Vătămarea corporală din culpă (Art 184 cod penal). Decizia 98/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.98/
Ședința publică de la 9 Februarie 2010
PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale
JUDECĂTORI: Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
-
Grefier - I - grefier șef secție
MINISTERUL PUBLIC a fost reprezentat de
PROCUROR -
Din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asuprarecursului declarat de inculpatul G, domiciliat în com. sat, jud., trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art. 184 alin.2 și 4 Cod penal, împotriva Deciziei penale nr.256/7.10.2009 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.1525/24.10.2008 a Judecătoriei Focșani, pronunțată în dosarul nr-).
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 1 februarie 2010, și au fost consemnate în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțare asupra cauzei, la data de 9 februarie 2010.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 1525/24.10.2008 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr- a fost condamnat inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.184 alin.2 și 4 Cod penal, la 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării în condițiile art.81 Cod penal.
Prin aceeași sentință a fost obligat inculpatul 4000 euro daune materiale și 8000 lei daune morale către partea v ătămată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 09.06.2007, în jurul orelor 23,15, inculpatul G s-a aflat la volanul autoturismului 1310 cu nr. de înmatriculare -, deplasându-se pe direcția Focșani- pe DN-2M la km 0+800. După ce a trecut de calea ferată în afara localității Focșani, la km 0+800 inculpatul a oprit autoturismul și a deschis portiera față. Înainte însă de a ajunge la bariera de la calea ferată inculpatul a fost depășit de mopedul marca condus de partea vătămată, care se deplasa pe aceeași direcție de mers. După trecerea la nivel cu calea ferată inculpatul a depășit pe partea vătămată și, în momentul în care partea vătămată a ajuns în dreptul autoturismului inculpatului, a intrat în coliziune cu portiera deschisă. In urma impactului partea vătămată a fost proiectată în șanțul drumului.
Partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 80-90 de zile de îngrijiri medicale.
Din expertiza tehnică auto efectuată în cauză a rezultat culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului, care nu s-a asigurat în momentul deschiderii portierei.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, care a susținut că față de inculpat se impunea aplicarea disp.art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate.
De asemenea, Parchetul a invocat și nelegalitatea soluției dispuse pe latura civilă a cauzei, susținând că inculpatul trebuia obligat să plătească și despăgubirile civile reprezentând cheltuieli de spitalizare și transport cu ambulanța, pentru partea vătămată.
Inculpatul, prin apărător, a solicitat să se constate că și partea vătămată a avut o culpă în producerea accidentului.
Partea vătămată a solicitat majorarea despăgubirilor civile la care a fost obligat inculpatul.
Prin Decizia penală nr.256/7.10.2009, Tribunalul Vranceaa admis apelurile declarate de Parchet și de partea vătămată, a desființat în parte hotărârea primei instanțe și în rejudecare:
A majorat pedeapsa aplicată inculpatului la 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
A modificat termenul de încercare de la 3 (trei) ani la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni.
A majorat daunele morale acordate părții civile la 15.000 lei.
A obligat inculpatul la 250 lei lunar cu titlu de prestație periodică către partea civilă începând cu data săvârșirii faptei - 09.06.2007 și până la încetarea stării de nevoie.
A obligat inculpatul la despăgubiri către părțile civile astfel:
- 402,47 lei către Spitalul Clinic de Urgență "-" B;
- 670,81 lei către Spitalul Județean de Urgență "Sf." Focșani plus dobânzile legale calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a debitului;
- 293,39 lei către Serviciul de Ambulanță Județean V plus dobânda legală calculată de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la achitarea integrală a debitului.
A respins ca nefondat apelul declarat împotriva aceleiași sentințe de inculpatul G.
A obligat inculpatul la 800 lei cheltuieli judiciare către stat (din care 200 lei onorariul avocatului din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției).
A menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut, în esență, că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, în sensul că accidentul de circulație s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului.
De asemenea, Tribunalul a reținut că în mod corect prima instanță nu a făcut aplicarea dispozițiilor art.83 alin.1 din Codul penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, deoarece infracțiunea dedusă judecății în prezenta cauză a fost săvârșită din culpă, fiind astfel incidente dispozițiile art.84 alin.3 Cod penal.
S-a reținut însă că prima instanță nu a dat cuvenita eficiență criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzută de art.72 din Codul penal, în raport cu care fi impus aplicarea unei pedepsei m,ai aspre.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Tribunalul a considerat că hotărârea primei instanțe este nelegală, deoarece inculpatul nu a fost obligat la plata cheltuielilor de spitalizare și a cheltuielilor pentru transportul părții vătămate cu ambulanța.
De asemenea, Tribunalul a considerat că, în raport cu vătămarea corporală gravă suferită de partea vătămată, care a rămas cu o infirmitate permanentă, s-ar fi impus obligarea inculpatului la plata unor daune morale în cuantum de 15.000 lei, precum și la plata unei prestații periodice pentru întreținere.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs inculpatul G, criticându-le ca nelegale și ca netemeinice, atât în ceea ce privește latura penală a cauzei, cât și latura civilă.
Astfel, în ceea ce privește latura penală, inculpatul, prin apărător, a susținut că și partea vătămată a avut o culpă în producerea accidentului de circulație, deoarece la efectuarea depășirii autovehiculului condus de inculpat nu a păstrat o distanță laterală suficientă, încălcând astfel prevederile art.45 din OUG nr.195/2002.
