Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 745/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIENr. 745

Ședința publică de la 03 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Arin Alexandru Mengoni

JUDECĂTOR 2: Silviu Anti

JUDECĂTOR 3: Bogdan

GREFIER- A

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU

Reprezentat legal prin procuror

*

La ordine a venit spre pronunțare recursul declarat de inculpatul,împotriva deciziei penale nr. 205/A din 05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău.

Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în ședința publică din data de 26.11.2009 fiind consemnate în încheierea din acea zi.

CURTEA

DELIBERÂND-

Pin decizia penală nr. 205/A/05.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr- au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de apelanții inculpați și asigurator SC SA B împotriva sentinței penale nr. 865/07.11.2008 pronunțată în dosarul penal nr- al Judecătoriei Onești, au fost obligați apelanții la plata cheltuielilor judiciare către intimatul.

Instanța de apel a avut în vedere că:

Prin sentința penală nr. 865/7.11.2008 a Judecătoriei Oneștis -a dispus în baza art. 184 al. 2, 4 CP, pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă, condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 13.03.1954 în com., jud. B, domiciliat în Tg. Ocna, str. -, nr. 219, jud. B, studii liceul, administrator la SC" "SRL Tg. Ocna, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, CNP. -, seria -, nr. -, fără antecedente penale la 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 81 CP, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de 2 ani și 6 luni.

A fost atrasă atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art. 83 CP.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 al. 1, lit. a, tz. II și lit. b, CP, pe care o suspendat-o potrivit art. 71 al. 5 CP.

În baza art. 14, 346.pr.civ. și 998 cod civil, a fost admisă în parte cererea pentru despăgubiri civile și în consecință a fost obligat asigurătorul SC""SA O să plătească părții civile daune materiale în sumă de 4.830 lei și daune morale în sumă de 30.000 lei.

În baza art. 313 din Legea 95/2006, a fost obligat asigurătorul să plătească părții civile Spitalul O, despăgubiri în sumă de 1.094, 86 lei, iar Serviciul de Ambulanță B, 302, 9 lei.

În baza art. 191.C.P.P. a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat în sumă de 200 lei.

În baza art. 193 al. 1.C.P.P. a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către partea civilă, în sumă de 2.064 lei.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a reținut că inculpatul este proprietarul autoturismului cu nr. de înmatriculare -, posedând permis de conducere categoria "B".

În ziua de 14.08.2007, în jurul orei 19,30, în timp ce conducea autoturismul pe DN 11, având sensul de mers B - O, pe raza localității, comuna Livezi, jud. Bai ntrat în depășirea altui autovehicul, pătrunzând pe contrasens, a ieșit în afara părții carosabile și a atins cu partea față a autoturismului pe partea vătămată care păștea două vaci pe marginea carosabilului, pe sensul opus de deplasare a inculpatului.

Ca urmare a impactului, a suferit leziuni corporale vindecabile inițial în 55-57 zile îngrijiri medicale sub rezerva evoluției, conform certificatului medico-legal nr. S/1752 din 03.10.2007 emis de Serviciul Județean de Medicină Legală B, iar apoi după reexaminare a necesitat 105-117 zile îngrijii medicale, fiind și internat în Spitalul Municipal O în perioadele 14-21.08 și 22-27.08.2007, cu diagnosticul "traumatism cranio cerebral cu plagă contuză temporo-parietală suturată, comoție cerebrală anamnestică, fractură supra condiliană femur drept, imobilizare, așa cum rezultă din certificatul medico-legal nr. S/1752/A 1 in 23.11.2007 al

În instanță, a solicitat condamnarea inculpatului pentru că l-a accidentat și obligarea acestuia la despăgubiri în sumă de 50.000 lei, din care 32.000 lei reprezintă daune morale, iar diferența contravaloarea alimentației speciale, medicamente, cheltuieli de transport, plata persoanelor care au muncit în gospodărie în perioada incapacității sale de muncă.

