Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 70/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 70/
Ședința publică din data de 31 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu judecător
JUDECĂTOR 2: Minodora Elena Rusu
Judecător: - G--
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de partea responsabil civilmente SC INSURANCE SA, cu sediul în B, sector 1,-, împotriva deciziei penale nr. 178 din 02.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.
În baza dispozițiilor art. 304 alin. 1 Cod procedură penală, se procedează la înregistrarea cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta parte responsabilă civilmente, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 61/2007, emisă de Baroul A, intimatul inculpat, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 42/2007, emisă de Baroul A și intimata parte civilă, lipsă fiind intimata parte responsabil civilmente SC" Expediții"SA
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care:
Avocat, avocat, partea civilă și reprezentantul parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru recurenta parte responsabilă civilmente având cuvântul solicită admiterea recursului potrivit disp. art. 385/9 Cod de procedură penală, casarea deciziei penale nr. 178 din 02.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală în dosarul nr- ca fiind nelegală și netemeinică, pentru motivele arătate în scris pe care le susține și oral, același motiv al solidarității, inculpatul nu a făcut nici o dovadă medicală nici până în prezent a incapacității de muncă, în ceea ce privește acordarea prestației periodice către partea civilă.
În cazul în care se va trece peste acest aspect și va fi obligat inculpatul în solidar cu asiguratorul la plata prestației periodice bănești, solicită ca instanța potrivit disp. art.47 alin. 2 din Normele Comisiei de supraveghere a asigurărilor din data de 10.12.2004, valabile la data producerii accidentului să aibă în vedere prevederile acestor dispoziții.
Al doilea motiv de recurs ar fi acela al obligării subscrisei în solidar cu inculpatul la plata cheltuielilor de judecată, solicită ca acestea să cadă numai în sarcina inculpatului, potrivit art. 22 din Ordinul 3108/2004.
Cu privire la plata despăgubirilor morale le contestă și pe acestea, deoarece instanța nu a avut în vedere gradul de vinovăție al inculpatului și la acordarea acestor despăgubiri morale este nejustificată și este foarte mare.
Avocat pentru intimatul inculpat, având cuvântul, solicită admiterea în parte a recursului formulat de partea responsabilă civilmente cu privire la cheltuielile și daunele morale, apreciind că acestea sunt prea mari în raport de culpă.
De asemenea, cu privire la prestația periodică, instanța trebuie să aibă în vedere starea de nevoie a părții vătămate, iar pe de altă parte trebuie să aibă în vedere și posibilitățile inculpatului de a le achita și depune la dosarul cauzei o adeverință.
În ceea ce privește primul motiv de recurs solicită a se respinge acest motiv ca nefondat având în vedere solidaritatea creată prin legea specială, respectiv Legea nr.126/1995, legea asigurărilor.
Intimata parte civilă având cuvântul arată că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare al recursului.
Reprezentantul parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei penale nr. 178 din 02.10.2007 pronunțate de Tribunalul Argeș -secția penală în dosarul nr-, apreciază că motivele de recurs nu se încadrează în nici unul din motivele prevăzute la dispozițiile de casare prev. de art.385/9 pct.9 Cod de procedură penală.
Apreciază că latura civilă a procesului penal a fost corect soluționată, partea responsabilă civilmente în calitate de asigurator are o răspundere solidară cu intimatul inculpat la repararea integrală a prejudiciului material cauzat părții vătămate.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală, arată că achiesează la concluziile apărătorului ales.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, deliberând constată:
Prin sentința penală nr. 774 din data de 16.03.2007 pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr-, s-au hotărât următoarele: A fost ondamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 01.06.1950, domiciliat în T,-, -. B,. 3, jud. T, CNP -, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 184 al. 2 și 4 Cod penal, la pedeapsa închisorii de 6 luni.
S-a suspendat condiționat executarea pedepsei, în baza art. 81 Cod penal.
A fost fixat termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
S-a atras atenția asupra art. 83 Cod penal.
A fost admisă acțiunea civilă a părții vătămate-parte civilă, în baza art. 14 Cod procedură penală, art. 346 Cod procedură penală și art. 57 din Legea nr. 136/1995, republicată.
A fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente Unita T, cu sediul în T, jud. T și " Expediții", cu sediul în T,--33, jud. T, în favoarea părții civile la plata sumei de 3000 euro, în echivalent în lei la data plății, cu titlu de daune morale, a sumei de 2000 euro, în echivalent lei la data plății, cu titlu de daune materiale și a sumei de 3.000.000 lei vechi lunar, cu titlu de prestație periodică, începând cu data de 15.02.2005 și până la încetarea stării de nevoie. De asemenea, a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente "Unita" și Expediții la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
În fine, a fost obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente "Unita" și " Expediții" în favoarea părții civile la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că la data de 15 februarie 2005, în timp ce se afla la volanul autotractorului marca "Iveco", inculpatul nu a respectat semnificația indicatorului "cedează trecerea" instalat în zona intersecției Pitești-Câmpulung cu Pitești și a intrat în spațiul de siguranță al autoturismului marca "Opel Vectra", fapt ce a dus la coliziunea celor două autovehicule.
În urma acesteia, a rezultat vătămarea corporală a părții vătămate, care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare circa 90 de zile de îngrijiri medicale.
S-a apreciat că fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, prevăzută de art. 184 alin. 2 și 4 Cod penal, text legal în baza căruia s-a dispus condamnarea inculpatului.
