Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 750/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 750

Ședința publică de la 04 2008

PREȘEDINTE G - - JUDECĂTOR 1: Gheorghe Vintilă

- - - - JUDECĂTOR 2: Membri Ștefan Făurar

- - JUDECĂTOR 3: Constantin

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpatul și asigurătorul -. - Sucursala D, împotriva deciziei penale nr. 127 de la 16 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat avocat, apărător desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat lipsă, consilier juridic pentru recurenta asigurătoare -. - Sucursala D, partea vătămată, asistată de avocat, apărător ales, lipsind părțile civile Spitalul Clinic de Urgență C și Spitalul Clinic de Urgență Sf.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat pentru inculpatul, susține motivele de recurs scrise depuse la dosar și critică decizia penală netemeinicie și nelegalitate.

Sub aspectul laturii penale, critică decizia pentru netemeinicie, susținând că pedeapsa de 1 an închisoare este mare, raportat la gradul concret de pericol social al faptelor comise și la circumstanțele personale ale inculpatului.

În acest sens, învederează instanței că recurentul nu posedă antecedente penale și a manifestat sinceritate atât pe parcursul urmăririi penale cât și în fața instanțelor.

În consecință, solicită casarea deciziei și coborârea pedepsei sub minimul special, apreciind că în acest mod sunt îndeplinite criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 cod penal și prev. art. 52 cod penal, solicitând menținerea modalității de executare a pedepsei rezultante conform art. 81 cod penal.

Sub aspectul laturii civile critică decizia pentru nelegalitate, susținând că, recurentul în mod greșit a fost obligat alături de asigurător la plata sumei de 10.000 lei către partea civilă, deoarece aceasta nu a făcut dovada sumelor pretinse iar instanța nu a ținut cont de faptul că recurentul a achitat suma de 2.530 lei părții civile, aspect recunoscut și de partea civilă.

Susține de asemenea, că nu s-a făcut dovada pretențiilor constând în achitarea unor sume de bani pentru plata unui însoțitor dar nici că partea civilă a fost în imposibilitate să se deplaseze, situație atestată și de raportul medico-legal depus la dosar.

În aceeași ordine de idei, se susține că nu s-a făcut dovada achitării diferenței dintre indemnizația de concediu medical și salariul pe care-l încasa partea vătămată sau contravaloarea bonurilor de masă.

În sfârșit, se susține că în mod greșit inculpatul a fost obligat în solidar cu asigurătorul la plata despăgubirilor, în condițiile în care art. 54 din OUG nr. 61/2005 pentru completarea și modificarea Legii nr. 136/1995, intrată în vigoare la 10 iulie 2005, stabilesc condițiile răspunderii civile în astfel de situații.

Se concluzionează în sensul admiterii recursului, casării deciziei în sensul reindividualizării pedepsei, cu menținerea modalității de executare stabilită de instanța de fond, iar în ceea ce privește latura civilă, recurentul să fie exonerat de plata sumelor de bani, cu titlu de despăgubiri civile.

Consilier juridic susține motivele de recurs depuse în scris la dosar și critică decizia pentru nelegalitate sub aspectul soluționării laturii civile, referitor la sumele de bani, cu titlu de diferențe de salariu, pentru care nu s-au făcut dovezi în sensul prev. art. 998 și 999 cod civil cu raportate la art. 14 și 346 cod pr.penală.

În acest sens, sunt invocate dispoz. art. 42 din ordinul nr. 3808/2004 pentru punerea în aplicare a Normelor privind aplicarea legii în domeniul asigurării obligatorii de răspundere civilă, la stabilirea despăgubirilor ce au în vedere documente justificative care să ateste efectiv sumele pretinse.

Critică de asemenea dispoziția privind acordarea sumei de 1400 lei părții vătămate, reprezentând contravaloarea bonurilor de masă, motivându-se că cererea trebuia respinsă pentru că pe perioada concediului medical nu se acordă bonuri de masă.

Aceleași critici vizează și suma de 1500 lei reprezentând contravaloarea prestației pentru însoțitorul angajat pe durata îngrijirilor medicale, pentru care se susține că nu s-au făcut dovezi.

