținut varianta că mașina marca Ford condusă de martorul a pătruns în intersecție pe culoare, fiind a 2-a din coloana de mașini ce se pusese în mișcare, cu aspectul că prima mașină condusă de a traversat intersecția fără niciun incident, cu concluziile celor două rapoarte de expertiză tehnică auto efectuate în cursul urmăririi penale,care au stabilit că viteza de deplasare a mașinii conduse de inculpat în premomentul accidentului a depășit cu mult viteza admisă în localitate (o viteză de 80- 81 km/, respectiv de cca 77- 83 km/), cu aspectul că mașina condusă de inculpat nu a fost nici precedată și nici urmată de o altă mașina din coloană de pe sensul său de mers, a pătruns în intersecție direct, fără a opri la semafor, s-a format convingerea instanțeică mașina marca BMW condusă de inculpat a pătruns în intersecție pe culoarea roșu, forțând intrarea în că dacă va accelera va evita orice pericol.
Afirmațiile inculpatului și ale martorilor, și în sensul că mașina condusă de inculpat ar fi pătruns în intersecție pe culoarea au fost înlăturare din ansamblul probator,ele fiind infirmate de celelalte mijloace de probă și elemente circumstanțiale.
Referitor lalatura civilăa procesului penal s-a reținut că:
-Spitalul de Ortopedie, si Recuperare Medicala Sud, a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 830,17 lei cu titlu de daune materiale;
-,a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 100.000 euro, echivalent în lei la data plății efective,cu titlu de daune materiale (constând în costul tratamentelor la domiciliu și în stațiuni,al medicamentelor,concedii medicale, plata unei asistente la domiciliu ) și 100.000 euro, echivalent în lei la data plății efective,pentru durerile fizice și psihice încercate.
Prima instanță a constatat că în cauză sunt îndeplinite cumulativ cerințele răspunderii civile delictuale.
S-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 830,17 lei cu titlu de daune materiale, în favoarea părții civile Sud, reprezentând c/valoarea a 11 zile în timpul cărora a fost internată și a primit tratament medical ( decont- 14 din dosar).
În privințadaunelor materialesolicitate de către partea civilă, s-a constatat că din totalul de 100.000 euro, echivalent în lei la data plății efective, partea civilă a dovedit că a suferit un prejudiciu material în cuantum de 29.600 euro, echivalent în lei la data plății efective. Au fost reținute înscrisurile de la 117și 118 coroborate cu declarațiile martorelor și din care rezultă că partea civilă a împrumutat suma de 25.000 euro,inițial pentru a se deplasa la o clinică în Italia pentru efectuarea unei operații la picior în vederea recuperării mobilității cvadricepsului, însă ca urmare a faptului că suma a fost insuficientă, partea civilă nu s-a mai suspus operației și a cheltuit acei bani pentru îmbunătățirea stării de sănătate în România-plata asistentă medicală, deplasări în stațiuni pentru tratamente, operații estetice la nivelul feței,chirurgie reparatorie la,corecții la nivelul maxilarului (214), tratamente de recuperare -încheietura bazinului, a genunchilor,investigații medicale pentru a se stabili cauza amețelilor după accident; diferența de 4.600 euro echivalent în lei o reprezintă costul medicamentelor achitate de partea civilă pentru ameliorarea durerilor și cicatrizarea rănilor,conform înscrisurilor de la 119-136, 188, 293-295, prestări servicii medicale (spre ex. masaje în stațiuni ) conform înscrisurilor de la 140-141,146-151,291, precum și neplata salariului părții civile-profesor de istorie, care pentru 50 de zile a beneficiat de concediu medical cf. înscrisurilor de la 143-145, 288-289 ( fișa fiscală de la 139), plata unei persoane cu 3000 lei pentru aoî ngriji pe partea civilă timp de 2 luni cât aceasta a fost în comă și imediat după aceea (declarația martorei - 161).
