Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 195/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA OPERATOR 2711

SECȚIA PENAL

DOSAR NR-

DECIZIA PENAL NR. 195/R

Ședința public din 24 februarie 2009

PREȘEDINTE: G -

JUDECTOR: - -

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lâng Curtea de Apel Timi șoara.

Pe rol se afl pronunțarea asupra recursului formulat de inculpații și, împotriva deciziei penale nr. 311/A/14.11.2008 a Tribunalului Timi ș, pronunțat în dosar nr-.

La apelul nominal fcut în ședinț public, lipsesc prțile.

Procedura legal îndeplinit.

dezbaterilor și concluziile prților au fost consemnate în încheierea pronunțat în ședința public din 16 februarie 2009, care face parte integrant din prezenta hotrâre, pronunțarea fiind amânat pentru astzi, când:

Deliberând, constat urmtoarele:

Prin sentința penal nr. 28 din 07.02.2008, pronunțat de Judec toria F get în dosar nr-, în baza art. 182 al. 1.Cod Penal a fost condamnat inculpatul la o pedeaps de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de vtmare corporal grav, iar în baza art. 71.Cod Penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prevzute de art. 64 lit. a și b pen.

În baza art. 81.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționat a executrii pedepsei aplicate inculpatului, iar în baza art. 82.Cod Penal, s-a stabilit termen de încercare de 4 ani și 6 luni. În baza art. 71 al. 5.Cod Penal, pe perioada suspendrii condiționate a executrii pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea și a executrii pedepselor accesorii.

În baza art. 182 al. 1.Cod Penal a fost condamnat inculpatul, la o pedeaps de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de vtmare corporal grav, iar în baza art. 71.Cod Penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prevzute de art. 64 lit. a și b pen.

În baza art. 81.Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționat a executrii pedepsei aplicate inculpatului, iar în baza art. 82.Cod Penal, s-a stabilit termen de încercare de 4 ani și 6 luni. În baza art. 71 al. 5.Cod Penal, pe perioada suspendrii condiționate a executrii pedepsei închisorii, s-a dispus și suspendarea executrii pedepselor accesorii.

În baza art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpaților și asupra dispozițiilor art. 83.

Cod Penal

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c au C.P.P. fost achitați inculpații, și, pentru svârșirea infracțiunii de vtmare corporal grav, prevzut de art. 182 al. 1. pen.

În baza art. 14, 346.C.P.P. 998, 999 și 1003 Cod civil, a fost admis în parte acțiunea civil formulat de partea civil, au fost obligați în solidar inculpații și s plteasc acestei prți civile suma de 25.000 lei daune morale, respingând în rest pretențiile civile ale prții civile.

În baza art. 14, 346.C.P.P. 998, 999 și 1003 Cod civil, a fost admis acțiunea civil formulat de partea civil Spitalul Militar d e Urgenț "Dr. " T și inculpații și au fost obligați în solidar s plteasc acestei prți civile suma de 1684 lei, actualizat cu rata inflației la data plții efective.

În baza art. 14, 346.C.P.P. 998, 999 și 1003 Cod civil, a fost admis acțiunea civil formulat de partea civil Spitalul Clinic Municipal de Urgenț T - Clinica de T și au fost obligați în solidar inculpații și s plteasc acestei prți civile suma de 751 lei.

În baza art. 191 al. 1.C.P.P. inculpații și au fost obligați la plata a câte 2000 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotrî astfel, prima instanț a avut în vedere c prin rezoluția nr. 815/P/2003 din data de 28.04.2004 a Parchetului de pe lâng Tribunalul Timi ș, s-a dispus scoaterea de sub urmrire penal a numiților, și, pentru svârșirea infracțiunii prevzute de art. 182 alin. 1.

Cod Penal

Împotriva acestei rezoluții, numitul a formulat o plângere la Judec toria F get, care a fost înregistrat sub nr. 531/2004.

La data de 13.01.2005, printr-o încheiere, instanța a admis plângerea petentului și, apreciind c probele administrate sunt suficiente, în baza art. 278/1 alin. 8 lit. c C.P.P. a reținut cauza spre soluționare, dispunând continuarea judecții.

Ulterior, prin sentința penal nr. 113/2005, Judec toria F geta dispus condamnarea numiților, și la câte o pedeaps de 6 ani închisoare fiecare, numiții și fiind achitați.

