Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 203/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 203/
Ședința publică de la 25 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Victor Ionescu
JUDECĂTOR: G -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky
GREFIER: - -
Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpatul G și partea civilă împotriva deciziei penale nr. 373 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
- apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă:inculpatul recurent personal, asistat de avocat ales, partea civilă recurentă personal, lipsă fiind partea civilă intimată.
Procedura legal îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată, depuse la dosar, prin registratura instanței, motivele de recurs de către inculpat, prin avocat ales.
Instanța văzând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită admiterea recursului așa cum a fost el formulat în scris, hotărârile atacate fiind nelegale și netemeinice, solicitând casarea acestora în baza art.3859pct.18, art.38515, pct.2 C.P.P. schimbarea încadrării juridice din art.182 alin.1,2 în Cod Penal art.182 alin.1 și Cod Penal nu a celor prev.de art.182 alin.1,2 Cod Penal, având în vedere raportul medico - legal al IML T, reținerea circumstanțelor atenuante, alături de scuza provocării, prev.de art.74 lit.b Cod Penal, respectiv 73 lit.b și Cod Penal în baza art.76 lit.d Cod Penal, coborârea pedepsei până la minimul general.
Partea civilă, solicită admiterea recursului, inculpat l-a lovit, iar suma de bani este neîndestulătoare, se opune la schimbarea încadrării juridice, formulată de acesta prin apărător ales și solicită respingerea recursului formulat de inculpat.
Apărătorul ales al inculpatului, solicită respingerea recursului formulat de partea civile ca inadmisibil, pe latură penală, deoarece acesta nu a atacat sentința penală pronunțată de Judecătoria Ineu, cu apel, iar pe latură civilă, arată că recursul nu a fost motivat, solicitând respingerea lui ca nefondat.
Procurorul pune concluzii de respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei, având în vedere raportul medico - legal aflat la fila 9 dosar, unde se arată că viața victimei a fost pusă în pericol, solicitând respingerea recursului formulat de partea civilă ca inadmisibil. De asemenea, solicită și respingerea recursului formulat de inculpat.
Inculpatul, având cuvântul, solicită a se reține cele arătate de apărătorul său ales.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin SP nr. 111/05.09.2007, pronunțată de Judecătoria Ineu în dosar nr-, în baza art. 182 al.1 și 2 cod penal, a fost condamnat inculpatul G, nascut la 26-05-1969 în S, jud. S, fiul lui - si, cetățenia, studii 10 clase, fără antecedente penale, CNP:-,. în -, jud. A, la
- 3 ani închisoare pentru savarsirea infracțiunii de vătămare corporala.
În baza art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de mai sus, s-a stabilit conform art. 82, termen de încercare de 5 ani, și i s-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 cod penal.
Au fost interzice inculpatului în caz de executare drepturile prev. de art. 64 lit. a și b, mai puțin dreptul de a alege, conform art. 71 cod penal.
În baza art. 14 cu 346 pr. penala și art.998 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească suma de 730 lei daune materiale și suma de 20.000 lei daune morale, caăre partea civila. în nr. 130, jud. A, iar în baza art.313 din Legea nr.95/2006, modificata prin OG 72/2006 cu art.301 al.3 cod pr. penala, a fost obligat inculpatul sa plateasca si suma de 2076,33 lei reprezentant cheltuieli de spitalizare pentru partea civila catre Spitalul Clinic Județean de Urgenta A, cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotărârii pana la achitarea debitului de mai sus.
A fost respinsă cererea de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului.
A fost obligat inculpatul în baza art.191 al.1 pr. Penala sa plătească 300 lei cheltuieli judiciare catre stat, iar în baza art. 193 al.1și 2 pr. penala și să plătească si suma de 400 lei cheltuieli judiciare parțiale catre partea civilă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Asupra cauzei penale de față înregistrată la data de 26-02-2007 constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ineu nr. 813/P/2006 din data de 20-02-2007 a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul G pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev și ped de art.182 al.1 și 2.penal, comisă prin aceea că în data de 23-09-2006, partea vatamata, aflat sub influența băuturilor alcoolice, s-a certat cu concubina sa, reproșându-i ca întreține raporturi sexuale cu inculpatul G, proprietarul imobilului de pe- din, unde cei doi locuiesc în chirie. A doua zi, inculpatul a căutat-o pe partea vătămata, la locuința închiriata, aflând de la concubina acestuia ca se afla la un bar, în vecinătate. În jurul orelor 13, inculpatul s-a deplasat la barul SC - SRL, unde a găsit pe partea vătămata, la o masa consumând bere. L- chemat afara din bar, unde i-a cerut explicații in legătura cu scandalul din seara precedenta, iar în timpul discuției inculpatul i-a aplicat o lovitura, cu pumnul în față părții vătămate, care căzut la pamant pierzându-și cunoștința. Inculpatul observând ca partii vatamate i s- făcut rău, a intrat în bar si a cerut cu apă, încercând sa reanime pe partea vătămata, a observat ca acesta nu își revine și ajutat de martorul, l-a urcat in autoturism și l-a dus la domiciliul sau.
Ajund cu partea vătămata la domiciliul acesteia, concubina părtii vătămate, nu l- primit în locuință, iar inculpatul l-a transportat la locuința părinților acestuia din și l-au pus în pat. A doua zi inculpatul a venit din nou în însoțit de soția sa si de martorul și văzând fața părții vătămate care era învinețita, s-au oferit sa îl ducă la dispensarul din, dar membrii familiei au refuzat reprosînd inculpatului ca le-au băut fiul. în ziua următoare, la recomandarea medicului de familie din, partea vătămata a fost transportată la Spitalul Clinic Județean A, unde partea vătămata a fost internata, respectiv în data de 26-09-2006, cu diagnosticul de comoție cerebrala, contuzie cerebrala focalizata temporal stâng, asociat cu hematom extradural drept.
Partea vătămata a fost operata de urgenta pentru evacuarea hematomului extradural, constatându-se și fractura osului temporal bilateral si a rămas internată, sub supraveghere până la data de 10-10-2006, când a fost externat.
Din certificatul medico-legal nr. 894/A/12-10-2006 rezulta ca leziunile suferite de partea vătămata necesita 66-70 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare si ca viata acestuia a fost pusa in primejdie.
de susținerea învinuitului ca l-a lovit ușor cu palma pe partea vătămata care fiind sub influenta băuturilor alcoolice a căzut si s-a lovit, s-a solicitat la IML sa se pronunțe cu privire la dinamica producerii leziunilor si a zilelor de îngrijire medicala necesare si prin raportul medico-legal nr.3027/12-12-2006 s-a stabilit ca exista legătura de cauzalitate intre lovitura aplicata partii vătămate si leziunile suferite si ca aceste leziuni necesita pentru vindecare 65-85 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Din probele administrate în cauză, respectiv declaartia inculpatului de la fila 51-53, declaratia martorei Bej fila 54-55, fila 62, fila 71, fila 95, a fila 102 și fila 109, coroborate cu actele din timpul urmării penale, prima instanță a retinut în fapt următoarele:
Partea vatamata si concubina acestuia au locuit cu chirie într-un imobil proprietatea inculpatului, imobil situat în -A, jud. A si la data de 23-09-2006, partea vătămata fiind sub influenta băuturilor alcoolice s-a certat cu concubina sa reproșându- ca întreține raporturi sexuale cu inculpatul
A doua zi inculpatul a căutat pe partea vătămata la locuința sa si a aflat ca partea vătămata se afla la un bar din vecinătate, respectiv la SC - SRL, și în jurul. 13 inculpatul s-a deplasat la acest bar unde partea vătămata stătea la o masa si consuma bere. Inculpatul l-a chemat afara din local pe partea vătămata, i-a cerut explicații cu privire la scandalul din seara precedenta si pe fondul unei stari de nervozitate i-a aplicat o lovitura cu pumnul, neputând fi primita susținerea inculpatului ca l-a lovit pe acesta cu palma.
În urma loviturii aplicate părtii vătămata căzut la pământ si-a pierdut cunoștința si in aceste imprejurari inculpatul a intrat în bar si a solicitat o cu apa încercând sa il readuca la cunoștință pe partea vatamata, dar nu a reusit acest lucru. A solicitat ajutorul martorului, l-au urcat in autoturism și l-au dus la domiciliul concubinei partii vătămate care nu l-a primit in locuinta după care l-a transportat la dispensarul din si apoi la domiciliul părții vătămate din.
