Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 1058/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ operator 2711
DECIZIE Nr. 1058
Ședința publică de la 13 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Jișa
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
JUDECĂTOR 3: Ion Dincă
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.195/A din 9.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații - recurenți, asistați de avocat ales, partea civilă intimat, asistat de avocat, lipsă Spitalul Clinic Județean de Urgență
Procedura îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, apărătorii depun la dosar împuterniciri avocațiale, apărătorul inculpaților depunând în copie cererea de probațiune solicitată la instanța de apel care a fost respinsă, însă nu înțelege să le propună ca probe în fața Curții de Apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul inculpaților recurenți a solicitat admiterea recursurilor, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea probelor solicitate. În motivare a arătat că inculpații nu se fac vinovați de comiterea faptei, prima instanță a perceput greșit starea de fapt, administrarea probelor fiind incompletă, ceea ce a condus la aplicarea unor pedepse nemeritate. A mai învederat că cei doi inculpați sunt supuși acuzelor de către o parte vătămată lipsită de discernământ și care are intelectul unei persoane de 7 ani. Vinovate de agresarea părții vătămate se fac alte persoane și există îndoieli și cu privire la leziunile părții vătămate.
Apărătorul părții civile a solicitat respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate, hotărârile pronunțate anterior fiind temeinice și legale. Vinovăția inculpaților rezidă din declarațiile martorilor care au confirmat loviturile aplicate de inculpați părții vătămate, iar probele solicitate de inculpați au fost analizate minuțios de către cele două instanțe. Respingerea cererilor de probațiune ale inculpaților s-a datorat faptul că cererile erau rupte de realitate și adevăr, nefiind pertinente și utile cauzei.
În replică, apărătorul inculpaților a arătat că aceștia au fost condamnați în baza unor probe indirecte, singurele probe testimoniale reținute în rechizitoriu fiind depozițiile unor martori care nu au fost prezenți la incident.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpați, având în vedere că instanța de fond a evaluat corect probele, declarațiile martorilor se coroborează cu raportul medico legal, partea vătămată a recunoscut agresorii, iar probele ulterioare propuse de inculpați nu aveau legătură cu cauza, astfel că au fost apreciate neconcludente.
Inculpații - recurenți, având pe rând ultimul cuvânt, au solicitat admiterea recursului, trimiterea spre rejudecare, arătând că sunt nevinovați și s-a făcut o anchetă incorectă.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 69/26.02.2008 pronunțată de Judecătoria Deta în dosar nr-, în baza art.182 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul la2 (doi) ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de "Vătămare corporală gravă".
În baza art.192 alin.2 Cod penal a fost condamnat același inculpat la3 (trei) ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de " de domiciliu".
În baza art.217 alin.1 Cod penal același inculpat a fost condamnat la2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "Distrugere".
În baza art.34 lit."b" Cod penal raportat la art.33 lit."a" Cod penal, au fost contopite pedepsele, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 86 indice 1 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere.
În baza art.86 indice 2 Cod penal, s-a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 5 (cinci) ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
A fost încredințată supravegherea inculpatului Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.
În baza art. 86 indice 3 al. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere se va prezenta la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor; va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; va comunica și justifica schimbarea locului de muncă; va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86 indice 4 Cod penal, a căror nerespectare conduce la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art.192 alin.2 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la3 (trei) ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de " de domiciliu".
În baza art.217 alin.1 Cod penal a fost condamnat același inculpat la2 (două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "Distrugere".
În baza art.34 lit."b" Cod penal raportat la art.33 lit."a" Cod penal, au fost contopite pedepsele, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 86 indice 1 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere.
În baza art.86 indice 2 Cod penal, s-a stabilit în sarcina inculpatului un termen de încercare cu durata de 5 (cinci) ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
A fost încredințată supravegherea inculpatului Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.
În baza art. 86 indice 3 al. 1 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere enunțate la inculpatul
În baza art. 118 lit. "b" Cod penal, s-a dispus confiscarea celor două bâte metalice telescopice folosite de inculpați la săvârșirea infracțiunilor.