Aceast sentinț a fost desființat prin decizia penal nr. 377/A/17.10.2005 a Tribunalului Timi ș, prin care au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lâng Judec toria F get, partea civil și inculpați. Instanța de apel a dispus rejudecarea cauzei de ctre Judec toria F get, reținând c hotrârea atacat este nelegal ca urmare a nerespectrii faț de inculpați a drepturilor și garanțiilor procedurale prevzute imperativ, în sensul c prima instanț, deși a desființat rezoluția procurorului și a reținut cauza spre soluționare, nu a adus la cunoștinț inculpaților c urmeaz a se pune în mișcare acțiunea penal faț de ei pentru svârșirea infracțiunii pentru care au fost judecați, nu le-a artat încadrarea juridic a faptei și nu le-a asigurat posibilitatea pregtirii și exercitrii aprrii.

Instanța de apel a mai reținut ca fiind fondat și apelul întemeiat pe temeinicia hotrârilor atacate, în sensul aprecierii probatoriului cu privire la svârșirea infracțiunii de ctre toți inculpații, reținând și motivele referitoare la pretențiile civile ale prții civile, dispunând și citarea unitții sanitare în care a fost internat.

Pentru aceste considerente, Tribunalul Timi șad ispus rejudecarea cauzei de ctre Judec toria F get, cu respectarea regulilor de procedur ce s-a artat c au fost înclcate.

Cauza a fost reînregistrat pe rolul Judec toriei F get.

Prin sentința penal nr. 67/04.04.2006 a Judec toriei F get, pronunțat în dosar nr. 856/2005, s-a admis plângerea formulat de petentul împotriva rezoluției de scoatere de sub urmrire penal, dispus în dosar nr. 815/P/2003 al Parchetului de pe lâng Tribunalul Timi ș, în baza art. 278 ind. 1 pct. 8 lit. b C.P.P. s-a desființat rezoluția atacata, dispunându-se trimiterea cauzei la parchet pentru redeschiderea urmririi penale în vederea identificrii fptuitorilor prin administrarea de probe directe, efectuarea de reconstituiri și confruntri.

Pentru a hotrî astfel, instanța a reținut, raportându-se la dispozițiile art. 278 ind. 1 alin. 1.C.P.P. și verificând actele de la dosar, ca persoan vtmat a respectat procedura prealabil instituit și termenul de introducere a plângerii, astfel încât, examinând plângerea persoanei vtmate și rezoluția atacat prin prisma lucrrilor din dosarul nr. 815/P/2003 al Parchetului de pe lâng Tribunalul Timi ș, instanța a constatat c vtmarea produs persoanei vtmate este efectiv, actual și privește interesele legitime ale acesteia.

Potrivit cu actele medicale depuse la dosar, certificat medico-legal nr. 683-10.05.2002 cu completrile ulterioare, persoana vtmat a suferit multiple leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numr de 130 zile îngrijiri medicale, acordate în diverse unitți spitalicești, precum și intervenții chirurgicale și un program de recuperare post operatorie sub supraveghere medical. Din actele medicale menționate reiese de asemenea, c leziunile descrise sunt rezultatul lovirii cu sau de corpuri dure și dateaz din 2 mai 2002.

Instanța a constatat îndeplinite condițiile pe care trebuie s le împlineasc cumulativ persoana care face plângerea, și anume vtmarea produs de actul atacat, vtmare care este efectiv, actual și privește interesele legitime ale acesteia.

Vtmarea persoanei vtmate a fost produs prin chiar actul prin care s-a dispus scoaterea de sub urmrire penal și implicit netrimiterea în judecat, neatingându-se astfel dezideratul tragerii la rspundere penal a fptuitorilor și repararea prejudiciului pricinuit victimei.

Vzând rezoluția de scoatere de sub urmrire penal dispus în dosarul nr. 815/P/2003 al Parchetului de pe lâng Tribunalul Timi ș, instanța a constatat c, raportându-se la probele efectuate în faza de urmrire penal, procurorul a concluzionat c nu rezult cu certitudine c învinuiții au comis violențele asupra prții vtmate.

Într-adevr, prezumția de nevinovție, in dubio pro reo, este înscris ca principiu fundamental al dreptului penal român, fiind inserat în legislațiile majoritții statelor lumii. Un alt principiu de drept penal îns este C al aflrii adevrului, potrivit cu disp. art. 3.C.P.P. în desfșurarea procesului penal trebuie s se asigure aflarea adevrului cu privire la faptele și împrejurrile cauzei, precum și cu privire la persoana fptuitorului.

