Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 215/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 215/2008

Ședința publică din 22 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Stanca Ioana Marcu

JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter

JUDECĂTOR 3: Oana Maria Călian

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin

- procuror

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de inculpatul R împotriva deciziei penale numărul 43/25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat - R personal- asistat de avocat -apărător ales și avocat G pentru partea civilă intimată, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, cu respectarea normelor procedurale s-a procedat la audierea inculpatului recurent, declarația acestuia fiind consemnată în proces-verbal separat atașat la dosarul cauzei.

Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocatul inculpatului recurent, în temeiul art. 385/15 pct.2 lit.c al.2 Cod pr.penală, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond - Judecătoria Avrig, unde prin suplimentarea probațiunii, se poate dovedi incidența în cauză a dispozițiilor art. 73 lit.b Cod penal.

Apreciază că raportat la starea de fapt, se impunea reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării, prev. de art. 73 lit. b Cod penal și pe cale de consecință, reducerea despăgubirilor civile la care inculpatul a fost obligat.

Avocatul părții civile intimate, solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat și menținerea soluțiilor pronunțate în cauză ca temeinice și legale. În mod corect instanța de fond a procedat la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 73 lit.b Cod penal.

Cu privire la latura civilă a cauzei, aceasta a fost în mod corect soluționată, fiind administrate suficiente probe, astfel că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.

Reprezentanta parchetului solicită admiterea recursului formulat de inculpat doar sub aspectul înlăturării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.c Cod pr.penală.

În ce privește celelalte motive invocate, solicită respingerea recursului ca nefondat.

Având ultimul cuvânt, inculpatul R regretă fapta comisă și își însușește concluziile apărătorului său.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față:

În deliberare, constată:

Prin sentința penală nr. 104/10.10.2007 pronunțată de Judecătoria Avrig în dosarul nr-, a fost condamnat inculpatul R la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. 1 CP, cu apl. art. 74 alin. 1 lit. a și art. 76 alin. 1 lit. d CP.

În baza art. 71 Cp. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute în art. 64 alin. lit. a, b și c Cp.

în baza art. 81 Cp. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de 3 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 82 alin. 1 Cp.

În baza art. 71 alin. 5 Cp. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

în baza art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cp. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul art. 14 și 346.C.P.P. raportat la art. 998. s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă, domiciliat în orș.,- D, jud. Sibiu și în consecință a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 5.000 lei, cu titlu de daune morale.

S-au respins restul pretențiilor civile formulate de partea civilă.

În baza art. 14 și 346.C.P.P. coroborate cu art. 998. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 17,70 lei, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate, cu titlu de cheltuieli servicii medicale, către partea civilă SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN

În baza art. 191 alin. 1.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 400 lei, din care suma de 100 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu și va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului Sibiu.

În baza art. 193.C.P.P. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 1.428,40 lei, către partea civilă, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în esență următoarele:

În data de 31.05.2006, în jurul orelor 1700, partea vătămată s-a deplasat la barul "" aparținând COM, pentru a consuma o bere. în bar se afla un grup de rromi din orașul, aceștia fiind cunoscuți de-ai părții vătămate, motiv pentru care acesta s-a așezat la masa lor. întrucât partea vătămată a discutat împreună cu comesenii săi pe un ton mai ridicat, administratorul barului, numita R, i-a cerut acestuia să părăsească localul. Deoarece partea vătămată a refuzat să plece din bar, numita Raî ncercat să-1 lovească pe acesta, însă nu a reușit să facă acest lucru pentru că partea vătămată a strâns-o cu mâinile în zona gâtului. Observând că mama sa este atacată, inculpatul R - s-a apropiat de partea vătămată și i-a aplicat acesteia o lovitură cu pumnul în zona feței. Imediat, partea vătămată s-a deplasat la Spitalul Clinic Județean Sibiu - Secția de Stomatologie maxilo-facială, unde a fost diagnosticat cu fractură mediană și de gonion stg. ( 8).

Ca urmare a loviturii primite, partea vătămată a suferit leziuni corporale pentru a căror vindecare au fost necesare 50-55 zile de îngrijiri medicale, potrivit certificatului medico-legal nr. I/a/482 din 05.06.2006, emis de Serviciul Județean de Medicină Legală Sibiu. Nr. zilelor de îngrijiri medicale a fost apoi prelungit prin completarea certificatului medico-legal din data de 10.08.2006, prin care s-a apreciat că pentru vindecare partea vătămată a avut nevoie de 70-75 de zile îngrijiri medicale.

Instanța de fond a încuviințat efectuarea unei expertize medico-legale, la cererea inculpatului, raportul de expertiză medico-legală fiind întocmit de Serviciul de Medicină Legală Județean Sibiu. Prin acest raport, care se coroborează cu celelalte mijloace de probă din dosar, s-a stabilit, fără dubiu că, partea vătămată a suferit la data de 31.05.2006 o fractură dublă de mandibulă, care s-a produs prin lovire și care a necesitat pentru vindecare 70-75 de zile îngrijiri medicale. De asemenea, prin același raport de expertiză medico-legală, s-a stabilit că, durata îngrijirilor medicale necesare pentru vindecarea fracturii mandibulare ar fi fost de cea. 65 de zile dacă ar fi intervenit factori inhibitori ai consolidării (igienă orală defectuoasă, lipsă de complianță terapeutică a părții vătămate). Prin urmare și în situația intervenției unor factori inhibitori ai consolidării, numărul zilelor de îngrijiri medicale nu ar fi influențat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. și ped. de art. 182 alin. 1 Cp.

Instanța de fond a reținut că fapta inculpatului R -, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prev. și ped. de art. 182 alin. 1 Cp. text de lege în baza căruia acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și art. 76 alin. 1 lit. d Cp.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cp. atitudinea inculpatului din faza de judecată a procesului penal, faptul că acesta a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, fiind la prima abatere de la dispozițiile legii penale, împrejurări care constituie circumstanțe atenuante.

Totodată, având în vedere aceleași criterii generale de individualizare, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, circumstanțele în care aceasta s-a comis, faptul că inculpatul nu are antecedente penale, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut că suferința la care a fost supusă partea civilă, în urma loviturii primite de la inculpat, îl îndreptățește pe acesta să primească daune morale, în cuantum mai redus însă decât cel solicitat. Partea civilă a suferit un prejudiciu moral dovedit, motiv pentru care în temeiul art. 14 și 346.C.P.P. coroborate cu art. 998.civ. inculpatul a fost obligat să-i plătească acestuia suma de 5.000 lei cu titlu de daune morale. Restul pretențiilor civile formulate de partea civilă au fost respinse, ca nejustificate, instanța de fond având în vedere întinderea prejudiciul moral și practica judiciară în materie.

Totodată, în baza art. 14 și 346.C.P.P. inculpatul, ca autor al faptului juridic care a generat cheltuielile efectuate de partea civilă Spitalul Clinic Județean Sibiu cu îngrijirile medicale acordare părții vătămate, a fost obligat să plătească suma de 17,70 lei, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate, cu titlu de cheltuieli servicii medicale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat în termen legal apel inculpatul R, solicitând admiterea apelului, desființarea în parte a hotărârii și achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) pr.pen. cu aplicarea art. 44.pen. apreciind că inculpatul a acționat în legitimă apărare. în subsidiar a solicitat reținerea art. 73 lit. b) pen. și respingerea daunelor morale.

Prin decizia penală nr. 43/A/25.02.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul R împotriva sentinței penale nr. 104/2007 pronunțate de Judecătoria Avrig.

În baza art. 192 alin. 2 CPP, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel și la plata sumei de 1400 lei către partea civilă.

Instanța de apel a apreciat că prima instanță a reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpatului, dând o încadrare juridică legală faptelor.

Încadrarea juridică este corectă raportată la starea de fapt reținută. Instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului în fapta dedusă judecății, având în vedere probele administrate, respectiv: certificatul medical și expertiza efectuată în cauză care atestă un număr de zile de îngrijiri medicale, oricum mai mare de 60 de zile; plângerea penală și declarația părții vătămate, declarațiile martorilor și care confirmă că inculpatul a lovit partea vătămată. Din declarațiile celor doi martori aflați în bar ( 13 și 14 dosar urmărire penală) rezultă că mama inculpatului, administrator al acelui bar, doar i-a tras berea părții vătămate de pe masă, în încercarea de a-1 determina să părăsească localul, nefăcând vorbire cum că partea vătămată i-ar fi pus mâna la gât acestuia. în declarația de la instanță, martorii propuși și-au menținut declarațiile, nu au reieșit alte împrejurări care să ateste că inculpatul R ar fi acționat în stare de legitimă apărare sau de provocare. Cum tribunalul constată că susținerea inculpatului este confirmată doar de mama sa, carepoate fi părtinitoare și subiectivă dată fiind relația de rudenie dintre cei doi s-a apreciat că nu este dovedită această împrejurare și față de aceasta, s-a reținut că nici cerințele art. 44.pen. sau art. 73 lit. c) pen. nu sunt îndeplinite și nu pot fi reținute în cauză (respectiv nu a fost un atac direct, imediat, material, injust și nici o stare de puternică tulburare - sub imperiul cărora inculpatul să fi acționat.

Împotriva acestor hotărâri, a declarat recurs în termen inculpatul R, solicitând în principal prin apărător ales trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Avrig, unde prin suplimentarea probațiunii să se poată dovedi incidența în cauză a dispozițiilor art. 73 lit. b CP, cu efectul reducerii despăgubirilor civile.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că recursul inculpatului R este fondat, pentru următoarele considerente:

Toate probele administrate în cauză atestă în afara oricărui dubiu că inculpatul R este cel care i-a aplicat victimei o lovitură cu pumnul în zona feței, cauzându-i fractura din zona -maxilo-facială, aspect necontestat de părți.

Analizând însă probațiunea administrată, Curtea constată că în cauză se impunea reținerea circumstanței atenuante a scuzei provocării în beneficiul inculpatului, pentru următoarele argumente:

Partea civilă este cel care a declanșat scandal în barul administrat de mama inculpatului, iar la solicitarea acesteia de a părăsi localul, a agresat-o pe aceasta, strângând-o cu mâinile de gât. Ca atare, reacția inculpatului de a lovi victima apare ca fiind una determinată de comportamentul impulsiv al victimei, fiind provocată de atitudinea părții civile. Aceste împrejurări sunt dovedite cu declarațiile martorei R, ale numitului, ale martorului C, coroborate cu declarațiile inculpatului.

Curtea apreciază că, urmare a aplicării dispozițiilor art. 52 și 72 CP cu privire la individualizarea pedepsei aplicate, ținând seama de împrejurările comiterii faptelor, de forma de vinovăție, de urmarea gravă produsă și de circumstanțele de ordin personal ale inculpatului, de circumstanțele atenuante și de comiterea faptei în stare de provocare, se impune reducerea pedepsei aplicate inculpatului, de la 1 an închisoare, la 6 luni închisoare, cu menținerea dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Ca o consecință a reținerii stării de provocare, se impune reducerea la Jac uantumului despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat inculpatul.

În al doilea rând, în mod nelegal a procedat instanța de fond și a menținut instanța de apel, atunci când a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.c CP, în condițiile art.71 CP. Aceasta, întrucât infracțiunea care a determinat condamnarea este absolut independentă de aspectele legate de exercitarea unei profesii sau desfășurarea unei activități de care să se fi folosit inculpatul la săvârșirea infracțiunii.

Nu s-a demonstrat că retragerea absolută și prin efectul legii a acestor drepturi ale inculpatului ar corespunde unei necesități primordiale privind interesele vreunei persoane și că, în consecință, ar urmări un scop legitim.

În consecință, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. d CPP, Curtea va admite recursul inculpatului R.

- casa decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 104/10.10.2007 pronunțată de Judecătoria Avrig în dosarul nr-, sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește cuantumul pedepsei aplicate, nereținerea circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. b CP și aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c CP și sub aspectul laturii civile, în ce privește cuantumul despăgubirilor civile și rejudecând cauza în aceste limite:

- face aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b CP, la încadrarea juridică a faptei, prev. de art. 182 alin. 1 CP, cu apl. art. 74 alin. 1 lit. a și 76 lit. d CP.

- reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului de la 1 an închisoare, la 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 182 alin. 1 CP, cu apl. art. 73 lit. b, 74 alin. 1 lit. a și 76 lit. d CP.

- reduce termenul de încercare prev. de art. 82 CP, de la 3 ani, la 2 ani și 6 luni.

- înlătura dispoziția privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c CP, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 CP.

- reduce cuantumul despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile, de la 5.000 lei, la 2.500 lei, cu titlu de daune morale.

- reduce cuantumul despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean Sibiu, de la 17,7 lei plus dobânzi și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate, la 8,85 lei, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate, cu titlu de cheltuieli servicii medicale.

- menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.

În baza art. 192 alin. 3 CPP, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpatul R împotriva deciziei penale nr. 43/25.02.2008 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

Casează decizia penală atacată, precum și sentința penală nr. 104/10.10.2007 pronunțată de Judecătoria Avrig în dosarul nr-, sub aspectul laturii penale a cauzei, în ce privește cuantumul pedepsei aplicate, nereținerea circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. b CP și aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c CP și sub aspectul laturii civile, în ce privește cuantumul despăgubirilor civile și rejudecând cauza în aceste limite:

Face aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b CP, la încadrarea juridică a faptei, prev. de art. 182 alin. 1 CP, cu apl. art. 74 alin. 1 lit. a și 76 lit. d CP.

Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului de la 1 an închisoare, la 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 182 alin. 1 CP, cu apl. art. 73 lit. b, 74 alin. 1 lit. a și 76 lit. d CP.

Reduce termenul de încercare prev. de art. 82 CP, de la 3 ani, la 2 ani și 6 luni.

Înlătură dispoziția privind aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c CP, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 CP.

Reduce cuantumul despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile, de la 5.000 lei, la 2.500 lei, cu titlu de daune morale.

Reduce cuantumul despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat inculpatul în favoarea părții civile Spitalul Clinic Județean Sibiu, de la 17,7 lei plus dobânzi și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate, la 8,85 lei, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data stingerii sumei datorate, cu titlu de cheltuieli servicii medicale.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor penale atacate.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 22.04.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - - -

GREFIER,

- -

Red.

Dact. /2 ex. /8.05.2008

, -

Președinte:Stanca Ioana Marcu
Judecători:Stanca Ioana Marcu, Tiberiu Peter, Oana Maria Călian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 215/2008. Curtea de Apel Alba Iulia