Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 151/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 151

Ședința publică de la 17 Februarie 2009

PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Membri George Ciobanu

- - - - JUDECĂTOR 3: Valentina

- -judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 311 de la 3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.

La apelul nominal a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător ales și partea vătămată Boabă.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat pentru recurentul inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei aplicate, în raport cu dispoz. art. 73 lit. b Cod procedură penală.

În privința laturii civile a arătat că suma la plata căreia a fost obligat inculpatul este prea mare și că nu se justifică acordarea unei prestații periodice întrucât partea civilă nu era angajată într-un loc de muncă.

Intimatul parte vătămată a solicitat respingerea recursului formulat și a arătat că martorii au declarat împrejurări nereale.

Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului formulat ca nefondat, arătând că pedeapsa a fost just individualizată iar latura civilă a fost soluționată în mod corect.

Recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului precizând că își însușește concluziile apărătorului.

CURTEA,

Asupra recursului de față;

Constată că, prin sentința penală nr.26 din data de 13 februarie 2008 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr-, a fost respinsă cererea pentru schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 182 alin.1 c.p. în infracțiunea prev. de art. 174 alin.l, formulată de partea vătămată Boabă, domiciliat în mun. Băilești, str.-.-, nr.101, jud.

In baza art. 182 alin.1 cu aplic.art.73 lit.b și art. 13, a fost condamnat inculpatul - fiul lui și,născut la 27.10.1973, în mun. Băilești, jud.D, cu același domiciliu,-, jud.D, căsătorit, 2 copii minori, studii 10 clase, agricultor, fără antecedente penale,la l an și 6 luni închisoare.

In baza art. 81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

S-a aplicat art.82, s-a atras atenția asupra consecințelor prev. de art.83

A fost obligat inculpatul la 4.238 lei despăgubiri materiale și la 3.000 lei daune morale către partea vătămată.

A fost obligat inculpatul la o prestație lunară către partea vătămată de câte 200 lei, începând cu data de 9.05.2007 și până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației.

A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către partea vătămată și la 300 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut ăn fapt, că în seara zilei de 3.04.2006, partea vătămată Boabă, împreună cu cei doi fii ai săi Boabă, Boabă și cu martorul, s-au deplasat la magazinul lui, situat pe str. -. -, din mun. Băilești. La magazinul respectiv se afla și inculpatul, care era însoțit de fratele său și martorul.

Intre partea vătămată Boabă și inculpatul a izbucnit un conflict, în timpul căruia și-au adresat reciproc injurii, fapt ce a determinat și intervenția celor prezenți, pentru ca aceștia să nu se agreseze fizic. La un moment dat, partea vătămată Boabă a scos un spray lacrimogen și a pulverizat cu acesta către inculpatul.Fiind orbit la, inculpatul a intenționat să se deplaseze către magazin, însă partea vătămată Boabă a continuat să se manifeste violent, adresându-i acestuia injurii.

Față de atitudinea părții vătămate inculpatul s-a deplasat la căruța proprietate personală, situată în apropiere și a luat din aceasta un ciomag și s-a îndreptat către partea vătămată, aplicându-i o lovitură peste brațul drept. In urma loviturii primite, partea vătămată a fost internată în Spitalul nr. 1 - Secția ortopedie, cu diagnosticul fractură cominutivă cu deplasare 1/3medie superioară cubitus drept.Din cuprinsul certificatului medico legal nr.745/A2/ eliberat de C, rezultă că partea vătămată Boabă a suferit leziuni de violență care s-au produs prin lovire cu un corp dur, ce pot data din 03.04.2006 și care necesită pentru vindecare 35-40 zile de îngrijiri medicale.

Din raportul de expertiză medico legală nr.2747/2006, întocmit de, rezultă că leziunile suferite de partea vătămată necesită pentru vindecare 4-5 luni de îngrijiri medicale.

Această situație de fapt a fost demonstrată în cursul urmăririi penale prin recunoașterea la interogatoriu a inculpatului și declarațiile martorilor, Boabă, Boabă, și, precum și rapoartele de expertiză medico legală sus menționate.