Numai ca urmare a aflrii adevrului, scopul procesului penal poate fi atins și, în acest fel, soluțiile dispuse de organele judiciare vor da satisfacție celor care urmresc înfptuirea justiției penale.

Ori, aflarea adevrului în procesul penal presupune tocmai existența unei concordanțe între concluziile la care ajung organele judiciare și realitatea obiectiv privind fapta sa și autorul ei.

Potrivit art. 283.C.P.P. plângerea trebuie s cuprind, printre altele, indicarea autorului, cerința îndeplinit de persoana vtmat. Având în vedere îns c, în speț, din probele administrate nu rezult cu certitudine faptul c aceștia au svârșit fapta penal imputat, se impune ca urmrirea penal s fie redeschis, iar prin probele ce vor fi administrate în dosarul nr. 203/P/2004 al Parchetului de pe lâng Judec toria F get, reconstituiri, confruntri, administrare de probe directe, s fie identificați fptuitorii, continuarea cercetrilor fiind singura cale în vederea aflrii adevrului.

Faț de cele reținute mai sus, în baza art. 278 ind. 1 pct. 8 lit. b Cpp. instanța a admis plângerea formulat de persoana vtmat împotriva rezoluției de scoatere de sub urmrire penal dispus în dosarul nr. 815/P/2003 al Parchetului de pe lâng Tribunalul Timi ș, a desființat rezoluția menționat și a dispus trimiterea cauzei la parchet pentru redeschiderea urmririi penale în vederea identificrii fptuitorilor. Deși persoana vtmat a menționat c înțelege s-și îndrepte plângerea și împotriva rezoluției de respingere a plângerii, dispus în dosarul nr. 993/II/2/2004 al Parchetului de pe lâng Tribunalul Timi ș, judectoria a constatat c nu prin acest act s-a produs vtmarea persoanei vtmate, ci prin actul de netrimitere în judecat, astfel c raportarea la actul prin care s-a soluționat plângerea împotriva actului de netrimitere în judecat ar aprea ca total greșit.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termenul legal petentul și Parchetul de pe lâng Judec toria F get, cererile fiind înregistrate la Tribunalul Timi ș sub nr-.

În motivarea recursului, Parchetul de pe lâng Judec toria F geta artat c dispozitivul sentinței atacate contravine prevederilor art. 278/1 alin. 8 lit. b Conform C.P.P. art. 333 alin. 2.C.P.P. instanța este obligat s indice toate faptele și împrejurrile ce urmeaz a fi constatate și nu numai mijloacele de prob.

Pe de alt parte, organele de urmrire penal au apreciat c nu este corect soluția de trimitere a cauzei la parchet în vederea identificrii autorilor, întrucât a formulat o plângere împotriva unei soluții de netrimitere în judecat dispus de organele de urmrire penal într-un dosar în care datele de identificare ale autorilor sunt cunoscute.

În sfârșit, s-a mai artat c instanța de rejudecare trebuia s se pronunțe în limitele în care hotrârea a fost desființat, conform art. 385.

C.P.P.

Recurentul nu a motivat în scris recursul, ci doar oral prin aprtorul su, în condițiile prevzute de art. 385/10 alin. 3.

C.P.P.

Analizând sentința recurat prin prisma motivelor indicate, precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, în condițiile prevzute de art. 385/6 alin. 3 Cpp. tribunalul a constatat c recursurile sunt fondate, prima instanț nesocotind dispozițiile instanței ierarhic superioare și înclcând limitele rejudecrii.

Tribunalul a reținut c, potrivit dispozițiilor art. 385 alin. 1.C.P.P. instanța de rejudecare trebuia s se conformeze hotrârii instanței de apel, în msura în care situația de fapt rmâne cea avut în vedere la soluționarea recursului.

Or, în cauz instanța de rejudecare nu s-a conformat deciziei instanței de apel. Deși instanța ierarhic superioar a dispus rejudecarea cauzei în fond cu respectarea garanțiilor procesuale înclcate în primul ciclu procesual, prima instanț a procedat la rejudecarea plângerii formulate de petentul, apreciind c persoanele vinovate de vtmarea numitului nu au fost identificate. Or, aceast problem a fost tranșat de instanța de apel, atâta timp cât a reținut c prima instanț poate reține cauza spre soluționare, dac apreciaz c sunt probe suficiente pentru judecat, în ciuda faptului c la organele de urmrire penal exist un alt dosar unde se desfșoar cercetri și în care autorul este necunoscut.