Când au ajuns la, inculpatul și martorul, l-au așezat pe vătămat pe scările de la locuința din, unde l-a găsit fratele părții vătămate, martorul, care in acel moment era acasă in dormitor si care a iesit afara din locuința când a auzit și a încercat sa discute cu fratele sau dar acesta era in stare de semi inconștientă si avea urme de agresiune la un ( fila 109), a discutat cu inculpatul care a afirmat ca partea vătămata este in stare de ebrietate si a făcut scandal, insa aceasta susținere este contrazisa de declarația aceluiași martor care a aratat ca fratele sau nu era in stare avansata de ebrietate.
Apărarea inculpatului că l-a lovit ușor pe partea vătămata si că alte persoane i-au produs leziunile descrise in certificatul medico-legal care au necesitat 68-80 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, si i-au pus viata in pericol nu au putut fi primite întrucât din probele administrate rezulta ca singura persoana care l-a agresat pe vătămat este inculpatul.
Referitor la gravitatea acestor leziuni nu a putut fi primită în întregime nici declarația martorului medic la dispensarul din care la data când s-au întâmplat faptele l-a consultat pe vătămat fară a observa urme de leziune, întrucât acesta este de profesie medic generalist si nu avea cunoștințe pentru a identifica semne concludente privind traumatismul craniocerebral, iar pe de alta partea si medicul a concluzionat ca starea de inconștienta a părții vătămate sa datorat atât loviturii inculpatului cat si influenta alcoolului.
- termenul din 29-08-2007, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor susținându-se ca fapta nu poate fi încadrata si in disp. Art.182 al.2 cod penal, dar aceasta cerere a fost respinsa întrucât raportul medico-legal din 12-12-2006 nu cuprinde dispoziții contradictorii certificatului medico-legal nr.894/2006 ci dimpotrivă arata ca gravitate mai mare a faptei săvârșite de către inculpat așa cum s-a arătat mai sus.
O alta chestiune ridicata de către apărătorul inculpatului a fost aceea referitoare la cheltuielile de spitalizare susținându-se că partea civila Spitalul Clinic Județean A s-a constituit partea civila după citirea actului de sesizare al instanței si acest fapt corespunde realității dar in declarația sa inculpatul a arătat ca este de acord cu plata cheltuielilor de spitalizare ocazionate parții vătămate si acest accept al inculpatului nu justifica cererea apărătorului sau, fapt pentru care aceasta cererea invocata la data de 08-08-2007 fost pusa in discuție la termenul din 29-08-2007 si respinsa.
Este de observat și faptul ca după agresiunea inculpatului, partea vătămata s-a simțit foarte rău, a doua zi avea toata învinețita și inculpatul s-a oferit sa îl ducă la dispensarul din, dar a fost refuzat astfel ca în ziua următoare la recomandarea medicului de familie din, partea vătămata a fost transportată la spitalul Clinic Județean A unde a fost internată la data de 26-09-2006, fost operata de urgenta pentru evacuarea hematomului extradural, constatându-se și fractura osului temporal bilateral, a rămas internat pana la 10-10-2006, ocazionându-se cheltuieli de spitalizare in sumă de 2076,33 lei pentru care Spitalul Clinic Jud. A s-a constituit parte civila fila 88.
De asemenea pe perioada spitalizării si după aceasta partea vătămata a avut nevoie de medicamente, de îngrijire speciala, ocazionându-i-se cheltuieli materiale în suma de 730 lei cu care acesta s-a constituit parte civila si pe care inculpatul nu le-a contestat.
Partea vătămata s-a constituit parte civila si cu suma de 50.000 lei daune morale.
Este de reținut și faptul că pe lângă numărul mare de zile de îngrijiri medicale, necesare pentru vindecare, viața parții vătămate a fost pusa în pericol astfel ca în drept faptele săvâșite de inculpat întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporala prev. de art. 182 al. 1 și 2 cod penal, neputând fi primita așa cum s-a arătat mai sus cererea pentru schimbarea încadrării juridice în art. 182 al.1 cod penal.
În baza aceste dispozițiuni legale, având in vedere conduita buna a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sa sincera si de regret, precum și atitudinea părții vătămate care a provocat scandal în locuința inculpatului cu o seara înainte și care a stat la baza conflictului dintre părți, precum și criteriile generale de stabilire a pedepselor din art.72 cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare.