Față de situația de fapt reținută, instanța a constatat că în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infr. prev. de art. 182 alin.1, cu aplic.art.73 lit. b și art. 13.

Cod Penal

Cu privire la cererea părții vătămate privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 182 alin. l Cod Penal în infr. prev. de art. 174 lit. Cod Penal, instanța a reținut că prin ordonanța din 17.11.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de inculpat pentru această infracțiune, iar plângerea împotriva acestei ordonanțe formulată de partea vătămată a fost respinsă de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, prin rezoluția din 15.12.2006, motiv pentru care a fost respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce privește apărarea părții vătămate privind reținerea greșită a circumstanței atenuante a provocării instanța a reținut că activitatea infracțională a inculpatului a apărut ca o consecință a unei puternice stări de tulburare, determinată de conduita părții vătămate, care a pulverizat cu spray lacrimogen asupra acestuia, fiind întrunite cerințele referitoare la existența circumstanței prev. de art.73 lit.b,

La individualizarea pedepsei aplicate, instanța a avut în vedere pericolul social concret al faptei, împrejurările săvârșirii acesteia, iar pe de altă parte, elementele ce caracterizează persoana inculpatului: infractor primar, poziție sinceră și comportarea anterioară bună, procedând la condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art.81-83.Cod Penal

Sub aspect civil, instanța a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă cu sumele de 100.000.000 lei vechi reprezentând despăgubiri materiale, 50.000.000 lei daune morale și totodată obligarea inculpatului la o prestație periodică de 9.000.000 lei vechi lunar.

Din declarațiile martorilor, G și, instanța a reținut că anterior săvârșirii faptei, partea vătămată a fost încadrat ca paznic. Primii doi martori au mai relatat că partea vătămată suferă din cauza traumatismului la mână, iar martorul Gam ai declarat că partea vătămată a făcut cheltuieli pentru îngrijire și internare și în acest sens, a vândut 2 viței, pentru unul din acesta încasând 27.000.000 - 28.000.000 lei și un miel pe care el, martorul l-a cumpărat cu 1.500.000 lei.

A mai relatat că partea vătămată i-a declarat că a cheltuit în același scop peste și 100.000.000 și ceva milioane lei.

Martorul a arătat că partea vătămată a cheltuit bani pentru medicamente.

S-a mai arătat că reținerea provocării constituie temei pentru a reține și culpa părții vătămate și reducerea în acest sens a despăgubirilor dovedite.

Instanța apreciat culpa părții vătămate de 25 %, în raport de gravitatea concretă a actului provocator.

Având în vedere suma cheltuită de partea vătămată în urma celor 2 viței și a unui miel, din care s-a dedus cota de 25 %, instanța a obligat inculpatul la 4.238 lei despăgubiri către partea vătămată.

Reținând culpa părții vătămate de 25 % și faptul că acesteia i-a fost afectată grav și pe o perioadă îndelungată integritatea fizică, fiindu-i cauzate și suferințe psihice, decurgând din internarea în spital și sechele post traumatice,s-a dispus obligarea inculpatului și la 3.000 lei daune morale către partea vătămată.

S-a mai arătat că se justifică, de asemenea, și obligarea inculpatului la o prestație periodică către partea vătămată, reținându-se din raportul de expertiză nr. 4040/A1 din 4.02.2008, emis de C, aflat la dosar, că partea vătămată prezintă pierderea capacității de muncă corespunzător gradului II de invaliditate cu termen de revizuire 6 luni.

La stabilirea acestei prestații, instanța a avut în vedere că anterior, partea vătămată a lucrat ca paznic și totodată culpa părții vătămate.

In baza art.193 C.P.P. inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către partea vătămată reprezentând onorariu avocat, iar în baza art. 191 C.P.P. la cheltuieli judiciare statului.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul și partea vătămată Boabă.

În motivarea apelului, inculpatul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că pedeapsa aplicată este prea mare, având în vedere că a recunoscut săvârșirea faptei și a avut o comportare bună anterior iar în ce privește latura civilă se impunea efectuarea unei noi expertize medico legale și suplimentarea probei cu martori pentru a se dovedi faptul că partea vătămată folosește brațul drept în continuare astfel că prestația periodică nu se justifică, nefiindu-i afectată capacitatea de muncă iar în plus rapoartele de expertiză medico-legală prevăd că afecțiunile sunt revizuibile prejudiciul nefiind cert stabilit.