Pentru acest motiv, inculpatul a solicitat să se dispună achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit.a în referire la art.10 lit.1din Codul d e procedură penală și la art.181din Codul penal.
Cu privire la latura civilă a cauzei, inculpatul a susținut că, în condițiile reținerii unei culpe concurente a părții vătămate, aceasta nu ar fi îndreptățită la plata unor daune morale. De asemenea, inculpatul a susținut că nu estre justificată obligarea sa la plata unei prestații periodice, deoarece partea vătămată și-a păstrat capacitatea de muncă.
Recursul este nefondat.
Examinând hotărârile recurate în raport cu motivele de recurs care vizează latura penală a cauzei, Curtea constată că în mod corect cele două instanțe au reținut că vinovăția pentru accidentul de circulație produs la data de 9.06.2007, care a avut drept consecință vătămarea corporală gravă a părții vătămate, revine în exclusivitate inculpatului G.
Astfel, din probele adminJ. în cauză (respectiv din: procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele fotografice, schița locului faptei, declarația martorului - prezent la cercetarea la fața locului - și raportul de expertiză tehnică auto, coroborate cu declarațiile părții vătămate și, în parte, cu declarațiile inculpatului G ), rezultă că, în condițiile circulației pe timp de noapte, inculpatul a oprit autovehiculul pe partea dreaptă a sensului său de mers și, fără să se asigure, deschis portiera din partea. În aceste împrejurări, partea vătămată, care conducea un moped, în aceeași direcție de mers și care se angajase în depășirea autovehiculului inculpatului, a intrat în impact cu portiera deschisă, fiind apoi proiectată în șanțul de pe contrasens.
Culpa inculpatului G constă în încălcarea prevederilor art.145 din Regulamentul pentru aplicarea OUG nr.195/2002, privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora "se interzice conducătorului de autovehicul și pasagerilor ca în timpul opririi sau staționării să deschidă ori să lase deschise ușile acestuia sau să coboare fără să se asigure că nu creează un pericol pentru circulație".
Având în vedere împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșiră, urmările produse - constând în vătămarea corporală gravă a victimei accidentului de circulație - precum și aspectele referitoare la persona inculpatului, care nu se află la primul impact cu legea penală, ci a săvârșit anterior mai multe infracțiuni (fișă cazier - fila 44 urm.penală), Curtea apreciază că fapta inculpatului nu este în mod vădit lipsită de importanță, așa cum se susține în motivele de recurs, ci dimpotrivă, ea prezintă gradul de pericol social caracteristic unei infracțiuni.
Așa fiind, nu poate fi primită favorabil nici cererea inculpatului-recurent, privind aplicarea dispozițiilorart.181din Codul d e procedură penală.
Criticile formulate de inculpatul-recurent cu privire la latura civilă a cauzei sunt, de asemenea, neîntemeiate.
Astfel, privitor la obligarea inculpatului la plata sumei de 15.000 lei cu titlul de daune morale, Curtea apreciază că această despăgubire este pe deplin justificată, în raport cu suferințele fizice și cu traumele psihice suportate de partea vătămată, căreia i-au fost cauzate, urmare accidentului de circulație provocat de inculpat, un traumatism cranio-facial obiectivat prin leziuni grave, care au necesitat pentru vindecare un număr de 80-90 zile de îngrijiri medicale. Urmare acestor leziuni, partea vătămată a suferit o atrofie optică totală la nivelul ochiului drept, cu acuitate vizuală 0(zero), care îi conferă o infirmitate fizică permanentă și o capacitate adoptativă de 40%.
Chiar dacă în concluziile raportului de expertiză medico-legală (filele 183-188 dosar de fond) se menționează că această infirmitate nu este încadrabilă în grad de invaliditate, este indiscutabil că ea va limita posibilitatea părții vătămate (persoană care la data accidentului avea vârsta de numai 20 de ani), de a opta pentru acele profesii care presupun o acuitate vizuală deplină (spre exemplu, profesia de conducător auto).
Pe de altă parte, chiar dacă persoana vătămată este aptă să exercite anumite profesii, mai prost plătite sau care nu impun o acuitate vizuală deplină, este indubitabil că, datorită infirmității de care suferă, ea trebuie să depusă un efort suplimentar, de natură să grăbească procesul de oboseală și de epuizare fizică.
Așa fiind, în mod corect instanța de apel a considerat că, urmare infirmității fizice permanente suferită de partea vătămată, a fost diminuată posibilitatea acesteia de a realiza venituri - diminuare care constituie un prejudiciu material cert, ce trebuie acoperit prin obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice.
Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.
Conform prevederilor art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, va fi obligat inculpatul - recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G, fiul lui și, născut la 5.12.1985 în, jud. domiciliat în com. sat, jud., CNP -, împotriva Deciziei penale nr.256/7.10.2009 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.1525/24.10.2008 a Judecătoriei Focșani, pronunțată în dosarul nr-).
În baza disp.art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 40 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
În baza disp.art.193 alin.6 din Codul d e procedură penală, obligă recurentul-inculpat către partea civilă a sumei de 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare (onorariu avocat).
De finitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 9 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița
Grefier,
I
Red. - 22.02.2010
Tehnored. - 22.02.2010
2 ex
Fond:
Apel: -
Președinte:Constantin CârcotăJudecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița
