Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 25/2010. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE PENALĂ Nr. 25/2010

Ședința ne publică de la 08 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea

JUDECĂTOR 2: Sanda Trif

JUDECĂTOR 3: Dana

Grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:

Procuror:

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul minor prin reprezentant legal ). împotriva deciziei penale nr. 190/A/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar cu nr. de mai sus, având ca obiect vătămarea corporală gravă (art. 182).

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul minor asistat de avocat cu delegație din oficiu, partea civilă intimată asistat de avocat ales, și părțile responsabile civilmente, și, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care instanța, din oficiu a pus în discuția părților publicitatea ședinței de judecată.

Reprezentanta parchetului, față de dispozițiile art. 485.pr.penală a solicitat a se declara ședință nepublică.

Avocatul părții civile și avocata inculpatului au lăsat la aprecierea instanței excepția invocată din oficiu.

Instanța, dată fiind starea de minoritate a inculpatului declară ședință nepublică.

Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocata inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii penale atacate și în rejudecare a se dispune reducerea daunelor morale și materiale la care a fost obligat inculpatul.

Părțile responsabile civilmente, și având pe rând cuvântul au solicitat menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond, precizând că valoarea acordată de tribunal este prea mare.

Avocatul părții civile a solicitat respingerea recursului cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare, precizând că sumele acordate sunt la limita rezonabilului și ele nu trebuie cenzurate, partea vătămată suferind 2 fracturi de maxilar și mandibulă.

Reprezentanta parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate precizând că despăgubirile au fost stabilite în raport de numărul de zile de îngrijiri medicale și de suferința cauzată efectiv.

Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat reducerea pedepsei aplicate și a despăgubirilor.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 299/2009 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar penal nr- în baza art.182 al.1 Cp cu aplicarea art.99 și urm.Cp au fost condamnați inculpații și la pedeapsa de câte 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prev.de art.182 Cp în dauna părții vătămate.

S-au interzis inculpaților, inculpatului după împlinirea vârstei de 18 ani, drepturile prev. de art. 64 lit a teza II și lit. b cod penal, în condițiile și pe durata prev. de art. 71 cp.

În baza art. 81-82 Cp s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților pe durata unor termene de încercare de câte 3 ani pentru fiecare inculpat.

În baza art. 71 al.5 Cp s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii aplicate inculpaților, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

S-au pus în vedere inculpaților prev. art. 83 Cp privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență C în contradictoriu cu inculpații și părțile responsabile civilmente, și și, în consecință:

Au fost obligați în solidar inculpații și părțile responsabile civilmente la plata sumei de 1094 lei către partea civilă cu titlu de daune materiale.

A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă în contradictoriu cu inculpații și părțile responsabile civilmente, și și, în consecință:

Au fost obligați inculpații în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 5000 lei către partea civilă cu titlul de daune morale.

S- respins capătul de acțiune privind obligarea inculpaților în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata daunelor materiale.

S-a făcut aplicare art.191, 193 Cpp.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut în fapt următoarele:

La data de 4.01.2008 în jurul orelor 13,00 partea vătămată - a fost sunat telefonic de către fratele său în vârstă de 10 ani, fiind rugat să se deplaseze în zona Cetate din mun. A I, deoarece acesta din urmă a fost agresat de un băiat de etnie rromă.

Ajuns în zona partea vătămată a văzut un grup de cca 10 băieți de etnie rromă de vârstă cu fratele său. În același loc era și fratele părții vătămate, împreună cu (verișoara părții vătămate) și - -. După ce fratele părții vătămate i-a spus acestuia că, a fost agresat de unul dintre băieții care erau de față, indicându-l pe -, partea vătămată s-a îndreptat spre acesta pentru a sta de vorbă, timp în care l-a auzit pe - chemându-și la telefonul mobil prietenii. În această situație partea vătămată a spus lui că nu mai este nevoie să-și aducă ajutoare pentru că el oricum va pleca acasă împreună cu fratele. A menționat totodată și doar cu scopul de a-l stopa din acțiunea planificată pe, că în situația în are vor veni prietenii, el se va apăra și desfăcându-și jacheta i-a arătat cuțitul, fără a-l scoate însă din buzunar.