În consecinț, în condițiile în care prima instanț nu s-a conformat limitelor de rejudecare și nu s-a pronunțat asupra faptei reținute în sarcina intimaților prin actul de sesizare în baza art. 385/15 pct. 2 lit. c C.P.P. tribunalul a admis recursurile declarate în cauz, a casat hotrârea atacat și a dispus rejudecarea cauzei de ctre Judec toria F get în limitele dispuse prin decizia penal nr. 377/A/17.10.2005 a Tribunalului Timi

În baza art. 385/17 alin. 4.C.P.P. tribunalul a menținut actele procedurale îndeplinite pân la încheierea de ședinț din data de 13.01.2005, pronunțat de Judec toria F get în dosarul nr. 531/2004.

Cauza a fost reînregistrat pe rolul Judec toriei F get, unde au fost reaudiați inculpații,. Inculpatul nu a putut fi audiat, din procesele-verbale întocmite de agenții de poliție însrcinați cu executarea mandatelor de aducere reieșind c acest inculpat este plecat din țar. Nici unul dintre inculpați nu a recunoscut svârșirea faptei.

De asemenea, au fost audiați martorii, Serca, și.

Din probele administrate în faza de urmrire penal și de ctre instanța de judecat în dosarul j- (cele administrate în precedentele cicluri procesuale nefiind menținute prin decizia penala nr. 102/R/05.02.2007 pronunțat de Tribunalul Timi ș), instanța de fond a reținut c în data de 02.05.2002, în jurul orelor 21.30-22.00, inculpații și i-au aplicat prții vtmate mai multe lovituri, cauzându-i acesteia vtmri care au necesitat pentru vindecare 130 de zile de îngrijiri medicale.

Aceast stare de fapt a rezultat din coroborarea urmtoarelor probe: certificatul medico-legal (filele 56-57 dosar ), declarațiile prții vtmate, care a descris cele întâmplate și i-a indicat pe agresori ca fiind și (alturi de alte persoane care nu au fost reținute ca autoare ale agresiunii din motive ce vor fi precizate ulterior), declarația martorului care a auzit partea vtmat strigând "de ce dai " (fila 71 verso dosar ), a vzut 5-6 persoane din care 3 îl loveau pe, iar ulterior, la recunoașterea din grup, i-a identificat pe 2 dintre agresori, indicându-i pe și ca fiind persoanele care au coborât din camionet (filele 90-92 dosar ), declarația inițial și cea mai apropiat în timp de incident a martorului (fila 79 dosar ), care a artat c "la intrarea în pdure spre M ne-am întâlnit cu mașina de culoare cu nr. de înmatriculare TM și pe care știu c este a lui zis "" trecând în M vitez spre circa 30 de metri dup întâlnirea cu ne-am întâlnit cu o turma de oi și am observat c o persoan face semn s oprimAm coborât din mașin și l-am gsit pe în șanț pe partea a drumului în sensul de mers spre M și am vzut c este plin de sânge pe haine, faț și piept. L-am urcat în mașin și l-am dus la spital la F, iar pe mașin ne-a povestit c l-a btut "" cu înc 5-6 oameni", declarația inculpatului (fila 146 dosar ) care a artat c autoturismul cu nr. -TM este proprietatea lui, declarația inculpatului (fila 159 verso dosar ) - "socrul meu deține o camionet cu cabin și lad A cu numr -", declarațiile inițiale ale martorilor (fila 81 dosar ) și (fila 83 dosar ) care au relatat aceleași aspecte ca și martorul, mai puțin numrul de înmatriculare al autoturismului, declarația martorului (fila 135 din dosarul judectoriei RJ -) care a relatat c a fost în seara respectiv la local la lsarea întunericului, a stat aproximativ J de or și l-a vzut doar pe inculpatul, declarația martorului (fila 136 din același dosar al judectoriei) - "În seara incidentului la birtul din localitatea M l-am vzut pe inculpatul. Nu am vzut pe nimeni altcineva dintre inculpați. Am fost prezent în barul respectiv cam de când a început s se întunece și am stat mai bine de o or, poate chiar dou ore", declarația martorului (fila 137 din dosarul judectoriei) care a relatat aceleași aspecte ca și martorul, declarația inculpatului (fila 165 dosar ) care a artat c în data de 02.05.2002, dup lsarea întunericului s-a deplasat la magazin s-și cumpere țigri, dintre cei prezenți reținându-i pe, și (nici o vorb despre ceilalți inculpați), declarația inculpatului din data de 17.09.2002 (filele 143-144 dosar ) care a relatat faptul c socrul su a fost btut chiar în dimineața zilei de 02.05.2002 de ctre, acesta fiind probabil motivul agresiunii, declarația martorului (fila 158 din dosarul judectoriei) care la rândul su a declarat c a auzit prin sat c partea vtmat l-a btut pe socrul inculpatului.