La stabilirea și individualizarea pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal, în raport de care s-a apreciat că scopul preventiv și educativ, prevăzut de art. 52 Cod penal, poate fi realizat prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiționată a executării, în condițiile art. 81 și urm. Cod penal.
Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a apreciat că pretențiile părții civile sunt fondate și s-a dispus obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente și cu asigurătorul, la plata de despăgubiri.
Prin decizia penală nr. 178/2 octombrie 2007, Tribunalul Argeșa respins ca nefondat apelul declarat de asigurătorul "Unita" T, obligând-o pe apelantă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În considerentele acestei decizii, tribunalul a menționat că apelanta răspunde solidar cu inculpatul, având calitate de asigurător de răspundere civilă, în temeiul art. 57 din Legea nr. 136/1995, așa încât obligarea apelantei la plata despăgubirilor civile a fost apreciată ca justificată.
Tot astfel, a fost considerată justificată și obligarea apelantei în solidar cu inculpatul la plata cheltuielilor judiciare, în condițiile în care a fost obligată în aceeași modalitate la despăgubiri; soluția se impunea, în opinia instanței de apel, în raport de dispozițiile art. 193 alin. 4 raportat la art. 191 alin. 2 și 3 Cod de procedură penală.
Daunele morale, ca și prestația periodică, au fost corect calculate, avându-se în vedere consecințele infracțiunii, dimensiunea suferințelor fizice și psihice ale părții vătămate și numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare acesteia pentru vindecare.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs asigurătorul "Unita" T, solicitând casarea ei ca nelegală și netemeinică, cu consecința înlăturării obligării sale la plata despăgubirilor în solidar cu inculpatul.
În motivarea recursului, a arătat recurenta că în mod greșit a fost obligată în solidar la plata de despăgubiri, căci solidaritatea pasivă, fiind o excepție de la regula divizibilității obligațiilor civile, trebuie prevăzută în mod expres, fie prin contract, fie prin lege.
S-a mai invocat și decizia nr. 1/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost soluționat recursul în interesul legii și s-a stabilit calitatea de asigurător a societății de asigurare, iar nu de parte responsabilă civilmente.
A fost criticat, în al doilea motiv de recurs, cuantumul despăgubirilor morale, de asemenea recurenta a susținut că nu se impunea acordarea prestației periodice.
Într-un ultim motiv de recurs, asigurătorul a contestat obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare în solidar cu inculpatul, invocând dispozițiile art. 22 din Ordinul 3108/2004.
Examinând hotărârea recurată prin prisma cazurilor de casare limitativ prevăzute de art. 385/9 alin. 1 din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursul este nefondat, întrucât niciuna din criticile formulate nu se încadrează în aceste cazuri.
Astfel, pct. 9 al acestui alineat, invocat cu prilejul susținerii orale a motivelor de recurs ca temei al casării, se referă la situația în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul sau acesta nu se înțelege.
În mod evident, nu acesta este cazul în speță, tribunalul examinând fiecare critică formulată în apel și precizând, față de fiecare, care sunt considerentele ce au determinat înlăturarea ca neîntemeiată a acesteia.
Tot astfel, nu există contradicție între motivarea deciziei și dispozitiv, căci înlăturarea fiecărei critici a avut, în mod firesc, consecința respingerii apelului.
Prin abrogarea, la data de 7 sept. 2006, a dispozițiilor art. 385/9 alin. 1 pct. 17/1 din Codul d e procedură penală, care prevedeau ca și caz de casare situația în care hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii, s-a înlăturat posibilitatea ca instanța de recurs să reformeze decizia pronunțată de tribunal în apel sub aspectul laturii civile a cauzei.
Astfel, cu excepția situației în care se invocă și aspecte care au legătură cu latura penală (cum ar fi: procentul de culpă reținut în sarcina inculpatului, existența unei cauze ce ar putea înlătura răspunderea penală, etc.), soluția pronunțată pe latura civilă nu mai poate fi modificată.
Nici dispozițiile art. 385/9 alin. 1 pct. 10 teza a III-a nu operează în speță, căci cererile părților au primit o dezlegare prin sentința pronunțată de prima instanță și menținută prin decizia tribunalului.
Este adevărat că, potrivit deciziei pronunțate în interesul legii de către Înalta Curte de Casați și Justiție, societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurător, iar nu de parte responsabilă civilmente, însă această calitate a sa nu exclude obligarea la plata de despăgubiri în solidar cu asiguratul; temeiul acestei dispoziții a instanței îl constituie art. 54 din Legea nr. 136/1995 modificată.
În cazul în care prin hotărârea judecătorească nu s-ar dispune obligarea asigurătorului în solidar cu persoana care a cauzat prejudiciul la despăgubiri, aceasta nu ar avea posibilitatea să solicite asigurătorului executarea obligației de a-i recupera prejudiciul, căci nu ar deține un titlu executor împotriva acestuia. Aceasta ar echivala, în fond, cu o rezolvare parțială a acțiunii civile, cel păgubit fiind nevoit să se adreseze instanței civile pentru obținerea titlului executor, ceea ce ar contraveni flagrant obligației instanței penale de a dezlega pricina sub toate aspectele, atât cel al laturii penale, cât și civile.
Așa fiind, curtea va respinge ca nefondat recursul, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) din cod, iar în temeiul art. 192 alin. 2, o va obliga pe recurentă la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de asiguratorul INSURANCE, împotriva deciziei penale nr.178/02 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul penal nr-.
Obligă pe recurentă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 31 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond.- -.
Jud.apel: -
21.02.2008.
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu, Minodora Elena Rusu