Raportat la dispozițiile art.52 cod penal privind scopul pedepsei și apreciind ca reeducarea inculpatului se poate realiza si fără executarea acestei pedepse, în baza art. 81 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de mai sus, s-a stabilit conform art. 82, termen de încercare de 5 ani, și i s-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 cod penal, iar în caz de executare a pedepsei urmează a se interzice inculpatului e drepturile prev. de art. 64 lit. a și b, mai puțin dreptul de a alege, conform art. 71 cod penal.
Referitor la despăgubirile civile, în baza art. 14 cu 346 pr. penala și art.998 cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească suma de 730 lei daune materiale( necontestate) și suma de 20.000 lei daune morale, către partea civila, apreciindu-se ca raportat la împrejurările în care s-a comis fapta mai sus arătată, la urmările produse prin fapta inculpatului, suma de mai sus este suficientă pentru repararea prejudiciului moral, suma de 50.000 lei pretinsa de partea vătămata fiind prea mare raportata la considerentele de mai sus.
Având în vedere declarația inculpatului care a fost de acord cu plata cheltuielilor de spitalizare, văzând în drept și dispozițiile art.313 din Legea nr.95/2006, modificata prin OG 72/2006 cu art.301 al.3 cod pr. penala, inculpatul a fost obligat să plătească si suma de 2076,33 lei reprezentant cheltuieli de spitalizare pentru partea civila către Spitalul Clinic Judetean de Urgenta A, cu dobânzi legale de la rămânerea definitivă a hotărârii până la achitarea debitului de mai sus.
Întrucât nu au putut fi identificate bunuri ale inculpatului, a fost respinsă cererea de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului solicitată de către parte civila Spitalul Clinic Județean
În baza art. 191 al.1 cod pr. penala inculpatul a fost obligat sa plătească 300 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 193 al.1și 2 pr. penala să plătească și suma de 400 lei cheltuieli judiciare parțiale către partea civilă.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul, criticând soluția primei instanțe sub aspectul nelegalității, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă, conform memoriului scris și susținerilor orale cu ocazia dezbaterilor.
Prin DP nr. 373/5.12.2007, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, s-a admis apelul declarat de inculpatul G, împotriva SP nr. 111/05.09.2007, pronunțată de Judecătoria Ineu în dosar nr-.
S-a desființat parțial hotărârea atacată și în rejudecare:
S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice.
În baza art.181 alin.1,2 Cod Penal, cu aplicarea art.73 lit.b Cod Penal, art.76 lit.d a Cod Penal fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă.
Au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a,b Cod Penal( exceptând dreptul de a alege), în condițiile art.71
Cod PenalÎn baza art.81, 82.Cod Penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, s-a stabilit un termen de încercare de 3 ani și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83
Cod PenalS-a admis în parte acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul să plătească sumele de 730 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale, către partea civilă.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale hotărârii apelate, privitor la cheltuielile de spitalizare, cele judiciare și sechestru.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul, verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, ținând seama și de dispozițiile art.371 alin.2 C.P.P. a constatat că apelul promovat este fondat, sub următoarele aspecte:
Tribunalul a apreciat că în mod corect prima instanță a analizat și interpretat probațiunea administrată în cauză și a reținut o stare de fapt corespunzătoare adevărului, susținută de probatoriul cauzei, atât cel desfășurat în fața instanței, cât și cel administrat în faza de urmărire penală.
Este indubitabil faptul că inculpatul i-a aplicat o lovitură părții vătămate, care, aflată sub influența băuturilor alcoolice, s-a dezechilibrat și a căzut, suferind leziuni vindecabile în 65 - 70 zile îngrijiri medicale, viața fiindu-i pusă în primejdie.
Cu privire la atitudinea agresivă a inculpatului, instanța de apel a remarcat faptul că la momentul săvârșirii faptei, acesta se afla sub stăpânirea unei puternice tulburări, determinată de o provocare cauzată de partea vătămată. Mai precis, chiar anterior comiterii agresiunii, inculpatul aflase faptul că partea vătămată, chiriașul său, produsese scandal cu o seară înainte în imobilul aparținând inculpatului, distrugând două uși și deranjând vecinii. Inculpatul s-a deplasat la locuința dată în chirie părții vătămate, unde discutând cu concubina acestuia, numita, aceasta i-a confirmat producerea scandalului și i-a comunicat faptul că partea vătămată se află la un bar din localitate. Prin urmare, iritat de atitudinea necorespunzătoare a părții vătămate, inculpatul s-a deplasat la respectivul bar, cerându-i părții vătămate explicații în legătură cu comportamentul său. Aflându-se sub influența băuturilor alcoolice partea vătămată a ripostat verbal, adresându-i inculpatului injurii și amenințări.
Prin urmare instanța de apel a apreciat că atitudinea necorespunzătoare a părții vătămate a determinat tulburarea inculpatului, având un efect provocator asupra acestuia din urmă, motiv pentru care s-a apreciat că fapta de violență a inculpatului a fost comisă în condițiile prev.de art.73 lit.b
Cu privire la încadrarea juridică a faptei, tribunalul a reținut că, în apărare, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din art.182 alin.1,2 Cod Penal, în art.182 alin.1 Cod Penal, argumentându-se că, în raportul medico - legal de primă expertiză, nu se menționează că în urma agresiunii, viața victimei a fost pusă în primejdie.
În consens cu opinia primei instanțe, tribunalul a apreciat că nu se justifică schimbarea încadrării juridice în sensul arătat, întrucât prin raportul medico - legal întocmit de IML T ( fila 32 dosar urmărire penală) se răspunde strict la întrebările formulate și menționate în obiectivele expertizei.
Altfel spus, printre obiectivele expertizei dispuse, nu se regăsește cel vizând punea în primejdie a vieții victimei, motiv pentru care tribunalul a apreciat că, atâta vreme cât prin raportul medico - legal în discuție nu se face vreo referire la această problemă, nu înseamnă că viața victimei nu a fost pusă în primejdie, ci, dimpotrivă, rămân valabile în totalitate mențiunile cuprinse în certificatul medico - legal întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală
Apreciind ca indubitabilă vinovăția inculpatului, instanța de apel a constatat că fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art.182 alin.1,2 cu Cod Penal aplicarea art.73 lit.b
Cod PenalCu ocazia dezbaterii apelului, în apărarea inculpatului s-a solicitat restituirea cauzei la parchet, conform art.300 alin.2 C.P.P. având în vedere nelegala sesizare a instanței, aspect sancționat cu nulitatea absolută, prev. de art.197 alin.2 C.P.P. având în vedere faptul că inculpatul a fost acuzat inițial de săvârșirea faptei prevăzute de art.182 alin.1 Cod Penal, fiind însă trimis în judecată în baza art.182 alin.1,2
Cod PenalÎntr-adevăr împotriva inculpatului s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.182 alin.1 Cod Penal, după care, s-a efectuat prezentarea materialului de urmărire penală, pentru infracțiunea prevăzută de art.182 alin.1,2 Așadar Cod Penal, la momentul prezentării materialului de urmărire penală, în prezența apărătorului angajat, inculpatul a luat la cunoștință despre încadrarea juridică a faptei de care e acuzat, fără să invoce vreo obiecție cu privire la această încadrare. Drept urmare, sesizarea instanței s-a făcut în mod legal, pentru infracțiunea pentru care a fost prezentat materialul de urmărire penală, astfel că, tribunalul a apreciat că nu se impune restituirea cauzei la parchet, nefiind incidente dispozițiile art.300 alin.2 și art.197 alin.2
C.P.P.- stabilirea pedepsei instanța de apel a avut în vedere dispozițiile art.72 Cod Penal, precum și cele ale art.73 lit.b și 76 lit.d Cod Penal, și i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 1 an închisoare, pedeapsă ce a fost suspendată condiționat.
În latură civilă, partea vătămată a formulat pretenții civile în sumă de 730 lei daune materiale și 50.000 lei daune morale.
Este de menționat faptul că inculpatul a fost de acord cu plata daunelor materiale în cuantum de 730 lei, precum și cu plata cheltuielilor de spitalizare, astfel că instanța de apel nu a mai analizat temeinicia acestora.
Referitor la cuantumul daunelor morale, reținând că existența prejudiciului de ordin nepatrimonial este indiscutabilă, tribunalul a considerat că atât suma solicitată de partea vătămată, cât și cea acordată de instanța de fond, sunt disproporționat de mari, raportat la urmările faptei penale și împrejurările comiterii acesteia; pe de altă parte, deosebit de relevantă este atitudinea provocatoare a părții vătămate, fapt ce a determinat instanța de apel să acorde acesteia o sumă mai mică decât cea pe care ar fi acordat-o în absența provocării, conform practicii instanței.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că acordarea unei sume de 5000 lei cu titlu de daune morale este pe deplin justificată, având în vedere considerentele expuse anterior.
Față de cele expuse mai sus, în baza art.379 pct.2 lit.a tribunalul C.P.P. a admis apelul inculpatului, a desființat parțial sentința penală atacată, iar în rejudecare a respins cererea de schimbare a încadrării juridice.
Împotriva DP nr. 373 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul Arad, au declarat recurs inculpatul G și partea civilă.
Pentru inculpat s-a solicitat schimbarea încadrării juridice din art.182 alin.1,2 Cod Penal, în art.182 alin.1 Cod Penal, având în vedere raportul medico - legal, reținerea de circumstanțe atenuante alături de scuza provocării și reducerea pedepsei până la minimul general.
De asemenea, s-a arătat că urmărirea penală a început pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.182 alin.1 Cod Penal, fiind trimis însă în judecată pentru infracțiunea prev. de art.182 alin.1,2
Cod PenalPartea civilă arată că a fost lovit de către inculpat, iar sumele acordate drept despăgubiri sunt neîndestulătoare.
Recursurile sunt nefondate
Analizând decizia penală recurată, în raport de solicitările formulate de recurenți și din oficiu, în limitele dispozițiilor legale, se constată că instanța a reținut o stare de fapt corespunzătoare probatoriului administrat și a dat o bună încadrare juridică faptelor reținute.
Referitor la sesizarea instanței s-a constatat în mod corect că au fost respectate dispozițiile legale procedurale. Astfel, chiar dacă urmărire penală a fost începută pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.182 alin.1 Cod Penal, prezentarea materialului de urmărire penală s-a făcut pentru infracțiunea prev.de art.182 alin1 și 2.Cod Penal- în prezența avocatului ales - inculpatul luând astfel la cunoștință despre încadrarea juridică a faptelor fără a formula obiecții.
Cu privire la încadrarea juridică, se apreciază că cea dată de instanța este corectă. Astfel, din raportul medico - legal existent la fila 9 dosar urmărire penală, rezultă că au fost necesare 65 - 70 zile îngrijiri medicale, cu punerea în primejdie a vieții părții vătămate. Pin raportul medico - legal existent la fila 32 dosar urmărire penală, se răspunde punctual la anumite obiective, dar concluziile primului raport medico - legal rămân valabile în totalitate.
În favoarea inculpatului s-au reținut dispozițiile art.73 lit.b Cod Penal, raportat la art.76 lit.d Cod Penal, alte circumstanțe atenuante s-a apreciat, în mod corect de către instanță că nu este cazul să se rețină.
În privința recursului declarat de partea civilă se constată că despăgubirile materiale au fost acordate în cuantumul solicitat de acesta, respectiv 730 lei, iar în ceea ce privește daunele morale s-a avut în vedere de către instanță numărul de zile de îngrijiri medicale, suferințele fizice și psihice suferite de aceasta, dar și atitudinea provocatoare a părții vătămate.
Așa fiind se apreciază, că în raport cu dispozițiile art.3859C.P.P. nu există temeiuri de fapt sau de drept care să conducă la modificarea hotărârii, urmând ca în baza art. 38515, pct.1, lit.b p Cod Penal, recursurile declarate de inculpat și partea civilă să fie respinse ca nefondate.
Potrivit art.192 alin.2 C.P.P. recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515, pct.1, lit.b respinge C.P.P. recursurile declarate de inculpatul G și partea civilă împotriva deciziei penale nr. 373 din 5.12.2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, ca nefondate.
În baza art.192 alin.2 obligă C.P.P. fiecare recurent la plata cheltuieli judiciare în sumă de 150 lei.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 25 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Constantin Costea
- - G - - -
GREFIER
- -
RED. VI
Dact 2 exempl/ 03 Martie 2008
Primă instanță: Judecătoria Ineu
Jud:
Apel: Tribunalul Arad
Jud:
Președinte:Victor IonescuJudecători:Victor Ionescu, Gheorghe Bugarsky, Constantin Costea