În baza art. 14, 346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 998, 999, 1003.civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească părții civile suma de 200 lei, cu titlu de daune materiale și suma 3000 lei, cu titlu de daune morale.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Județean de Urgență T și a fost obligat inculpatul să achite acesteia suma de 1355,96 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În seara zilei de 4.08.2006, în jurul orei 22,00, inculpatul s-a deplasat din satul, cu o mașină, împreună cu numiții, și A la grădina de vară din orașul, unde au consumat băuturi alcoolice, la întoarcere luând-o și pe numita.
După ce au revenit în satul, inculpatul s-a întâlnit cu fratele său și au mai consumat alcool, împreună cu și
Inculpații s-au hotărât meargă la locuința vecinului lor, pentru a-i cere socoteală, suspectându-l pe acesta că sustrage motorină de la tractorul lor.
După ce s-au înarmat cu două bastoane telescopice, inculpații s-au deplasat, împreună cu martorul, la locuința părții vătămate, martorul luând decizia să se întoarcă, fără a intra în curtea locuința respectivă.
Cei doi inculpați au pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate, au spart cu bâtele geamurile de la tractorul acesteia și de la geamurile de la bucătărie, după care au fost observați de concubina părții vătămate, numita, care a înștiințat-o pe partea vătămată, cu privire la prezența celor doi inculpați în curte.
Partea vătămată a ieșit în curte, iar învinuitul a lovit-o de mai multe ori în zona capului și a umărului stâng cu o telescopică, până ce aceasta a căzut la pământ, partea vătămată suferind leziuni constând lipsă de substanță parietală dreaptă de aproximativ 4,5 cm, care constituie infirmitate fizică permanentă, necesitând un număr de 25 de zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din raportul de constatare medico-legală nr. 1921/14.08.2006 al T și raportul de expertiză medico-legală nr. 1921/6.11.2006 al
Această situație de fapt a fost reținută din coroborarea mijloacelor de probă: plângerea penală formulată de; procesul-verbal de consemnare a plângerii părții vătămate; procesul-verbal de cercetare la fața locului; declarațiile părții vătămate; declarațiile inculpaților; declarațiile martorilor; raportul de constatare medico-legală nr. 1921/14.08.2006 al T și raportul de expertiză medico-legală nr. 1921/6.11.2006 al T; procesele-verbale de confruntare.
Fiind audiați de instanță, inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Astfel, inculpatul a declarat că, întrucât se vorbea în sat că partea vătămată fură motorină, s-a hotărât, împreună cu inculpatul și cu martorul, să o sperie pe aceasta, astfel că s-au deplasat la locuința părții vătămate având în mănă niște bețe, iar martorul cu o de baseball, acesta din urmă sărind poarta părții vătămate, arătând că ulterior a auzit zgomot de geamuri sparte. A mai precizat că era foarte băut. A mai arătat că nu l-a indicat pe martorul ca făptuitor, întrucât "nu îl interesează ce fac alții".
Inculpatul a relatat că nu știe cine a lovit-o pe partea vătămată, dar că geamul a fost spart de și că nu a relatat acest lucru în cursul urmăririi penale, deoarece îi cunoaște pe părinții și pe unchiul acestuia, cu care se află în relații bune.
Partea vătămată, a declarat că i-a recunoscut pe cei doi inculpați, care s-au aflat în curtea locuinței sale în noaptea de 4/5,08.2006, în jurul orei 1,00 și că a fost lovit în zona capului și în zona corpului de inculpatul.
Concubina părții vătămate, a declarat că în noaptea de 4/5.08.2006, a auzit zgomote în curte, a ieșit din casă și a observat doi bărbați care spărgeau geamurile de la tractor, recunoscându-i pe cei doi inculpați. A mai relatat că i-a întrebat pe aceștia de ce săvârșesc faptele respective, între timp, partea vătămată ieșind la rândul său din casă și deplasându-se în dreptul porții. Martora a declarat că a auzit trei șuierături și a văzut-o pe partea vătămată căzută la pământ, sângerând în zona capului.
Martora a relatat că a văzut-o pe partea vătămată, ulterior agresiunii, aceasta fiind lovită în zona capului. A mai arătat că soțul ei a transportat-o pe partea vătămată la spital și că aceasta i-a spus că a fost bătută de inculpați.