În sfârșit, susține că, privitor la despăgubirile de 1500 lei, reprezentând cheltuieli efectuate de partea vătămată pentru procurarea d4e alimente și medicamente pe perioada spitalizării, suma nu se justifica în condițiile în care unitățile sanitare unde a fost internată partea vătămată constituită parte civilă, a fost despăgubită pentru prestațiile acordate.

Referitor la recursul declarat de inculpat, lasă la aprecierea instanței soluționarea acestuia sub aspectul laturii penale, iar în ceea ce privește criticile referitoare la soluționarea laturii civile, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat.

Avocat pentru partea vătămată, cu privire la recursul declarat de inculpat pentru criticile vizând latura penală, lasă la aprecierea instanței soluționarea acestora, iar în ceea ce privește latura civilă pune concluzii de respingerea acestora ca nefondate, susținând că hotărârile sunt legale și temeinice sub aceste aspect.

În ceea ce privește recursul asigurătorului de răspundere civilă, solicită respingerea acestuia ca nefondat, învederând că se formulează critici suplimentare față de motivele scrise depuse la dosar.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de asigurătorul de răspundere civilă ca nefondat, susținând că hotărârile sunt temeinice și legale sub aspectul rezolvării laturii civile, iar în ceea ce privește recursul inculpatului, solicită respingerea acestuia ca nefondat, sub aspectul criticilor formulate privind individualizarea judiciară a pedepsei și soluționarea laturii civile.

CURTEA,

Asupra recursurilor de față:

Prin sentința penală nr.190 din 5 oct.2007, pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr-, s-a dispus în baza art.87 alin.1 din OUG 195/2002, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare, în temeiul art.184 alin.2 și 4 Cod Penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare, urmând ca în conformitate cu art.33, 34.Cod Penal, acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

Prin aceeași sentință penală s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani, atrăgându-se atenția inculpatului asupra dispoz.art.83

Cod Penal

Procedând la soluționarea acțiunii civile exercitată în cadrul procesului penal, instanța de fond a dispus obligarea inculpatului în solidar cu - ASIGURĂRI SA la 10.000 lei despăgubiri către partea vătămată și, de asemenea, obligarea tot în solidar la plata sumei de 3.300,67 lei cu titlul de cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Clinic Județean Urgență C, și respectiv 3645,50 lei către Spitalul Clinic de Urgență Sf.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat nr. 342/P/2006 a fost trimis in judecata inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de câtre o persoana care are o îmbibație de peste 80 g/l alcool pur in sânge prev de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 si vătămare corporala din culpă prev de art. 184 alin 2, 4 Cp.

In fapt s-a reținut ca in seara de 31.03,2006, inculpatul a consumat băuturi alcoolice in exces. A urcat la volanul autoturismului 1300 cu nr. DJ,03, proprietatea tatălui sau si a condus mașina pe DJ 561A - Gara. La un moment dat in cursul deplasării in jurul orelor 22,45 inculpatul s-a aplecat la radio-casetofonul auto, autoturismul a intrat pe contrasens si l-a lovit pe partea vătămată care se deplasa in mod regulamentar pe bicicleta in sens opus.

In urma impactului, partea vătămată a suferit leziuni a căror vindecare a necesitat 90-100 zile de îngrijiri medicale.

S-a procedat la recoltarea probelor biologice si la recalcularea alcoolemiei pentru orele 22,45, rezultând ca inculpatul putea avea o alcoolemie de cca 1,35 %o concentrație ce nu putea proveni numai din consumul declarat.

In cauza, a fost audiata partea vătămată care s-a constituit parte civila cu suma de 100.000.000 lei ROL reprezentând diferența intre indemnizația dintre concediul medical si salariul net lunar pe perioada concediului medical, c/val bonuri de masa si prejudiciul suferit ca urmare a angajării unei persoane care sa il îngrijească pe perioada internării medicale precum si c/val diferenței de salariu ca urmare a neîndeplinirii funcției de revizor tehnic după accident.