Referitor ladaunele moralesolicitate de către partea civilă, s-a reținut că aceasta a fost internată în spital timp de 11 zile, în care a suportat dureri fizice intense ( suferind fractură piramidă nazală,traumatism toraco-pulmonar acut închis cu fracturi coaste, traumatism cranio-facial,plagă delabrantă față internă coapsa stg cu întindere musculatură, cu lipsă importantă de substanță tegumentară și musculară, secțiune musculatură adductoare,plagă tăiată genunchi drept,contuzie lombo-sacrată,entorsă genunchi stg.), că a suportat numeroase investigații medicale pe durata celor 50 de zile cât a avut concediu medical,perioadă în care a fost lipsită de posibilitatea de a se bucura de lucrurile pe care le făcea înainte, în condițiile în care partea civilă încă nu s-a recuperat și a rămas cu amețeli,cu tulburări circulatorii și cu un șchiopătat vizibil, raportat la împrejurarea că viața părții civile s-a schimbat radical în urma accidentului (profesor de istorie la liceu, partea civilă practica sportul anterior însă în prezent efortul fizic îi este interzis, are amețeli și lapsusuri de memorie ), apreciază că echivalentul in lei al sumei de 15.000 euro reprezintă o sumă rezonabilă pentru partea civilă. S-a dispus ca inculpatul să achite despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, alături de asigurătorul SC Asigurări SA (acesta în limita plafonului legal).
Prin decizia penală nr. 396 din 8 octombrie 2009 Tribunalului Constanța, s-au decis următoarele:
" În baza art.379 pct.1 lit.b)pr.pen;
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul parte civilă-domiciliat în mun. C, - nr.314 -T 5B,.C,.69, împotriva sentinței penale nr. 1256/20.11.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța,în dosar nr-.
În baza art.379 pct.2 lit.a)pr.pen;
Admite apelurile declarate de apelantul intimat inculpat domiciliat în mun.C,--.4,.39,și de apelanta intimată asiguratorSC ASIGURĂRI SAîmpotriva sentinței penale nr. 1256/20.11.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța,în dosar nr-.
Desființează sentința penală apelată și rejudecând dispune:
Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev.de art.184 al.2 și 4 pen.cu aplic.art.74 al.1 lit.a)rap.la art.76 lit.e)pen.de la 6 luni închisoare la4(patru)luni închisoare.
Reduce termenul de încercare de la 2 ani și 6 luni,la 2 ani și 4 luni,calculat
potrivit art.82 pen.
În baza art.359 pr.pen.;
Atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării disp.art.83 pen.privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
Reduce cuantumuldaunelor materialela care a fost obligat inculpatul alături de asigurator (în limita plafonului legal)către partea civilă,de la suma de 29.600 euro,echivalent în lei la data plății efective la:-suma de 4.600 euro echivalent în lei la data plății efective și de -suma de 1.274 lei.
Reduce cuantumuldaunelor moralela care a fost obligat inculpatul alături de asigurator (în limita plafonului legal)către partea civilă de la suma de 15.000 euro,echivalent în lei la data plății efective la suma de 10.000 euro echivalent în lei la data plății efective.
Înlătură din sentința penală apelată dispozițiile contrare prezentei decizii penale.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art.192 al.2 pr.pen;
Obligă apelantul parte civilă la plata sumei de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
În baza art.192 al.3 pr.pen;
Cheltuielile judiciare avansate de stat în apelurile inculpatului și asiguratorului,rămân în sarcina acestuia.
Ia act că nu s-a solicitat de către inculpatul prelungirea dreptului de circulație."
Împotriva deciziei penale nr. 396 din 8 octombrie 2009 au declarat recurs, în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, inculpatul și partea civilă, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate atât pe latură penală cât și pe latură civilă.
Parchetul recurent a criticat decizia instanței de apel pentru greșita individualizare a pedepsei aplicată inculpatului intimat, precum și pentru greșita reducere a cuantumului despăgubirilor materiale și morale acordate părții civile.
În esență, parchetul a susținut că, circumstanțele reale ale comiterii faptei, de natură să agraveze răspunderea penală, prevalează față de circumstanțele personale favorabile inculpatului, astfel că, nu este justificată reducerea cuantumului pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.
În privința laturii civile a cauzei, parchetul a criticat reducerea cuantumului despăgubirilor morale și materiale acordate părții civile, de către instanța de apel, cu motivarea că, probele administrate susțin cu prisosință despăgubirile materiale și morale acordate de instanța de fond.
În concluzie, parchetul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 396 din 8 octombrie 2009 Tribunalului Constanța și, urmare rejudecării să se mențină ca legală și temeinică sentința penală nr. 1265 din 20.11.2008 a Judecătoriei Constanța.
Recurentul parte civilă a criticat soluția instanței de apel pentru faptul că a redus nejustificat cuantumul despăgubirilor materiale și morale ce i-au fost acordate în mod temeinic și legal de prima instanță, prin omiterea probelor care susțineau pretențiile sale civile și fără a motiva convingător soluția adoptată.