Spitalul O s-a constituit parte civilă în cauză, potrivit adresei nr. 18651/31.12.2007, cu suma de 1.094,86 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părții civile.

Față de împrejurarea că a fost transportat la Spitalul O cu ambulanța, a fost introdus în cauză Serviciul de Ambulanță B, care s-a constituit parte civilă cu suma de 302,9 lei.

La urmărirea penală inculpatul a arătat că a fost un caz fortuit și nu are nici o culpă în producerea accidentului.

În instanță, a declarat că în timp ce conducea mașina pe o porțiune de drum înclinată a ieșit de pe carosabil, a prins cu șanțul, mașina s-a oprit la aproximativ 2 distanță de la marginea asfaltului de la șosea în formă oblică. Declară inculpatul că a lovit cu mașina o vacă, având impresia că l-a lovit pe. Când a ajuns aproape de șanț a văzut 2 vaci și un cetățean între ele, acesta era căzut, era lovit la cap și era sânge pe o piatră, inculpatul l-a ridicat. Precizează inculpatul că persoana pe care a ridicat-o gemea, nu era conștientă, nu o cunoștea atunci, a aflat că este, consideră inculpatul că în momentul în care a lovit vaca, ținând de funia cu care erau legate cele două vaci, a căzut și s-a lovit.

Cu toate acestea, inculpatul nu se consideră vinovat de producerea accidentului.

Cu martorii audiați în cauză: și, s-a dovedit că inculpatul a accidentat pe, depoziții ce se coroborează cu declarațiile părților, planșele foto și restul probatoriilor administrate în cauză.

În drept, fapta inculpatului constituie infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de.184 al.2 și 4 Cod penal, pentru care urmează să răspundă penal, fiind stabilită cu certitudine vinovăția acestuia.

La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat, s-a avut în vedere potrivit art.72 Cod penal, pericolul social al faptei, poziția parțial sinceră a inculpatului și lipsa antecedentelor penale, elemente în funcție de care instanța s-a orientat spre o pedeapsă fără privare de libertate.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, atrăgând atenția inculpatului asupra cazului de revocare a suspendării condiționate prev. de art.83 Cod penal, în situația în care pe durata termenului de încercare ce se va stabili, va săvârși din nou o infracțiune.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe care a suspendat-o potrivit art.71 al.5 Cod penal.

În ceea ce privește cererea părții civile pentru despăgubiri civile, aceasta a fost admisă în parte în temeiul art. 14, 346 Cod procedură penală și 998 Cod civil.

Astfel, cu martorele audiate în cauză: și s-a dovedit că după accident au lucrat în gospodăria lui, atât martorele cât și alte persoane, ce au fost plătite cu câte 35 lei/zi și hrană de 15-20 lei pentru fiecare, partea civilă a plătit trei băieți pentru transportul gunoiului pe, plătindu-le câte 20 lei/zi și mâncare, a plătit de asemenea oameni pentru a-i transporta 3 căruțe cu lemne, în total plătind 4.830 lei, sumă la care a fost obligat asiguratorul de răspundere civilă SC SA O, în temeiul Legii 136/1995, față de împrejurarea că la data accidentului mașina inculpatului deținea polița de asigurare RCA seria - nr. -/13.03.2007.

Având în vedere leziunile provocate și trauma suferită de către partea civilă, în conformitate cu prevederile aceluiași act normativ menționat mai sus și polița de asigurare RCA, a fost obligat asiguratorul la daune morale către aceasta.

De asemenea, a fost obligat asiguratorul la cheltuieli de spitalizare către Spitalul O și la cheltuieli de transport către Serviciul de Ambulanță

Potrivit art. 191 Cod procedură civilă și 193 Cod procedură civilă a fost obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat și către partea civilă.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, inculpatul și asiguratorul B prin Sucursala

Inculpatul critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, el fiind nevinovat, însă reaua credință manifestată de cele 3 autorități de stat într-un trafic de influență, folosind probe de dinainte fabricate, pentru a se stoarce o sumă cât mai mare de bani de la asigurător pe nedrept, atacând la demnitatea sa, se consideră îndreptățit să ceară admiterea apelului, daune morale și desființarea sentinței primei instanțe, și achitarea sa potrivit art. 11 pct. 2 din cod penal.