Partea vătămată nu a depus la dosar motivele de apel iar cu ocazia dezbaterii a criticat sentința sub aspectul laturii penale arătând că pedeapsa aplicată este prea blândă sub aspectul modalității de executare, solicitând înlăturarea dispozițiilor suspendării condiționate a executării pedepsei și aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție iar în ce privește latura civilă arată că se impunea admiterea acțiunii civile în totalitate, astfel cum a fost formulată, atât în ce privește despăgubirile materiale cât și daunele morale și prestația periodică.

Prin decizia penală nr. 311 din 3 decembrie 2008, Tribunalul Dolja admis apelurile declarate de către inculpatul, și partea vătămată Boabă; a desființat în parte sentința penală; a reținut aplicarea dispozițiilor art.76 lit.d Cod Penal; a redus pedeapsa aplicată inculpatului de la 1 an și 6 luni închisoare la 1 an închisoare; a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și b pe Cod Penal durata prev. de art.71 alin.2 și Cod Penal aplică art.71 alin.5 Cod Penal; a majora daunele morale la care a fost obligat inculpatul către partea civilă de la 3000 lei la 3750 lei și a obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 200 lei prestație periodică începând cu data de 08.11.2007 până la data de 05.11.2008 și în continuare de la această dată la plata sumei de 180 lei lunar până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau stingere a obligației.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale, iar cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Instanța de apel a procedat la audierea părții vătămate și a inculpatului, și în raport de apărările invocate și motivele de apel a fost încuviințată prob acu înscrisuri și martori pentru latura civilă, fiind audiați martorii propuși de partea vătămată, și martorii, propuși de inculpat. De asemenea s-a dispus efectuarea unei adrese la Asociația Pescarilor Sportivi pentru a se comunica dacă partea vătămată a fost angajată la această asociație și ce venituri realiza lunar și a fost efectuată o expertiză medico-legală, fiind înaintat raportul de expertiză medico-legală nr 3199/A5/05 11 2008 emis de IML

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța de fond este corectă, vinovăția inculpatului fiind deplin dovedită cu probele administrate în cauză.

Încadrarea juridică a faptei este de asemenea corectă, instanța de fond dispunând în mod just respingerea cererii de schimbarea a încadrării juridice din infracțiunea de vătămare corporală gravă prev de art 182 alin 1 în infracțiunea prev de art 20 rap la art 174 cpen, dat fiind faptul că pentru această infracțiune au fost deja efectuate cercetări de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, dispunându-se neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunea prev de art 20/174, 175 lit i, iar din probatoriul administrat nu rezultă alte elemente noi care să conducă la concluzia că fapta săvârșită ar putea fi încadrată în infracțiunea de tentativă de omor.

De asemenea, tribunalul a constatat că în mod corect instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării prev de art 73 lit b, probatoriul administrat confirmând faptul că partea vătămată a fost cea care a declanșat conflictul, prin aceea că a pulverizat cu spray lacrimogen în direcția inculpatului și i-a adresat acestuia injurii, fapt care a determinat reacția violentă a inculpatului care a aplicat părții vătămate o lovitură cu o peste brațul drept.

Cu privire șa critica formulată de inculpat în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei, tribunalul a apreciat că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea aspră raportat la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, urmările produse, modul și împrejurările de săvârșire, respectiv faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea sub imperiul provocării, partea vătămată fiind cea care a declanșat conflictul, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, cu o atitudine procesuală sinceră-elemente în raport de care tribunalul apreciază că scopul educativ și preventiv al pedepsei va putea fi realizat prin aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege în condițiile reținerii art 76 lit d, respectiv 1 an închisoare cu aplicarea art 81 pen. apelul fiind fondat sub acest aspect, urmând a se reduce corespunzător pedeapsa aplicată de instanța de fond.

Cu privire la criticile formulate de partea vătămată în sensul că se impunea aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenție solicitând înlăturarea dispozițiilor art 81, tribunalul a apreciat că în mod just au fost aplicate dispozițiile art 81 pen de instanța de fond raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, cu atitudine procesuală sinceră, fiind îndeplinite condițiile art 81.