Din declarațiile martorului, instanța de fond a reținut că acesta s-a deplasat împreună cu inculpații la locuința părții vătămate, însă el nu a sărit gardul în curtea acesteia și nu a spart nimic. Martorul a mai arătat că i-a văzut pe inculpați deschizând poarta, ulterior auzind zgomot de geamuri sparte și văzând becul aprins, astfel că s-a speriat și a fugit.
În faza urmăririi penale, același martor a declarat că l-a auzit pe inculpatul când acesta a afirmat că va merge la locuința părții vătămate, pentru aos peria pe aceasta astfel încât să nu mai fure motorină din tractor, că inculpații erau înarmați cu bâte metalice și că a văzut când unul dintre inculpați a spart geamurile tractorului din curte. Martorul și-a menținut aceste declarații și în faza judecății.
Martorul Aar elatat că l-a auzit pe inculpatul atunci când acesta a spus că vecinul său, îl șicanează, îi aruncă gunoaie în fața casei, cărora le dă foc și că acesta i-ar fi sustras motorină din tractor. A mai indicat că inculpatul s-a hotărât să îl sperie, astfel că inculpatul a luat din casă două bastoane telescopice metalice, păstrând unul din acestea, iar pe celălalt dându-l inculpatului, iar a luat o de baseball, toți trei îndreptându-se spre domiciliul părții vătămate. Martorul a precizat că a refuzat să îi însoțească pe aceștia, ulterior auzind zgomot de sticlă spartă, după care s-a întors, care i-a spus că inculpații au spart geamurile părții vătămate, la scurt timp întorcându-se și inculpații, care l-au îndemnat să nu spună nimic din cele întâmplate.
Din declarațiile martorului, instanța de fond a reținut că martorul i-a relatat acestuia că inculpații s-au deplasat la locuința părții vătămate în scopul de a-i aplica o corecție.
Inculpații au recunoscut că s-au deplasat la domiciliul părții vătămate, înarmați cu bâte metalice, dar au negat săvârșirea infracțiunilor, iar instanța de fond a apreciat că aceste declarații sunt nesincere.
În faza judecății ei au încercat să arate că uas ăvârșit infracțiunile care au fost reținute în sarcina lor, dar este greu de înțeles de ce nu au făcut aceste declarații în faza urmăririi penale, în condițiile în care erau învinuiți într-un proces penal. Această atitudine confirmă lipsa de sinceritate a inculpaților.
A fost invocat caracterul contradictoriu al declarațiilor martorilor u și, însă instanța, în situația unor reveniri asupra declarațiilor unui participant la procesul penal, nu este ținută de ultimele declarații, ci de acele declarații care se coroborează cu celelalte mijloace de probă. Martorii audiați în cauză se află în raporturi de amiciție cu inculpații, alături de care au consumat alcool în ziua săvârșirii infracțiunii, ceea ce a condus la reveniri asupra unor declarații ale acestora.
S-a mai arătat de către inculpați că partea vătămată este bolnavă psihic și că, de fapt, ea nu i-a recunoscut pe aceștia dar, aflându-se internată în spital, a auzit din zvon public că inculpații sunt cercetați și din acest motiv i-a indicat pe aceștia ca fiind autori ai faptei.
Aceste susțineri nu au fost reținute de instanța de fond, întrucât martora, care a văzut-o pe partea vătămată imediat după agresiune, a relatat că aceasta i-a spus că inculpații sunt cei care au lovit-
Din rapoartele de constatare medico-legală și de expertiză medico-legală, instanța de fond a reținut că leziunile părții vătămate pot fi rezultatul lovirii cu corpuri dure.
La locuința inculpaților au fost găsite două bastoane telescopice cu urme biologice. În raportul de constatare tehnico-științifică biocriminalistică s-a arătat că probele prelevate de pe bastoanele telescopice conțin o cantitate insuficientă de ADN pentru a putea fi genotipate.
O asemenea probă nu este decisivă în stabilirea vinovăției inculpaților, dar nici nu îi disculpă, în condițiile în care aceștia au recunoscut că s-au deplasat la domiciliul părții vătămate înarmați cu respectivele bastoane telescopice, care au fost găsite, ulterior, la locuința inculpatului, prezentând urme biologice.