Instanța a înlturat declarațiile martorilor care au relatat prezența neîntrerupt a inculpaților între orele 20-24 în localitatea M, aceste declarații neputând înltura convingerea instanței întemeiat pe probele anterior menționate. Mai mult decât atât, aceste declarații ale martorilor sunt în contradicție chiar cu declarațiile inițiale ale inculpaților. Astfel, în declarația dat în data de 13.05.2002 (fila 150 dosar ) inculpatul a artat c, în data de 02.05.2002 a stat la familia pân în jurul orelor 8-9 dup-amiaza, dup care a condus mașina lui pân în satul M, cu el aflându-se în mașin și, totodat cu ei plecând din F cu o alt mașin și; inculpatul, în declarația dat în data de 13.05.2002 (fila 146 dosar ) a relatat c în data de 02.05.2002, în jurul orelor 22 s-a deplasat și a condus autovehiculul TV cu nr. de înmatriculare - pe direcția F-. Inculpatul (fila 159 verso dosar ) a declarat c în jurul orei 22, în timp ce lucra, a venit la bar mașina fratelui su, un TV de culoare albastr, care i-a adus marf de la Având în vedere c distanța dintre F și M se parcurge în C puțin J de or (o or de mers cu o vitez accesibil raportat la condițiile de drum de la vremea respectiv, conform procesului-verbal de la filele 60-61 dosar ) și având în vedere orele de plecare din F indicate de inculpați în declarațiile mai sus menționate, instanța a reținut c este imposibil ca inculpatul s se fi aflat în localitatea M între orele 20-24, cum au declarat o parte din martorii propuși de inculpat.

De asemenea, instanța de fond a reținut c declarațiile prții vtmate referitoare la participarea și a celorlalți inculpați la agresiune nu se coroboreaz cu nici una din probele existente la dosar, nici mcar martorul ocular neputând preciza cine l-a lovit pe în afar de cei doi inculpați, și.

Potrivit art. 182 al. 1. pen. "Fapta prin care s-a pricinuit integritții corporale sau sntții o vtmare care necesit pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani".

Fapta inculpaților și, descris mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vtmare corporal grav prevzut de art. 182 alin. 1 Cod penal.

Instanța de fond a mai reținut c inculpații și au svârșit fapta cu intenție depșita (praeterintenție), întrucât au urmrit producerea unui rezultat prevzut de legea penal, dar s-a produs un rezultat mai grav, pe care inculpații nu l-au prevzut, deși puteau și trebuiau s-l prevad.

Totodat s-a reținut de ctre instanța de fond c nu exist suficiente probe la dosar pentru a rsturna prezumția de nevinovție a inculpaților, și, prezumție garantat de art. 5² și C.P.P. art. 23 al. 11 din Constituția României. Aceasta a fost, de altfel, și concluzia Tribunalului Timi ș, în considerentele primei decizii de casare, nr. 377/A/17.10.2005, reținându-se c hotrârea judectoriei este nelegal datorit aprecierii greșite a probatoriului cu privire la svârșirea infracțiunii de ctre toți inculpații.

În ceea ce privește latura civil a cauzei, instanța a reținut c partea vtmat s-a constituit parte civil în cauz (încheierea de la fila 25 din prezentul dosar) cu suma de 50.000 lei, din care 20.000 lei reprezint daune materiale și 30.000 lei daune morale.

Având în vedere c prin svârșirea infracțiunii, inculpații și i-au produs prții civile vtmri ce au necesitat pentru vindecare 130 de zile, cauzându-i acestuia suferințe fizice, instanța de fond a admis în parte acțiunea civil formulat de partea civil privind daunele morale și a respins în rest pretențiile civile ale prții civile, întrucât partea civil nu a depus la dosar nici o chitanț pentru a face dovada daunelor materiale, deși avea aceast obligație în lumina dispozițiilor 1169 Cod civil.

