Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 607/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 3690./302/2007

895/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 607

Ședința publică din data de 29 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Bădescu Liliana

JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica

JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Sofica

GREFIER: G -

*****************

MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursurile formulate de către recurentul-inculpat - și de către recurentul-parte-civlă împotriva Deciziei penale nr. 135/A din data de 20.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, asistat de apărător ales și recurentul-parte-civilă, personal, asistat de apărător ales în baza delegației depusă la dosar, lipsind intimatul-inculpat, intimatul-parte-civilă și Asiguratorul de răspundere civilă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că au fost depuse la dosar motivele de recurs.

Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:

Apărătorul din oficiu solicită să se ia act de încetarea declarației de asistență juridică pentru recurentul-inculpat având în vedere prezența apărătorului ales.

Reprezentanta Ministerului Public apreciază recursul declarat de recurenta-parte-civilă ca fiind tardiv declarat, considerând că trebuia declarat până cel târziu la data de 004.03.2009.

Avocatul ales al părții-civile consideră că recursul a fost declarat în termen, având în vedere că a fost trimis prin fax la data de 02.03.2009 și a fost depus personal de către parte la dosarul cauzei la data de 04.03.2009.

Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:

Avocatul ales al recurentului-inculpat, solicită admiterea recursului formulat împotriva Sentinței penale nr. 135/A din data de 20.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-, considerând că accidentul rutier a fost datorat în totalitate culpei inculpatului, întrucât la efectuarea manevrei de virare la stânga, nu a respecta linia continuă.

Culpa inculpatului a fost reținută de către Parchet, în măsura în care există o presupunere a trecerii pe culoarea roșie, fapt care a fost reținut în expertiza efectuată din care a rezultat că nu are legătură de cauzalitate cu producerea accidentului având în vedere că semaforul se afla la o distanță de 180 m de locul producerii accidentului.

De asemenea, în expertizele efectuate nu s-a putut determina viteza autoturismului în momentul producerii accidentului având în vedere lipsa probelor materiale întrucât nu există urme de frânare.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului formulat în cauză, achitarea inculpatului având în vedere că nu se face vinovat de săvârșirea accidentului produs, fiind vorba de un caz fortuit.

Avocatul ales al părții-civile solicită admiterea recursului declarat de către partea-civilă, având în vedere că prejudiciul a fost mult prea mare iar acoperirea acestuia a fost mult mai mică. Instanța de fond a hotărât ca ambii inculpați să plătească daune morale părții-vătămate, iar în urma admiterii apelului împotriva acestei sentințe s-a dispus majorarea daunelor morale. Instanța de recurs a înțeles să admită recursul însă a trimis cauza spre rejudecare către instanța de apel având în vedere că aceasta nu s-a pronunțat pe apelul unuia dintre inculpați.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, iar în ceea ce privește latura civilă solicită admiterea acțiunii civile astfel cum a fost precizată, respectiv - euro din care 50000 euro daune materiale și - euro daune morale.

Solicită respingerea recursului formulat de recurentulul-inculpat.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de către inculpatul și partea-vătămată ca nefondate.

În ceea ce privește recursul declarat de partea-civilă cu privire la majorarea cuantumului despăgubirilor, să se observe că nu există niciun caz de casare pentru acest motiv, de asemenea instanțele s-au pronunțat pe probele administrate în cauză în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor pentru partea-vătămată.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul-inculpat solicită respingerea ca nefondat, având în vedere probele administrate în cauză respectiv raportul de expertiză și declarația martorului din care reiese faptul că inculpatul a trecut pe culoarea roșie a semaforului și avea o viteză peste limita legală, motiv pentru care apreciază că în mod corect s-a stabilit culpa comună a celor doi inculpați.

Apărătorul ales al inculpatului solicită se aibă în vedere expertiza efectuată la Institutul Național de Expertize Criminalistice.

Apărătorul părții-vătămate arată că instanța nu a ținut cont de probele administrate în dosar.

Recurentul-inculpat arată că nu se face vinovat de săvârșirea faptei.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr.297/12.02.2008 Judecătoria sectorului 5 B în baza art.184 alin.2,2 Cod penal cu aplic.art.74 lit.c Cod penal a condamnat pe inculpatul la 3 luni închisoare.

În baza art. 1 din Legea 543/2002 a constatat grațiată condiționat pedeapsa aplicată mai sus.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din Legea 543/2002.

În baza art.184 alin.2,4 Cod penal a condamnat pe inculpatul - la 8 luni închisoare.

În baza art.1 Legea din Legea 543/2002 a constatat grațiată condiționat pedeapsa aplicată mai sus.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 7 din Legea 543/2002.

În baza art.55 din Legea 136/1995 rap. Ia art. 10 alin. 1. b din Ordinul 8/2001 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a obligat asiqurătorul SC SA - cu sediul in nr.355-357 sector 1 B la 10.000 lei daune morale către partea civilă.