În cauză a fost administrat un probatoriu amplu, instanța de fond considerând că, din coroborarea declarațiilor părții vătămate, ale martorei directe și ale celorlalți martori audiați, a raportului de constatare medico-legală și a expertizei medico-legale a rezultat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârșirea faptei de către inculpați.
La stabilirea și aplicarea sancțiunilor pentru inculpați instanța de fond a ținut seama, în baza art. 52, 72.Cod Penal, de faptul că inculpații nu au antecedente penale, de rezultatul faptelor, respectiv pagube materiale minore, dar o leziune semnificativă produsă părții vătămate, ce constituie infirmitate permanentă, de modalitatea săvârșirii faptei, folosindu-se de un telescopic din metal, de împrejurările comiterii faptei, respectiv în timpul nopții, de aspectul că faptele au fost comise atunci când inculpatul s-a aflat sub influența băuturilor alcoolice.Cu privire la atitudinea acestora instanța de fond a reținut că aceasta a fost nesinceră, inculpații nerecunoscând săvârșirea infracțiunii. Pentru considerentele expuse mai sus, instanța de fond a apreciat că pedepsele orientate către limitele speciale minime vor conduce la constrângerea și reeducarea inculpaților.
Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de persoana inculpaților, de periculozitatea socială a acestora, s-a apreciat că reeducarea lor, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse chiar fără executare în regim de detenție.
Instanța de fond a apreciat că, față de faptul că inculpații nu au antecedente penale, o pedeapsă privativă de libertate, ținând seama și de vârsta acestora, nu ar conduce la constrângerea și reeducarea sa.
Astfel, văzând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.86 indice 1 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 118 lit. "b" Cod penal, instanța de fond a dispus confiscarea celor două bâte metalice telescopice folosite de inculpați la săvârșirea infracțiunilor de distrugere, respectiv de inculpatul la săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă.
Cu privire la acțiunea civilă, partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 50200 lei, din care 200 lei reprezintă daune materiale, contravaloarea geamurilor tractorului, iar 50000 lei daune morale, reprezentând suferința produsă ca urmare a loviturilor aplicate, precum și aspectele de deteriorare a intelectului și a personalității.
În baza art. 14, 346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art. 998, 999, 1003.civ. instanța de fond a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă și a obligat inculpații, în solidar, să plătească părții civile suma de 200 lei, cu titlu de daune materiale și suma 3000 lei, cu titlu de daune morale.
Cu privire la daunele materiale, reținându-se săvârșirea unor infracțiuni de distrugere în sarcina inculpaților cu privire la geamurile tractorului părții vătămate și existând probe la dosar, acest capăt de cerere a fost admis integral.
Instanța de fond a apreciat că partea civilă este îndreptățită și la daune morale, față de suferințele provocate prin acțiunile inculpaților. Astfel, aceasta a suferit vătămări care au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale, precum și lipsa de substanță osoasă parietală dreaptă, care constituie infirmitate fizică permanentă. De asemenea, faptele inculpaților care au pătruns fără drept în locuința părții vătămate în timpul nopții și i-au distrus bunuri au fost de natură să îi provoace părții civile o stare de, producându-i-se și prin acestea suferințe.
În materia daunelor morale, în lipsa unor criterii legale de acordare a acestora, instanța trebuie să stabilească un just echilibru între suferința victimei și obligația pe care o va institui în sarcina inculpaților, fără a exagera într-un sens sau în celălalt.
În acest sens, în raportul de expertiză pshiatrico-legală efectuat părții vătămate, se concluzionează că deteriorarea intelectului și a personalității acestuia s-a produs în anii dinaintea agresiunii, neputându-se concluziona că ele se datorează exclusiv sau în cea mai mare parte consecințelor traumatismului cranio-cerebral produs prin agresiunea respectivă.
Cu referire la daunele morale, instanța de fond a apreciat că, față de suferințele produse părții civile, suma solicitată de aceasta este excesivă, stabilind că aceasta este îndreptățită la suma de 3000 lei.