Partea vătămată prin apărător a depus cerere prin care s-a constituit parte civila, adresa nr. 2632 MM/2007 eliberata de C, Vagoane C, adeverința medicala 1214/16,02,2007, Certificatele de concediu medical începând cu 04, aprilie 2006 pana in decembrie 2006, copie de pe statele de plata, bilete de ieșire din Spitalul Clinic de Urgenta Sf. B si de la Spitalul Județean de Urgenta

Spitalul Clinic de Urgenta C s-a constituit parte civila cu suma de 3300,67lei reprezentând cheltuieli de spitalizare iar Spitalul Clinic de Urgenta Sf. B cu suma de 3645,50 lei.

In drept, faptele inculpatului au întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoana care are o îmbibatie de peste 80g/l alcool pur in sânge prev de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 si vătămare corporala din culpa prev de art.184 alin 2 si 4 Cp.

La stabilirea si individualizarea pedepsei instanța a avut in vedere gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările comiterii acestora cat si persoana inculpatului care este infractor primar si a avut o poziție sincera in timpul procesului penal.

In raport de aceste criterii de individualizare a pedepsei instanța a apreciat ca prevenția poate fi atinsa pronunțând împotriva inculpatului o pedeapsa cu închisoare a cărei executare sa fie suspendata condiționat.

Din examinarea actelor depuse de partea vătămata respectiv certificatele medicale nr. -/04,04,2006, -/05,05,2006;-/ 06,06,2006, -/ 07,07,2006, -/ 07,07,2006, -/08,08,2006, - /09,09,2006, - /04,10,2006, - /10,10,2006, -/11,11,2006, - / 12,12,2006, statele de plata, adresa nr.2632 MM/2007 a CS. Vagoane C, avizul medical nr.1214/16,02,2007, biletele de ieșire din Spitalul Clinic de Urgenta Sf. B si cele din Spitalul Clinic de Urgenta C, din depozițiile martorilor, si declarația parții vătămate, instanța de fond a reținut ca aceasta din urma a fost internata in Spitalul Clinic de Urgenta C in perioada 01-19,aprilie 2006 si 23- 24 august 2006 apoi la Spitalul Clinic de Urgenta Sf B in perioada 26,09,2006-02,10,2006, 10,10-17,10,2006 si 07,11-14,11,2006, i sa recomandat repaus o perioada de cca 100 zile si a beneficiat de 256 zile concediu medical conform certificatelor medicale sus enumerate.

Atât in perioada internărilor cat si după aceea la domiciliu partea vătămata a fost ajutata de o persoană, intru-cat nu se putea deplasa, pe care a plătit-o cu suma de 1500 lei.

In perioada internărilor partea vătămată a avut nevoie atât de mâncare cat si de medicamente evaluate la suma de 1500 lei, cheltuieli recunoscute parțial si de inculpat care susține ca a suportat o parte din acestea fără a face dovada in acest sens.

In perioada îngrijirilor medicale partea vătămată a beneficiat de concedii medicale iar diferența dintre indemnizația de concediu medical si salariu se ridica la suma de 3000 lei. In aceeași perioada intru-cat s-a aflat in concediu medical nu a mai beneficiat de bonuri de masa iar c/val acestora este de 1400 lei.

Anterior accidentului partea vătămată îndeplinea funcția de revizor tehnic de vagoane iar ca urmare a accidentului la data de 22,02,2007 a fost retras din aceasta funcție conform avizului medical nr.1224/2007 si trecut intr-o funcție inferioara iar diferența de salariu pe care nu a mai primit-o pentru funcția îndeplinita anterior accidentului se ridica la suma de 2500 lei. Toate acestea însumează 10000 lei, pe care inculpatul va fi obligat sa le plătească părții vătămate in solidar cu societatea de asigurări - SA C, conform poliței de asigurare obligatorie de răspundere civila auto nr. - din 31,12,2005 si dispozițiilor art. 41 alin 1 si 44 alin 1 din Legea nr.136/1995. Inculpatul va fi obligat in solidar cu societatea de asigurări si la cheltuieli de spitalizare in cuantum de 3300,67 lei către partea civila Spitalul Clinic Județean de Urgenta C si la 3645,50 lei către Spitalul Clinic de Urgenta Sf.