Împotriva sentinței menționate, au declarat apel în termen inculpații și, solicitând admiterea apelului, desființarea hotrârii pronunțate de instanța de fond și rejudecând cauza, achitarea lor în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c C.P.P. motivat de faptul c fapta nu a fost comis de aceștia, din întregul material probator administrat în cauz nu rezult c ei ar fi svârșit infracțiunea prev. de art. 182.Cod Penal, acuzarea bazându-se numai pe declarațiile prții vtmate iar declarațiile martorilor audiați redau cele auzite de la partea vtmat, nefiind martori oculari.

Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel în termen partea vtmat, solicitând admiterea apelului astfel cum a fost formulat, obligarea inculpaților la plata despgubirilor materiale, a daunelor morale și a unei pensii periodice, avându-se în vedere c în urma loviturilor aplicate de inculpați a stat mai mult timp în spital, iar în prezent nu este de lucru.

Prin decizia penal nr. 311/A/14.11.2008 a Tribunalului Timi ș, pronunțat în dosar nr-, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpații, și partea vtmat împotriva sentinței penale nr 28 din 07.02.2008, pronunțat de Judec toria F get în dosar nr-, fiecare apelant fiind obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare ctre stat în apel, dispunându-se totodat plata din fondul MJ a sumei de 300 lei onorariu avocat din oficiu ctre Baroul Timi

Pentru a hotrî astfel, instanța de apel a reținut urmtoarele:

Prima instanț, pe baza probelor administrate în cursul urmririi penale și a cercetrii judectorești, a pronunțat o hotrâre temeinic și legal în latura penal a cauzei, prin condamnarea inculpaților și la câte o pedeaps de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru svârșirea infracțiunii de vtmare corporal grav, reținând în mod corect c aceștia au svârșit fapta cu intenție depșit (praeterintenție), au urmrit producerea unui rezultat prevzut de legea penal, dar s-a produs un rezultat mai grav, pe care inculpații nu l-au prevzut, deși puteau și trebuiau s-l prevad, pedepsele fiind corect stabilite, iar la individualizarea judiciar a pedepsei, instanța de fond a ținut cont de criteriile generale de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal privind limitele de pedeaps fixate în partea special, gradul de pericol social al faptei svârșite, de persoana infractorului și de împrejurrile care atenueaz sau agraveaz rspunderea penal.

În mod corect prima instanț a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c p Cod Penal achitarea inculpaților, și, pentru svârșirea infracțiunii de vtmare corporal grav, prev. de art. 182 al. 1. pen. reținând c nu exist suficiente probe în vederea rsturnrii prezumției de nevinovție a inculpaților amintiți.

Instanța de apel nu a putut reține în favoarea inculpaților și prezumția de nevinovție, invocat în motivele de apel, în condițiile în care din probele administrate în cauz, respectiv: certificatul medico-legal, declarațiile prții vtmate, care a descris cele întâmplate și i-a indicat pe agresori ca fiind și, declarația martorului și declarația martorului, rezult c inculpații și au svârșit infracțiunea prev. de art. 182.Cod Penal, aplicând prții vtmate mai multe lovituri, cauzându-i acesteia vtmri care au necesitat pentru vindecare 130 de zile de îngrijiri medicale.

Și în ceea ce privește latura civil a cauzei, instanța de fond a pronunțat o hotrâre legal și temeinic, admițând în parte acțiunea civil formulat de partea civil privind daunele morale, suma fiind corect stabilit între cele dou limite, respectiv minim 20.000 lei (suma acordata prin 113/2005 și apreciat de tribunal ca fiind insuficient și maximum 30.000 lei, sum solicitat de partea civil cu titlu de daune morale, respingând în rest pretențiile civile ca nedovedite, întrucât partea civil nu a fcut dovada daunelor materiale, deși avea aceast obligație în lumina dispozițiilor art.1169 Cod civil.

Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpații și, solicitând casarea hotrârilor pronunțate de instanța de fond și apel și rejudecând, instanța s dispun achitarea inculpaților în baza art. 10 lit. c pentru C.P.P. comiterea infracțiunii prev. de art. 182.Cod Penal, întrucât fapta nu a fost svârșit de ctre inculpați.