Asiguratorul B critică sentința sub aspectul laturii civile, apreciind că pretențiile civile ale părții vătămate și la care a fost obligat asiguratorul nu sunt justificate cu documente.

Daunele morale sunt excesive, ele trebuind să aibă un efect compensatoriu, fără însă a constitui în același timp amenzi excesive pentru autorul daunei și nici venituri nejustificate pentru victima daunei.

Tribunalul analizând hotărârea atacată cu privire la motivele invocate, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept a constatat că apelurile sunt neîntemeiate.

Pe baza unor probe concludente, judicios administrate și temeinic apreciate, instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt și a realizat o încadrare juridică legală a faptelor.

Din probatoriul administrat a rezultat cu certitudine vinovăția inculpatului în producerea accidentului și vătămarea corporală a victimei. Instanța nu putea reține că a fost un caz fortuit și inculpatul nu are vreo vină în producerea accidentului întrucât el a efectuat manevra greșită de depășire a unui alt autovehicul și pătrunzând pe contrasens, a ieșit în afara părții carosabile, a ajuns pe șanț unde l-a accidentat pe ce păștea cele 2 vaci.

Inculpatul nu a dovedit nici că a fost un caz fortuit și nici că a lovit de fapt o vacă și din smucitura funiei partea vătămată s-a accidentat. Dar chiar și în această ultimă apreciere a inculpatului, dacă ar fi fost reală, tot culpa sa s-ar fi reținut deoarece fără acțiunea sa asupra animalului, victima n-ar fi suferit vătămările descrise în certificatul medico-legal ce au necesitat pentru vindecare 105-117 zile de îngrijiri medicale.

Cu privire la pedeapsa aplicată, instanța de fond a individualizat-o corect având în vedere împrejurările comiterii faptei, gradul concret de pericol social, gravitatea leziunilor produse victimei și numărul mare de zile necesare pentru vindecare, precum și persoana inculpatului care este infractor primar, a fost parțial sincer, aplicându-i o pedeapsă privativă de libertate orientată spre minimul special prevăzut de lege.

Totodată, corect a apreciat prima instanță că scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi atins fără executarea ei în regim de detenție și a respins suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Pe latura civilă, partea vătămată a dovedit cu martori că a efectuat o serie de cheltuieli cu activitățile din gospodărie, cu medicamentația, hrană, transport la spitale. Aceste cheltuieli dovedite s-au ridicat în cuantum de 4.830 lei pe care trebuie să fie suportate de asiguratorul de răspundere civilă. Deci nu se poate reține apărarea asiguratorului precum că sunt nejustificate și nedovedite deoarece au fost probate cu înscrisuri și cu depozițiile martorilor și, două din persoanele ce au lucrat în gospodăria victimei. Raportat la numărul de zile de îngrijire medicale necesitate de partea vătămată pentru vindecare este evident că aceasta a efectuat cheltuieli suplimentare cu medicamentația și hrană specială pe perioada convalescenței. Tribunalul consideră că despăgubirile materiale la care a fost obligat asiguratorul sunt în cuantum corespunzător prejudiciului suferit de victimă.

Și cu privire la daunele morale, instanța de fond a apreciat corect cuantumul acestora având în vedere leziunile suferite de partea vătămată, trauma pe care a suportat-o nefiind exagerate.

Tribunalul a constatat că daunele materiale și morale au fost detaliate de prima instanță pe categorii astfel că mențiunea asiguratorului că nu au fost diferențiate pe categorii de prejudicii nu este fondată.

Celelalte motive de apel invocate de inculpat nu au fost dovedite, nu rezultă că organele de anchetă au făcut abuzuri sau au încălcat procedura de soluționare a unor asemenea cauze.