Având în vedere toate aceste împrejurări, Judecătoria Calafata apreciat fondată cererea formulată de partea vătămată constituită parte civilă în cadrul procesului penal, numitul, dispunând obligarea în solidar a inculpatului cu partea responsabilă civilmente - SA C la despăgubiri civile către acesta.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât inculpatul cât și - ASIGURĂRI SA C, criticând soluția instanței de fond sub aspectul soluționării nelegale a acțiunii civile exercitate în cauză.

S-a reținut că inculpatul a susținut în motivele sale de apel că în mod greșit a fost obligat alături de asigurătorul - la plata sumei de10.000lei către partea civilă, întrucât acesta nu a dovedit în cauză sumele cu care s-a constituit parte civilă și,mai mult decât atât, instanța nu aținut cont,la momentul soluționării acțiunii civile că inculpatul achitase părții civile 2.530 lei, aspect de altfel recunoscut de către parte civilă.

A mai precizat, că nici pretențiile constând în achitarea unor sume de bani pentru plata unei persoane care să aibă grijă de partea vătămată atâta vreme cât aceasta s-a aflat în imposibilitate de a se deplasa, nici pretinsa diferență între indemnizația de concediu medical și salariul pe care-l încasa victima și nici contravaloarea unor bonuri de masă - nu au fost dovedite în cauză.

- ASIGURĂRI SA a criticat de asemenea soluția instanței de fond,în apelul său, învederând că aceasta este netemeinică și nelegală, în planul despăgubirilor acordate către partea civilă.

Astfel, a arătat că s-a dispus obligarea în solidar a inculpatului cu asigurătorul, neținându-se cont că în totalitate inculpatul este vinovat de producerea accidentului. Un alt motiv de apel l-a constituit,în opinia apelantei, cuantumul despăgubirilor acordate către partea civilă,în sensul nedovedirii capetelor de cerere pe care partea civilă le-a formulat în contextul exercitării acțiunii civile în cadrul procesului penal.

Prin decizia penală nr. 127 de la 16 mai 2008, Tribunalul Dolja respins ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul și - ASIGURĂRI -SUCURSALA C și a obligat pe fiecare dintre apelanți la câte 40 lei cheltuieli judiciare statului.

Examinând sentința atacată, tribunalul a constatat următoarele:

Prin sentința penală anterior menționată, Judecătoria Calafata condamnat pe inculpatul la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare,în urma reținerii cu certitudine a vinovăției și a îndeplinirii cerințelor răspunderii penale a acestuia privind săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor prev.de art.87 alin.1din OUG 195/2002 și respectiv art.184 alin.2 și 4.Cod Penal, dispunând individualizarea judiciară a executării pedepsei prin aplicarea art.81

Cod Penal

Procedând la soluționarea acțiunii civile exercitată de partea vătămată dar și de unitățile spitalicești în care acesta a fost internat, instanța de fond a dispus obligarea inculpatului, urmare a culpei infracționale constatate, în solidar - ASIGURĂRI SA C, la plata sumei de 10.000 lei, astfel cât solicitase partea civilă și la cheltuielile de spitalizare solicitate de către cele două spitale.

Analizând probatoriile administrate în fața instanței de fond cu privire la pretențiile formulate de victima accidentului de circulație, vizând sumele de bani solicitate drept cheltuieli specificare efectuate (medicație, transport, însoțitor) diferența dintre indemnizația de concediu medical și salariul acesteia, precum și aspectul că pe perioada concediului medical nu a mai beneficiat de bonuri de masă, tribunalul a constatat că sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile acordate părții civile, Judecătoria Calafata efectuat o justă apreciere.