În baza art. 14, 346 p și art. 998, 999 cod civil obligă pe inculpatul - la 10.000 lei daune morale către partea civilă.

În baza 14, 46 Cod procedură penală și art. 998, 999 cod civil a obligat pe inculpați în solidar la 4760 lei către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență B.

respins cererea părții civile privind daunele materiale ca neîntemeiată.

În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpații la câte 600 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța astfel prima instanță a reținut că la data de 13.04.2002 în jurul orelor 10,30 inculpatul, conducea autoturismul marca Renault cu nr.B-63- pe din direcția I către Podul.

Ajungând în dreptul Podului,în timp ce se deplasa pe 4, autoturismul condus de inculpat a fost lovit în partea dreapta de către autoturismul Daewoo Cielo, cu nr.de înmatriculare B-90-, condus de inculpatul, care se deplasa pe a III a și care a schimbat direcția de deplasare către stânga, conducătorul auto al celui de-al doilea autoturism intenționând să meargă către.

In urma impactului, a pierdut controlul volanului,a lovit bordura și a urcat cu autoturismul pe trotuarul podului,unde a accidentat pe partea vătămată, care se deplasa regulamentar pe trotuar.

Victima a fost transportata la Spitalul Universitar B, unde a primit îngrijiri medicale.

Din raportul de expertiză medico-Iegala nr.1/5438 din 11.06.2002, au rezultat următoarele:

" prezintă leziuni traumatice ce s-au putut produce în condițiile unui accident rutier. Pot data din 13.04.2002, necesita 50-55 zile îngrijiri medicale. Rămâne cu infirmitate definitivă prin pierdere de deget I si II picior stâng. Leziunile produse nu au pus în primejdie viata victimei".

Raportul de expertiză medico legală a fost avizat de Comisia de Avizare și Control, cu avizul nr. E-.

Pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului de circulație și a împrejurărilor concrete în care s-a produs evenimentul rutier, în cauza în cursul urmăririi penale au fost efectuate mai multe expertize tehnico-științifice auto, ale căror concluzii au fost contradictorii.

În urma analizării materialului probator instanța de fond a reținut că accidentul soldat cu vătămarea corporală gravă a Părții vătămate este rezultatul culpei concurente ale inculpaților și.

În ceea ce-l privește pe inculpatul se constată că acesta a efectuat manevra de schimbare a direcției de deplasare de pe a III-a către stânga fără să se asigure și,în al doilea rând,a efectuat manevra încălcând două benzi.

Cu privire la inculpatul,culpa acestuia contă în faptul că a pătruns pe culoarea roșie a semaforului și a circulat cu o viteză peste limita legală admisă.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și care nu și-a motivat apelul și partea civilă.

În apelul inculpatului se critică sentința pentru nelegalitate,arătând că în mod greșit a fost condamnat întrucât nu se poate reține culpa sa în producerea accidentului.

Partea civilă critică sentința sub aspectul cuantumului prea mic al daunelor morale.

Prin decizia penală nr.447/23.06.2008 Tribunalul București Secția a II-a Penală a admis apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr.297/12.02.2008 a Judecătoriei sectorului 5 B;a desființat în partea sentința penală apelată și în fond:

În baza art.14,346 Cod procedură penală și art.998,999 Cod civil a obligat inculpații și,în solidar la plata sumei de 30.000 lei daune morale către partea civilă.

A respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul,pe care l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel,instanța de apel a reținut că situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond,în baza probelor administrate în cauză.

Cu privire la apelul părții civile instanța de fond a reținut că este întemeiat și se impune majorarea despăgubirilor morale,având în vedere prejudiciul fiziologic suferit de partea civilă.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații și partea civilă,reiterând motivele de apel.

Prin decizia penală nr.1156/16.09.2008 Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția I-a penală a admis recursurile declarate de partea civilă și inculpații și împotriva deciziei penale nr.447A/23.06.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală,pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță.

Pentru a decide astfel,instanța de recurs a reținut că tribunalul nu s-a pronunțat în nici un fel la apelul inculpatului.

Procedând la reducerea apelurilor Tribunalul București Secția a II-a Penală a pronunțat decizia penală nr.135/20.02.2009,iar în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală a respins ca nefondate apelurile declarat de inculpații și și partea civilă,cu obligarea fiecăruia la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel,instanța de apel a reținut că soluția pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică,situația de fapt a fost corect reținută,în baza probelor administrate în cauză.

Se apreciază că din probele administrate în cauză rezultă că ambii inculpați se fac vinovați de producerea evenimentului rutier soldat cu vătămarea corporală a părții civile.

Cu privire la apelul părții civile se reține că nu este fondat,daunele morale acordate fiind corect stabilite,proporțional cu prejudiciul moral suferit.