În privința pedepsei aplicate inculpatului intimat de către instanța de apel, recurentul parte civilă a apreciat că este greșit individualizată însă a lăsat la aprecierea instanței soluția în această privință.
În concluzie, recurentul parte civilă a solicitat admiterea recursului său, dar și al Parchetului, casarea deciziei nr. 396 din 8 octombrie 2009 Tribunalului Constanța și urmare rejudecării, să se mențină ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond pe latură civilă, iar pe latură penală a lăsat soluția la aprecierea instanței de recurs, solicitând și plata cheltuielilor de judecată.
Recurentul inculpat a criticat atât hotărârea instanței de fond cât și a celei de apel sub aspectul cuantumului daunelor morale acordate părții civile intimate, pe care îl consideră prea mare.
Recurentul inculpat a susținut, în esență, că infracțiunea săvârșită de el din culpă, este mai puțin gravă, și în consecință, și răspunderea sa civilă ar trebui să fie corelată corespunzător.
În concluzie, inculpatul recurent a solicitat admiterea recursului său, casarea hotărârilor atacate și, urmare rejudecării, să se reducă cuantumul despăgubirilor morale acordate părții civile intimate.
Totodată, inculpatul recurent a solicitat prelungirea dreptului de circulație cu autoturismul pe o perioadă de 30 zile.
Referitor la recursurile parchetului și al părții civile, inculpatul a solicitat respingerea lor ca nefondate în condițiile în care pedeapsa aplicată de instanța de apel a fost redusă în cuantum, motivat de circumstanțele personale favorabile, iar despăgubirile civile au fost acordate numai în măsura în care au existat probe care să le justifice.
Examinând hotărârile recurate, în lumina criticilor din recursurile declarate în cauză, a probatoriului administrat, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3856cod procedură penală, curtea reține următoarele:
Probatoriul administrat în cauză referitor la dinamica producerii accidentului de circulație de la data de 10.08.2005, relevă fără echivoc împrejurarea că, starea de pericol ce a generat accidentul, a fost determinată de atitudinea culpabilă a inculpatului, care a intrat in intersecție, pe ultimele secunde de afișaj a culorii verzi a semaforului, cu viteză, sperând că va reuși să o traverseze fără incidente.
Din această perspectivă, reținerea culpei exclusive a inculpatului în producerea accidentului de circulație este justificată și a fost corect reținută de instanțele anterioare.
Având în vedere conduita culpabilă a inculpatului în producerea accidentului de circulație de la data de 10.08.2005 și faptul că această conduită nu are nimic comun cu lipsa antecedentelor penale, curtea constată că nu se justifică reținerea circumstanțe atenuante prevăzută de art. 74 lit. "a" cod penal și nici reducerea pedepsei aplicată inculpatului, astfel cum a stabilit instanța de apel.
Drept urmare, se vor admite recursurile parchetului și părții civile se va casa decizia penală nr. 396 din 8 octombrie 2009 Tribunalului Constanța și urmare rejudecării se va înlătura aplicarea prevederilor art. 74 lit. "a" cod penal, majorându-se pedeapsa de la 4 luni închisoare la 6 luni închisoare.
Făcând aplicarea prevederilor art. 81 și 82 cod penal, se va majora cuantumul termenului de încercare de la 2 ani și 4 luni, la 2 ani și 6 luni.
Referitor la acțiunea civilă, curtea constată că, instanța de apel a redus în mod nejustificat cuantumul daunelor morale, de la suma de 15.000 euro, la 10.000 euro, fără a face cunoscute care au fost motivele ce au determinat o astfel de reducere.
Raportat la numărul de zile de îngrijiri medicale ( 3 luni ), la prejudiciile estetice, de agrement și nu în ultimul rând la suferințele fizice și psihice cauzate părții civile, curtea apreciază că, suma de 15.000 euro, stabilită de instanța de fond ca despăgubire morală, este în măsură să acopere prejudiciul moral.
Drept urmare, prin admiterea recursurilor parchetului și părții civile se va casa hotărârea instanței de apel și urmare rejudecării se va majora cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul SC " " SA B, în limita plafonului legal, către recurentul parte civilă, de la suma de 10.000 euro, la suma de 15.000 euro, în echivalent în lei la data plății efective.
Daunele materiale au fost reduse de instanța de apel motivat de împrejurarea că aceasta a reținut că, împrumutul de 25.000 euro nu s-a dovedit că a fost destinat tratamentului chirurgical și recuperator recomandat părții civile prin chiar raportul de expertiză medico - legală nr. 152/AC/11.06.2009 al Nefiind, deci vorba de un prejudiciu cert și actual, în mod temeinic și legal instanța de apel nu l-a inclus în cuantumul despăgubirilor materiale.