Referitor la susținerea apelantului inculpat, potrivit căreia ar fi achitat intimatului parte civilă suma de 2.530 lei, pe parcursul judecății la prima instanță, a reținut că o asemenea susținere nu este fundamentată pe materialul probator al cauzei, și din acest punct de vedere instanța de fond a concluzionat în mod just cu privire la sumele pe care inculpatul le datorează cu titlul de despăgubiri civile către partea vătămată.

De asemenea, și modalitatea de soluționare a acțiunii civile exercitată de către Spitalul Clinic Județean de Urgență C și respectiv Spitalul Clinic de Urgență Sf., concretizată n obligarea la plata cheltuielilor de spitalizare, sub aspectul cuantumului, corespunde cerințelor legale.

În ceea ce privește însă obligarea în solidar a inculpatului cu - SA la plata despăgubirilor civile, tribunalul a considerat necesar a face următoarele precizări:

În mod greșit inculpatul a fost obligat în solidar cu asigurătorul la plata despăgubirilor, în condițiile în care art.54 din OUG 61/2005, intrată în vigoare la 10.07.2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.136/1995, prevăd că despăgubirile stabilite prin hotărâre judecătorească se acoperă de către asigurătorul de răspundere civilă până la limitele maxime ale despăgubirilor ce pot fi acordate de asigurătorul de răspundere civilă auto, limite prevăzute și care nu au fost depășite prin sumele reținute în sentință, astfel că nu se impunea ca inculpatul să fie obligat în solidar la acoperirea despăgubirilor, această obligație revenind societății de asigurare.

Având în vedere însă titularii ce au declarat apel în prezenta cauză penală, precum și faptul că apelul are un efect devolutiv integral, în sensul că promovează o reexaminare a cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, însă numai cu privire la temeiurile și cererile formulate de procuror și părți și ținând cont că în speța de față efectiv devolutiv este limitat de calitatea procesuală pe care o au persoanele ce au declarat apel, tribunalul a respins apelurile ca nefondate.

În acest sens s-a impus a fi subliniat faptul că apelurile formulate de inculpat și - ASIGURĂRI SA C au vizat nelegala lor obligare la plata despăgubirilor civile, sub aspectul cuantumului, astfel încât instanța de control a reexaminat dispozițiile din hotărârea atacată care privesc pe apelanți, constatările făcute cu privire la greșita obligare a inculpatului - ASIGURĂRI SA C, neputând constitui temei al admiterii apelurilor declarate în cauză.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs inculpatul și asigurătorul -. - Sucursala

Recursul sunt nefondate și urmează să fie respinse.

Critica vizând netemeinicia hotărârilor este neîntemeiată, Curtea apreciind că aplicarea unei pedepse minime pentru infracțiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, de către o persoană care are o îmbibație de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge, prev. de art. 87 alin.1 din OUG nr. 195/2002, soldată și cu accidentarea gravă a victimei, care a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 90 - 100 zile îngrijiri medicale, este neîntemeiată.

Mai mult, prima instanță a dispus, deși îmbibația alcoolică s-a stabilit a fi de 1,35 gr %o, ca pedeapsa să fie executată fără privare de libertate, în condițiile art. 81 cod penal.

În acest mod, se apreciază că s-au acordat în mod evident circumstanțe reale cu raportate la prev. art. 72 și 52 cod penal, astfel că nu se impune coborârea pedepsei sub minimul special.

, se constată că latura civilă a fost just soluționată, partea vătămată constituindu-se parte civilă cu suma de 10.000 lei.

Certificatele medicale depuse la dosar, statele de plată emise de unitatea unde partea civilă a fost încadrată în muncă, biletele de ieșire din cele două unități sanitare ca și proba testimonială, evidențiază perioadele de internare cu consecința unor cheltuieli privind procurarea de alimente și medicamente, recomandarea de repaus privind o perioadă de aproximativ 100 zile ca și perioada îndelungată de concediu medical, reprezentând 256 zile lucrătoare.

Leziunile însemnate, constatate prin raportul medico-legal întocmit de IML C și depus la dosarul de urmărire penală, evidențiază implicațiile acestora, intervenția chirurgicală în sensul practicării menisccectomie parțială internă artroscopică genunchi stâng, debridare parțială.