Împotriva acestei decizii,în termen legal,au declarat recurs inculpatul și partea civilă Ia.

În recursul său inculpatul solicită achitarea motivând că în mod greșit a fost condamnat cât timp din expertizele efectuate nu s-a putut determina viteza autoturismului în momentul producerii accidentului,având în vedere lipsa urmelor de frânare.

În recursul părții civile se solicită majorarea daunelor morale la suma de 100.000 euro și obligarea inculpaților la plata sumei de 50.000 euro cu titlu de daune materiale.

În recursul său partea civilă invocă motivele de casare prev.de art.3859pct.10 și 18 Cod procedură penală

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate,conform art.3856alin.2 Cod procedură penală,Curtea apreciază că recursurile declarate de inculpatul și de partea civilă nu sunt întemeiate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează:

Curtea apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită în baza coroborării tuturor probelor administrate,atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor este justă, în mod corect reținând instanțele inferioare că sunt întrunite în cauză,condițiile tragerii la răspundere penală a inculpaților.

În mod corect a stabilit instanța de fond,soluție confirmată și de instanța de apel,că producerea evenimentului rutier s-a datorat culpelor concurente ale celor doi inculpați.

Susținerile apărării în sensul achitării inculpatului,în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală,în sensul că fapta nu a fost comisă de inculpat nu sunt întemeiate fiind făcute doar cu scopul absolvirii de răspundere penală a inculpatului.

Astfel,în cauză au fost efectuate mai multe expertize tehnice având ca obiect stabilirea dinamicii producerii accidentului rutier soldat cu vătămarea corporală a părții civile.

Expertiza tehnică întocmită deexpertula stabilit că inculpatul putea preveni producerea accidentului dacă s-ar fi deplasat cu viteza maximă admisă pe sectorul de drum respectiv și că în momentul premergător producerii accidentului autoturismul marca - DE INCULPATUL se deplasa cu o viteză de 77 km/oră.

Expertul tehnic a întocmit un alt raport de expertiză tehnică tot referitor la producerea accidentului,care a concluzionat însă că nu se poate determina viteza de deplasare a celor două autoturisme din "lipsa elementelor necesare".

Arată expertul că accidentul nu putea fi evitat de conducătorul auto care nu putea lua nici o altă măsură de evitare și,de asemenea,că accidentul putea fi evitat de conducătorul auto,dacă acesta nu schimba direcția de mers fără a se asigura în mod corespunzător.

Expertiza criminalistică întocmită la data de 30.03.2004 de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Bac oncluzionat că nu se pot stabili valorile certe ale vitezelor autoturismelor implicate în accident,faptul că inculpatul nu putea evita producerea coliziunii,dar că virajul spre stânga efectuat de inculpat a constituit o manevră inoportună.

La data de 28.12.2006 a fost întocmit un alt raport de expertiză tehnică de către universitar dr.ing. care a stabilit că viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpatul era de 77 km/oră.

Față de concluziile expertizelor efectuate în cauză,față de avariile grave suferite de autoturismul RENAULT 19,față de împrejurarea că acesta nu și-a putut continua deplasarea pe carosabil ci,în urma impactului s-a oprit în bordură,datorită vitezei mari de deplasare accidentând-o pe partea vătămată,Curtea apreciază că atât inculpatul cât și inculpatul sunt în egală măsură vinovați de producerea evenimentului rutier.

Nici recursul părții civile nu este fondat.

În recursul său partea civilă invocă motivul de casare prev.de art.3859pct.10 și 18 Cod procedură penală.

Curtea reține că motivele invocate de recurenta partea civilă nu se încadrează în niciunul din cazurile de cazurile de casare prev.de art.3859Cod procedură penală,nemulțumirea părții vătămate în raport de cuantumul daunelor morale și neacordarea daunelor materiale nefiind în măsură să conducă la reformarea deciziei recurate.

Suma de câte 10.000 lei stabilită în sarcina celor doi inculpați (pentru inculpatul fiind obligat asigurătorul SC SA),pentru a fi plătită părții civile cu titlu de daune morale a fost corect stabilită și reprezintă reparație echitabilă proporțională cu prejudiciul moral suferit de partea civilă.

Față de considerentele arătate,Curtea urmează ca în baza art.379 pc 1 lit.b Cod procedură penală să respingă recursurile inculpatului și partea civilă,ca nefondate.

Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,ca nefondate recursurile declarate de inculpatul - și partea civilă împotriva deciziei penale nr.135/A/20.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală,în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare recurent la câte 50 lei cheltuieli judiciare statului,

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,azi 29.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR

GREFEIER

G

Red.DS

Tehnored.IE/2 ex./15.05.2009

Președinte:Bădescu Liliana
Judecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 607/2009. Curtea de Apel Bucuresti