Pe cale de consecință, critica referitoare la greșita stabilire a despăgubirilor materiale acordate părții civile, nu poate fi primită și va fi respinsă ca neîntemeiată, menținându-se soluția instanței de apel în această privință.
Pentru considerentele deja menționate, în sensul că inculpatul din culpă a vătămat-o pe partea civilă, cauzându-i acesteia prejudicii materiale și morale la a căror reparare este obligat în temeiul art. 998 și următoarele Cod civil, dar și faptul că s-a constatat temeinicia și legalitatea cuantumului acestora, astfel cum a fost stabilit prin hotărârile atacate, se va respinge ca neîntemeiată critica din recursul inculpatului, privind cuantumul exagerat de mare al despăgubirilor morale.
Totodată, nu poate fi primită nici critica din recursul părții civile referitoare la nemotivarea soluției de către instanța de apel, întrucât aceasta a expus considerentele pentru care a ajuns la soluția adoptată, cu excepția faptului că nu a evidențiat acele cauze, diferite, care au determinat-o să reducă cuantumul daunelor morale.
Pentru considerentele menționate și cum în urma examinării din oficiu nu s-au identificat alte motive de reformare a hotărârii din apel, se va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Dispozițiile deciziei penale nr. 396 din 8 octombrie 2009 Tribunalului Constanța care nu au fost modificate urmare admiterii recursurilor parchetului și părții civile, vor fi menținute ca legale și temeinice, în măsura în care nu contravin prezentei hotărâri.
Dată fiind împrejurarea că recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, iar condamnarea acestuia rămâne definitivă la data pronunțării prezentei hotărâri, curtea va respinge cererea de prelungire a dreptului de a conduce un autovehicul pe timp de 30 zile, formulată de acesta.
Potrivit prevederilor art. 192 alin. 3 cod pr. penală, cheltuielile avansate de stat în recursurile parchetului și părții civile vor rămâne în sarcina acestuia.
În temeiul art. 192 al. 2 cod pr. penală, inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Urmare admiterii recursului părții civile și în temeiul art. 193 cod pr. penală va fi obligat inculpatul recurent in solidar cu asiguratorul SC " " SA B să plătească părții civile suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Văzând și disp. art. 189 cod pr. penală, curtea va dispune ca olata onorariului parțial pentru avocatul din oficiu, în sumă de 60 lei să se facă din fondul in favoarea avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.2 lit. d cod procedură penală
Admite recursurile formulate de recurențiiPARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚAși de partea civilă împotriva deciziei penale nr.396/08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, și a sentinței penale nr.1256/20.11.2008 pronunțată de Judecătoria Constanța.
Casează decizia penală nr.396/08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și rejudecând dispune:
Înlătură aplicarea circumstanței atenuante prev. de art.74 alin.1 lit. a cod penal.
Majorează cuantumul pedepsei aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.184 alin.2 și 4 cod penal de la 4 luni închisoare la 6 ( șase ) luni închisoare.
Majorează termenul de încercare de la 2 ani și 4 luni la 2 ani și 6 luni.
Majorează cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul, în solidar cu asigurătorul SC SA B, în limita plafonului legal, către recurentul parte civilă, de la suma de 10.000 euro la suma de 15.000 euro, echivalent în lei, la data plății efective.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale nr.396/08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, care nu sunt contrare prezentei decizii.
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit. b cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat.
Respinge cererea recurentului inculpat de prelungire a dreptului de a conduce.
În baza art.192 alin.3 cod procedură penală,
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și de partea civilă, rămân în sarcina statului.
În baza art.192 alin.2 cod procedură penală
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 400 lei.
În baza art.189 cod procedură penală
Onorariul parțial avocat oficiu, în cuantum de 60 lei, se va avansa din fondurile MJ în favoarea avocat.
În baza art.193 cod procedură penală
Obligă recurentul inculpat în solidar cu asigurătorul SC SA B la plata către partea civilă a sumei de 800 lei cheltuieli de judecată.
Definitivă,
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
- -
Pentru grefier
aflată în, conform art. 312 alin. 2 cod pr. penală
semnează,
Grefier șef secție
Jud. fond:
Jud. apel: /
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref.
4 ex./17.03.2010
Președinte:Eleni Cristina MarcuJudecători:Eleni Cristina Marcu, Viorica Lungu, Dan