La externarea victimei, s-a recomandat tratament recuperator, ceea ce justifică pe deplin ajutorul unui însoțitor cu plata corespunzătoare reținută de instanța de fond.

În același sens, Curtea constată că diferența dintre salariul cuvenit și indemnizația de concediu medical, rezultă cu prisosință din statele de plată depuse, ca și necesitatea acordării bonurilor de masă, drept cuvenit părții civile, ca urmare a prevederilor contractului colectiv de muncă, împrejurarea că acesta s-a aflat în concediu medical, nefiindu-i imputabilă, starea de incapacitate temporare de muncă fiind rezultatul accidentului produs de recurent la data de 31 martie 2006, din vina exclusivă a inculpatului.

Obligarea inculpatului în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă la despăgubiri către partea vătămată, s-a făcut în conformitate cu clauzele impuse în polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto din 31 decembrie 2005 și a dispoz. art. 41 alin.1 și art. 44 alin.1 din Legea nr. 136/1995.

Pentru aceleași considerente, Curtea urmează a dispune și respingerea recursului declarat -. SA ca fiind nefondat.

Cu privire la incidența prev. art. 54 din OUG nr. 61/2995, intrată în vigoare la 10 iulie 2005, privind modificarea și completarea Legii nr. 136/1005, chiar dacă s-ar pune prolema greșitei obligări a inculpatului în solidar cu asigurătorul de răspundere civilă la plata despăgubirilor, în sensul că despăgubirile stabilite prin hotărâre judecătorească se acoperă de câtre asigurătorul de răspundere civilă în limitele despăgubirilor ce pot fi acordate, limite care nu au fost depășite în cauza dedusă judecății, se constată că nu se impunea ca inculpatul să fie obligat în solidar la acoperirea despăgubirilor, obligație ce revenea doar societății de asigurare.

Reținând calitatea apelanților la instanța de prim control judiciar, Curtea constată că în mod legal și temeinic a fost respins apelul declarat de asigurător, criticile formulate în recurs fiind o reiterare a celor din apel, tribunalul examinând dispozițiile instanței de fond care privesc pe apelanți, constatările făcute cu privire la greșita obligare a inculpatului și a asigurătorului de răspundere civilă, neputând constitui temei al admiterii recursului.

În ceea ce privește critica vizând lipsa documentelor doveditoare în legătură cu pretențiile civile, se constată că aceasta este nefondată, avându-se în vedere certificatele medicale, biletele de ieșire din spital, certificatele de concediu medical, raportul de constatare medico-legală dar și proba testimonială care frac dovada deplină a pretențiilor părții civile în condițiile art. 346 cod pr.penală și art. 998 și 999 cod civil.

Constatând legalitatea și temeinicia hotărârilor, în baza art. 38515pct. 1 lit. b cod pr.penală, se va dispune respingerea recursurilor ca nefondate.

Văzând și dispoz. art. 192 alin.2 cod pr.penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursurile declarate de inculpatul și asigurătorul -. - Sucursala D, împotriva deciziei penale nr. 127 de la 16 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, ca nefondate.

Obligă recurenta - Asigurări SA la 100 lei cheltuieli judiciare statului și pe inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu de avocat din oficiu, va fi achitată din fondurile Ministerul Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 4 2008.

G - - - -

Grefier,

Red.jud.CM

IB/24.11.2008.

5 2008,

C va urmări și încasa de la rec.asig. - Asigurări SA - Sucursala C, 140 lei iar de la rec.inc., 440 lei cheltuieli judiciare statului.

Spitalul Clinic de Urgență Sf. B, va încasa de la inculpat recurent în solidar cu asigurătorul - Asigurări SA - Sucursala C, 3645, 50 lei cheltuieli judiciare statului.

Spitalul Clinic de Urgență C va încasa de la inculpat recurent în solidar cu asigurătorul - Asigurări SA - Sucursala C, 3306, 50 lei cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Gheorghe Vintilă
Judecători:Gheorghe Vintilă, Membri Ștefan Făurar, Constantin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 750/2008. Curtea de Apel Craiova