Aceștia au mai artat în motivele de recurs c probatoriul administrat în acuzarea inculpaților const în declarația prții vtmate, care a spus mai multor persoane c inculpații ar fi agresat-o, nefiind martori direcți, iar declarațiile prții vtmate sunt oscilante și în cauz nu a fost rsturnat prezumția de nevinovție.

Examinând decizia penal recurat prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, instanța constat c recursurile formulate de ctre inculpații și sunt nefondate, hotrârea Tribunalului Timi ș fiind temeinic și legal.

Astfel, instanța de fond - Judec toria F get - a stabilit în mod corect starea de fapt dedus judecții pe baza întregului probatoriu administrat în cauz, dar și vinovția inculpaților și în ceea ce privește svârșirea infracțiunii de vtmare corporal grav, prev. de art. 182 alin. 1.Cod Penal, încadrarea juridic fiind cea legal.

Inculpații, în motivele de recurs, au invocat inexistența probelor care s dovedeasc vinovția lor în ceea ce privește svârșirea infracțiunii de vtmare corporal grav, pentru care au fost condamnați de ctre instanța de fond, hotrâre care a fost menținut de ctre Tribunalul Timi

Din certificatele medico-legale existente în dosarul de urmrire penal, rezult c partea vtmat a suferit leziuni ca urmare a agresiunilor produse, pentru vindecarea crora sunt necesare 130 zile îngrijiri medicale, iar din declarațiile prții vtmate a rezultat c cei doi agresori sunt inculpații și, fapt care se coroboreaz cu declarația martorului, care a auzit-o pe partea vtmat strigând "De ce dai ", vzând c trei persoane îl loveau pe acesta, iar ulterior, la recunoașterea din grup, i-a indicat pe numiții și, ca fiind cei care au coborât din camionet.

Aceste probe se coroboreaz cu declarațiile martorilor, și, care au vzut o mașin de culoare, aparținând inculpatului, trecând în vitez M spre F, și cam la 30 metri a observat pe partea vtmat plin de sânge, care a povestit c a fost btut de "" ( ) împreun cu alte persoane.

Din coroborarea acestor probe a rezultat cu prisosinț starea de fapt real care corespunde cu adevrul judiciar, iar instanțele de fond și apel au înlturat în mod judicios alibiul construit de ctre cei doi inculpați, aceștia artând c între orele 20,00 și 24,00 în ziua svârșirii infracțiunii, nu au prsit localitatea M, îns declarațiile martorilor propuși de ctre inculpați în acest sens, au fost înlturate deoarece nu se coroborau cu celelalte probe administrate în cauz.

În opinia instanței de recurs, vinovția celor doi inculpați a fost dovedit fr nici un fel de dubiu, prezumția de nevinovție a fost rsturnat, și în aceste condiții solicitarea de achitare a acestora în baza art. 10 lit. c apare C.P.P. ca neîntemeiat.

Instanța de fond a aplicat pedepse bine dozate, luând în considerare criteriile de individualizare judiciar a pedepselor, prev. de art. 72.Cod Penal, gradul de pericol social al faptei, rezultatele socialmente periculoase produse prin fapta inculpaților, atitudinea nesincer în cursul procesului penal, dar și lipsa antecedentelor penale, pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționat a executrii pedepsei, fiind de natur s conduc la reeducarea inculpaților.

Și latura civil a cauzei a fost just soluționat prin obligarea inculpaților la plata daunelor morale ctre partea vtmat, dar și la plata cheltuielilor de spitalizare efectuate de ctre spitalele care au asigurat asistența medical prții vtmate, fiind îndeplinite condițiile rspunderii civile delictuale și a fost pus în valoare principiul reparrii integrale a pagubei.

Nefiind motive de casare a hotrârii penale recurate, instanța urmeaz s resping ca nefondat recursul formulat de inculpați.

Vzând și disp. art. 192 alin. 2.C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul formulat de inculpații și împotriva deciziei penale nr. 311/A/14.11.2008 a Tribunalului Timi ș, pronunțat în dosar nr-.

În baza art. 192 alin. 2.C.P.P. oblig inculpații la câte 200 lei fiecare, cheltuieli judiciare faț de stat.

Dispune plata din fondul a sumei de 150 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu parțial, ctre Baroul Timi

Definitiv.

Pronunțat în ședința public din 24.02.2009.

PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,

G - - - - -

GREFIER,

- -

Red. Gh./05.03.2009

Tehnored./2 ex./05.03.2009

Prima instanț:

Instanța de apel:,