A fost admisă integral acțiunea părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență T, obligând inculpatul să achite acesteia suma de 1355,96 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare, pentru care există documente justificative la dosar.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel, în termenul prevăzut de lege, inculpații și. Apelul a fost motivat în scris. Inculpații, prin apărător ales, au solicitat ca, în raport de motivele de apel depuse la dosar, să se procedeze la o reapreciere a probelor administrate în cauză, considerând că, în mod greșit, s-a ajuns la condamnarea lor. Se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelată, și să se dispună achitarea inculpaților în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap.C.P.P. la art. 10 lit. c.C.P.P. De asemenea, se solicită a se face aplicarea art. 346 pct. 1 și 3.C.P.P. în sensul neacordării despăgubirilor civile, înlăturarea acuzațiilor privind săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 217 alin. 1.Cod Penal și art. 192.Cod Penal, motivat de faptul că nu sunt susținute de probe.
Prin decizia penală nr. 195/A/09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 379 pct. 1 lit. b C.P.P. s-au respins ca nefondate apelurile declarate de apelanții-inculpați și împotriva sentinței penale nr. 69 din 26.02.2008, pronunțată de Judecătoria Deta în dosar nr-.
Din analiza hotărârii apelată, atât din prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 371.C.P.P. tribunalul a reținut că prima instanță a stabilit corect stare de fapt și vinovăția inculpaților pentru toate faptele pentru care au fost trimiși în judecată, încadrarea în drept a acestora fiind legală, a individualizat pedepsele aplicate cu respectarea criteriilor generale prevăzute de art. 72.Cod Penal și a soluționat în întregime latura civilă a cauzei, astfel că sentința apelată este temeinică și legală.
Prima instanță a făcut o analiză minuțioasă a probelor administrate în cauză, explicând comportamentul procesual al părților și martorilor, astfel că cererile inculpaților și de achitare pentru săvârșirea tuturor infracțiunilor este neîntemeiată.
Prima instanță a făcut o corectă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, având în vedere gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, modalitatea concretă de comitere a faptelor, valorilor ocrotite în speță de legea penală, respectiv viața și proprietatea, lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că cei doi frați sunt integrați social, și deși faptele au fost săvârșite în concurs real pedepsele nu le-au fost sporite și s-a apreciat că scopul punitiv, educativ și preventiv al pedepsei poate fi realizat și prin suspendarea sub supraveghere a acestora, astfel că cererea de reindividualizare a pedepselor și micșorarea acestora prin coborârea sub minimul special este neîntemeiată.
Cu privire la modul de soluționare a acțiunii civile s-a constatat că despăgubirile civile pentru daune materiale sunt dovedite, iar cele pentru daune morale sunt justificate și au fost acordate într-un cuantum rezonabil.
Împotriva deciziei penale nr. 195/A din 09.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș au declarat recurs inculpații și, care au solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea de probe, deoarece inculpații nu sunt vinovați.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând decizia penală recurată, în raport cu solicitările formulate în apărare precum și de celelalte părți și din oficiu, în limitele legale, se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare probatoriului administrat și a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.
În fața instanței de apel inculpații prin avocatul ales au depus o cerere de probațiune pentru termenul de judecată din data de 21.04.2008, cerere care a fost discutată în ședința de judecată din data de 26.05.2008. Această cerere de probațiune a fost respinsă, deoarece o serie de probe au fost efectuate deja, iar alte probe au fost apreciate ca neconcludente.
Curtea consideră că instanța în mod corect a apreciat asupra concludenței și utilității probelor atunci când acestea au fost respinse și în consecință nu există nici un temei pentru casarea cauzei cu trimitere potrivit art. 38515pct.2 lit.c
C.P.P.Așa fiind, urmează ca recursurile declarate de cei doi inculpați să fie respinse ca nefondate potrivit art. 38515pct.1 lit.b p Cod Penal.
Potrivit art. 192 alin.2 p Cod Penal inculpații recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, respectiv la plata cheltuielilor de judecată către partea vătămată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b p Cod Penal, respinge recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.195/A din 9.06.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondate.
Obligă inculpații recurenți, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată către partea vătămată în sumă de 200 lei.
În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 250 lei fiecare.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi 13 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red.VI/tehnored AJ
2 ex/27.11.08
Prima instanță: Judec. D-
Apel: Trib.T -,
Președinte:Anca JișaJudecători:Anca Jișa, Victor Ionescu, Ion Dincă