Față de toate acestea, tribunalul în baza art. 379 pct. 1 lit. b pr.pen. a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpatul și asiguratorul B - Sucursala B, împotriva sentinței penale nr. 865/7.11.2008 a Judecătoriei Onești.

Constatând culpa procesuală a apelanților, aceștia au fost obligați conform art. 192 al. 2.pr.pen. să plătească statului câte 60 lei cheltuieli judiciare și câte 900 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată, reprezentând onorariu avocat ales.

Împotriva deciziei a formulat recurs inculpatul.

În motivarea recursului s-a arătat că inculpatul avea dreptul de a fi asistat de apărător pe tot cursul anchetei penale sau a anchetei judecătorești, că lipsa acesteia se observă prin faptul că a fost respinsă proba cu expertiza tehnică auto iar la judecata în primă instanță s-a consemnat în mod greșit că inculpatul nu are probe în realitate acesta solicitând efectuarea unei expertize auto. S-a mai arătat că singura persoană care a văzut accidentul, numita, nu a fost audiată de către instanța de fond, că a fost comisă o gravă eroare de fapt întrucât nu s-a stabilit ce reguli de circulație au fost încălcate de inculpat, acesta a fost nevoit să recurgă la manevra de virare spre stânga întrucât a fost nevoit să evite impactul cu un autoturism, nu a fost stabilit dacă numărul de zile de îngrijiri medicale acordate victimei se datorează accidentului din data de 14.08.2007.

Procedând la analiza recursului declarat, în raport de motivele expuse și de probatoriul administrat în cauză Curtea reține următoarele:

Referitor la critica privind nerespectarea dreptului la apărare, în cauză nu se impunea asigurarea asistenței juridice în favoarea inculpatului deoarece nu există nici unul dintre cazurile în care aceasta este obligatorie, potrivit art. 171. p p. .

În ceea ce privește proba cu expertiză solicitată de inculpat, se observă că acesta a cerut efectuarea unei expertize topo cadastru în faza de urmărire penală, probă neutilă cauzei, renunțând la proba inițial solicitată, respectiv efectuarea unei expertize auto pentru stabilirea împrejurărilor producerii accidentului.

La judecata în fond a cauzei s-a consemnat prin încheierea din data de 23.05.2008 că inculpatul nu are probe de formulat în apărare, iar recurentul susține că această consemnare nu corespunde realității. În această situație recurentul ar fi trebuit să solicite rectificarea încheierii în baza procedurii reglementate de art. 304. p p. ., până la termenul următor de judecată, această chestiune neavând cum să fie analizată în recurs. De altfel proba la care face referire inculpatul ar fi putut fi solicitată și în apel, însă nu a fost formulată o astfel de cerere.

Numărul de zile de îngrijiri medicale a fost stabilit pe baza unui certificat medical în care se precizează faptul că leziunile pot data din ziua de 14.08.2007, aspect care se coroborează cu celelalte probe administrate și care nu a putu fi combătut de către inculpat.

În ceea ce privește pretinsa eroare de fapt săvârșite de către primele două instanțe, Curtea apreciază că probatoriul administrat relevă fără dubii în producerea accidentului. Inculpatul a expus o serie de împrejurări care, în opinia sa, îl exonerează de culpă în producerea accidentului, respectiv că s-a angajat într-o manevră de depășire a unui autoturism rămas neidentificat, că a fost nevoit să vireze spre stânga deoarece conducătorul autoturismului a efectuat o manevră imprudentă, tot de depășire, că victima circula pe carosabil și că autoturismul condus de inculpat a lovit o bovină iar nu direct pe victimă.

Chiar și admițând varianta enunțată de inculpat, el a efectuat o manevră greșită în urma căreia autoturismul condus de către acesta a ajuns pe marginea părții opuse a carosabilului, în situația prezentată inculpatul ar fi trebuit să frâneze și să revină pe sensul inițial de mers. Cât privește poziția victimei însuși inculpatul a arătat că aceasta nu se afla pe carosabil ci în vecinătatea acestuia( fila 39 dosar apel). Așa cum arătat și instanța de apel, nu are relevanță faptul că autoturismul său a lovit inițial o bovină, întrucât din această acțiune a rezultat vătămarea victimei.

Față de argumentele expuse Curtea reține că nu există motive de casare a deciziei recurate, motiv pentru care va fi respins recursul și obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art.385/15, pct.1, lit.b pr.pen. respinge recursul formulat de recurentul-inculpat, împotriva deciziei penale nr.205/A/05.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, ca nefondat.

În baza art.192, alin.2 pr.pen. obligă recurentul la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.12.2009, cu opinia separată a d-lui judecător care este pentru admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea inculpatului în baza art. 10, lit.d pr.pen.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - -

- -

GREFIER,

Pt. grefier plecat în -

semnează grefier șef secție

red.

red. /

red. / red.op.sep.

Tehnored. / 21.12.2009

2 ex.

OPINIE SEPARATĂ

A DOMNULUI JUDECĂTOR - -

Am formulat opinia minoritară întrucât materialul probator administrat în cauză nu este în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție, respectiv să stabilească întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Este cert că producerea accidentului a fost precedată de o manevră de depășire a altui autovehicul de către inculpat. Din această poziție varianta inculpatului și cea susținută de organele judiciare se despart, primul afirmând că a depășit carosabilul datorită unei manevre efectuate de conducătorul mașinii, ce era depășită de inculpat. În rechizitoriu se reține că acel autoturism nu a putut fi identificat, în concluzie culpa exclusivă aparține inculpatului întrucât nu și-a probat aspectele relatate.

Pornind de la principiul fundamental al prezumției de nevinovăție, se constată că începând din ziua accidentului și până în recurs, înlăturarea apărării constante a inculpatului, confirmată de martorul ocular, nu s-a fundamentat pe nicio probă, ci doar pe interpretarea greșită a acestei reguli de procedură, aflată în corelație directă cu altă obligație a organelor judiciare, în sarcina cărora cade probarea vinovăției inculpatului.

De altfel, prima instanță nici nu a analizat apărarea inculpatului, aducând în discuție doar momentul ieșirii mașinii conduse de inculpat de pe carosabil, iar instanța de apel critică manevra de depășire, fără a indica însă ce anume a fost greșit în conduita inculpatului ori, eventual, regula de circulație care a fost încălcată.

În recurs, opinia majoritară admite posibilitatea producerii situației expuse de inculpat, doar ca variantă de lucru, ceea ce arată că nu a fost înlăturată orice îndoială rezonabilă, însă se consideră că inculpatul nu a frânat pentru a evita pericolul.

Apreciez că într-o asemenea situație, având în vedere limitele ce se cer unei conduite diligente în trafic, la confruntarea cu o manevră imprudentă a conducătorului mașinii ce era depășită, distanța mică dintre cele două autovehicule și pericolul iminent al unei coliziuni, că o reacție de frânare ar fi fost târzie, inculpatul încercând evitarea prin manevra ce presupunea cel mai scurt timp de reacție.

În aceste condiții, în care procurorul și primele două instanțe nu au analizat și dovedit culpa inculpatului în raport de apărarea ce nu a fost înlăturată probator, potrivit obligațiilor procedurale arătate și în care instanța de recurs, în opinia majoritară, reține existența unei culpe care nu poate fi verificată faptic și legal, consider că latura subiectivă a infracțiunii de vătămare corporală din culpă nu este realizată și nici nu poate fi fundamentată doar pe elementele materiale cu adevărat susținute probator în dosar.

Prin urmare, se impunea achitarea inculpatului pentru lipsa vinovăției, în baza art.10 lit.d Cod proc.pen.

JUDECĂTOR

Red.

Tehnored.

Ex.2

21.12.2009

Președinte:Arin Alexandru Mengoni
Judecători:Arin Alexandru Mengoni, Silviu Anti, Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 745/2009. Curtea de Apel Bacau