De asemenea, verificând din oficiu hotărârea instanței de fond conform dispozițiilor art 371 alin 2 Cpp, tribunalul a constatat că nu au fost individualizate pedepsele accesorii care însoțesc în mod obligatoriu pedeapsa închisorii aplicată inculpatului conform art 71 alin 2.

În consecință, având în vedere natura și gravitatea faptei, circumstanțele personale ale inculpatului, tribunalul a apreciat ca fiind justificată și proporțională aplicarea pedepselor accesorii prev de art 64 lit a teza a II- a și b respectiv dreptul de a fia în autoritățile publice locale sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata prevăzută de art 71 alin 2 urmând a se face aplicarea dispozițiilor art 71 alin 5

Criticile formulate de partea civilă privind cuantumul daunelor morale, s-a constatat că sunt fondate, întrucât este evident că partea civilă a suferit un prejudiciu moral urmare a faptei săvârșită de inculpat, având în vedere gravitatea faptei, urmările produse, respectiv numărul mare de zile necesare pentru îngrijirea medicală și faptul că părții civile i-a fost afectată capacitatea de muncă.

În consecință, având în vedere cele de mai sus, cererea părții civile privind obligarea inculpatului la plata sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale apare ca fiind justificată, însă, având în vedere gradul de culpă al părții vătămate care a fost stabilit în mod corect de instanța de fond la 25% (întrucât inculpatul a acționat sub imperiul provocării), tribunalul a apreciat că suma care i se cuvenea părții civile cu titlu de daune morale este de 3750 lei și nu de 3000 lei cum a fost stabilit de instanța de fond, critica formulată de partea civilă sub acest aspect fiind fondată, urmând a se majora corespunzător cuantumul daunelor morale acordate de instanța de fond.

De asemenea, având în vedere întreg ansamblul probator administrat, respectiv declarațiile martorilor audiați pe latura civilă la instanța de fond, declarațiile părții civile, ținând cont de gradul de culpă al părții civile corect stabilit de instanța de fond la 25 %, tribunalul apreciază că în mod just instanța de fond a dispus obligarea inculpatului către partea civilă la plata sumei de 4238 lei despăgubiri materiale reprezentând contravaloarea medicamentelor și îngrijirilor medicale, criticile formulate de apelanți sub acest aspect nefiind fondate.

În ce privește cuantumul prestației periodice, tribunalul a constatat că în mod just s-a apreciat de instanța de fond că se impune obligarea inculpatului către partea civilă la plata unei prestații periodice, având în vedere urmările produse, părții civile fiindu-i afectată capacitatea de muncă corespunzător gradului II de invaliditate până la data de 05 11 2008 și corespunzător gradului III de invaliditate ulterior acestei date (raportul de expertiză medico-legală nr. 3199/A5/2008 emis de IML C, avizat prin raportul nr. 178 /A9/21 10 2008).

Apărările inculpatului în sensul că prejudiciul privind prestația periodică nu este cert cât timp în rapoartele de expertiză medico-legale se prevede termen de revizuire a afecțiunilor - nu sunt fondate, instanța de fond dispunând în mod corect ca plata prestației periodice să fie acordată până la intervenirea unei cauze de modificare sau stingere a obligației, astfel încât oricare din părți are deschisă calea unei acțiuni civile pentru situația în care apar modificări cu privire la starea medicală a părții civile.

Cât privește întinderea prestației periodice și data de la care se acordă, apelul inculpatului este fondat.

Astfel, tribunalul a apreciat că reținerea de către instanța de fond a salariului pe care partea vătămată l-a primit anterior ca paznic, ca fiind baza de calcul a prestației periodice, nu are justificare, întrucât nu există legătură de cauzalitate între infracțiunea săvârșită de inculpat și faptul că partea vătămată nu mai este angajat ca paznic.

Astfel, din copia carnetului de muncă, rezultă că partea vătămată a mai lucrat în aceeași funcție ulterior conflictului pentru o perioadă de aproximativ 5 luni, contractul de muncă încetând urmare a restructurării postului, partea vătămată primind ulterior ajutor de șomaj până la data de 07 11 2007, suma primită lunar ca ajutor de șomaj fiind mai mare decât salariul obținut anterior, după cum rezultă chiar din declarația dată de parte vătămată la instanța de apel.

În plus din adresa emisă de Asociația Pescarilor a rezultat că partea vătămată nu a primit salariu pentru activitatea prestată suplimentar la această societate fără forme legale ci numai anumite bunuri și de asemenea nu există legătură de cauzalitate între fapta săvârșită de inculpat și pierderea acestui loc de muncă de către partea civilă.

În consecință, tribunalul a avut în vedere la stabilirea prestației periodice venitul minim pe economie, în condițiile în care partea vătămată nu a făcut dovada unor venituri mai mari și de asemenea efortul suplimentar pe care partea vătămată îl depune pentru munca în gospodărie (acesta fiind unicul mijloc de subzistență), precum și culpa părții vătămate de 25% corect reținută de instanța de fond.

La stabilirea efortului suplimentar pe care partea civilă îl depune în gospodărie au fost avute în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 4040/A1/04 02 2008 conform căruia partea vătămată prezintă pierderea capacității de muncă corespunzător gradului II de invaliditate și o incapacitate adaptivă 70% până la data de 05 11 2008, când raportul de expertiză medico-legală nr. 3199/A5/2008 a concluzionat că partea civilă prezintă capacitate de muncă scăzută corespunzător gradului III de invaliditate și incapacitate adaptivă 50%.

Pentru considerentele expuse anterior, ținând cont de efortul suplimentar pentru munca depusă în gospodărie de 50% până la 05 11 2008 și ulterior acestei date de 25%, având în vedere venitul minim pe economie (500 lei), și ținând cont de gradul de culpă al părți civile de 25 %,conform art. 14 Cpp, art. 998, 999 c civ. tribunalul a apreciat că prestația periodică ce se cuvine părții civile este de 200 lei de la data de 08 11 2007 (data încetării plății șomajului) până la data de 05 11 2008 și în continuare la plata sumei de 180 lei lunar de la această dată până la intervenirea unei cauze de modificare sau stingere a obligației.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea, casarea hotărârilor și reducerea pedepsei aplicate, în raport cu dispoz. art. 73 lit. b Cod procedură penală.

În privința laturii civile a arătat că suma la plata căreia a fost obligat este prea mare și că nu se justifică acordarea unei prestații periodice întrucât partea civilă nu era angajată într-un loc de muncă.

Recursul este nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu dispoz. art. 3859alin.1 pct. 14 Cod procedură penală, Curtea constată că instanța de apel a făcut o justă individualizare a pedepsei în raport cu disp. art. 74 și art. 76 lit. d Cod penal.

Față de limitele de pedeapsă prevăzute, gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care fost săvârșită fapta, numărul de zile de îngrijiri medicale necesar pentru vindecarea leziunilor cauzate, disp. art. 73 Cod procedură penală, pedeapsa aplicată este de natură să contribuie la realizarea scopului educativ și preventiv al pedepsei prev. de art. 52 Cod penal.

În privința laturii civile, se constată că a fost stabilit în mod corect cuantumul prestației periodice în raport cu mențiunile din raportul de expertiză medico-legală nr. 3199/A5/2008 privind capacitatea de muncă precum și cu veniturile obținute de partea civilă anterior săvârșirii faptei și gradul de culpă reținut în privința acestei părți civile.

Cuantumul daunelor morale a fost de asemenea, în mod corect stabilit, având în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale, respectiv suferințele cauzate părții civile.

Ca urmare, Curtea în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge recursul formulat ca nefondat, iar în temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală va obliga recurentul la plata sumei de 40 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 311 de la 3 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, ca nefondat.

Obligă recurentul la 40 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 februarie 2009.

- - - - -

Grefier,

Red.jud.GC.

IB/ 2.03.2009.

18 februarie 2009,

Băilești va încasa de la rec.inc. suma de 340 lei cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Doru Filimon
Judecători:Doru Filimon, Membri George Ciobanu, Valentina

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 151/2009. Curtea de Apel Craiova