După terminarea discuției, în zonă au apărut inculpații care au înjurat partea vătămată și au amenințat-o cu bătaia. Pentru a evita un scandal partea vătămată, împreună cu fratele și verișoara sa, au plecat dar după cca 50 metri au fost ajunși de inculpați care au agresat partea vătămată.

Cei doi inculpați au lovit partea vătămată în zona feței, aceasta s-a dezechilibrat și s-a sprijinit de un gard, inculpații continuând să o lovească și să o doboare la pământ. a încetat în momentul când inculpații au observat că părții vătămate îi curge sânge din gură.

În urma agresiunilor partea vătămată a suferit leziuni pentru a căror vindecare au fost necesare 65-70 zile îngrijiri medicale.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen partea vătămată și inculpatul.

Partea vătămată apelantă a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței numai sub aspectul laturii civile a cauzei și procedând la o nouă judecată în aceste limite să se dispună majorarea daunelor morale și acordarea daunelor materiale solicitate de partea civilă.

A apreciat nelegală și netemeinică hotărârea primei instanțe sub aspectul laturii civile raportat la cuantumul daunelor morale acordate și la neacordarea daunelor materiale solicitate.

Suma de 5000 lei acordată părții civile cu titlu de daune morale este insuficientă pentru a-i da o satisfacție rezonabilă, raportat la suferințele îndurate ca urmare a leziunilor fizice grave suferite, care s-au soldat cu o dublă fractură de maxilar și cu expulzia a 2 molari. Pentru suferințele fizice și umilințele suportate de partea vătămată, a apreciat că se impune o majorare a daunelor morale acordate.

Cu privire la daunele materiale, a apreciat că se impunea acordarea acestora, având în vedere cheltuielile efectuate cu spitalizarea, tratamentul medicamentos, alimentația suplimentară și transportul la spitale.

A solicitat de asemenea acordarea cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu de avocat, conform chitanței depuse.

Apelul părții civile a fost privit de către tribunal ca fondat.

Ca urmare a faptelor săvârșite de inculpați, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale.

Conform actelor medicale depuse la filele 20, 21, 22, partea vătămată a fost internată la Spitalul Clinic Județean de Urgență C-N, Clinica Chirurgie Maxilo Facială 2 în perioada 4.01.-8.01.2008 și s-a intervenit chirurgical. Partea vătămată a revenit la spital după 2 săptămâni pentru tratament în data de 21.01.2008 și apoi și în data de 18.02.2008 când s-a efectuat un tratament în spital, fiind internat în perioada 11.02.2008 și 13.02.2008.

După externarea din 13.02.2008 s-a recomandat revenirea la 7 zile.

O simplă lecturare a acestor acte medicale dovedeau prezența părții civile la Spitalul C și ca atare și transportul de la localitatea de domiciliu la C în datele menționate.

O lecturare a actelor medicale dovedea necesitatea unei alimentații calitative și a unei medicații suplimentare pe perioada celor 65 -70 zile de îngrijiri medicale, fiind evident prejudiciul material cauzat părții civile.

Suma de 5000 lei daune materiale este în măsură să acopere transportul la C, medicația și supraalimentația părții civile.

Este adevărat că partea civilă prin mandatar nu s-a preocupat să dovedească cuantumul acestor sume dar, față de împrejurarea că este evident prejudiciul material, instanța a constatat necesitatea reparării prejudiciului cauzat părții civile pentru a nu-l lipsi de o reparație justă și echitabilă.

Deși partea civilă nu a depus c/valoarea transporturilor la C este demonstrat că acesta s-a deplasat de mai multe ori la C la Clinică, aspect reieșit din actele medicale.

Este evident și prejudiciul moral cauzat părții civile întrucât suferințele fizice resimțite de partea civilă pe parcursul vindecării li s-au alăturat suferințele psihice precum și suportarea mediului spitalicesc, conștiința reprezentării de a fi bolnav, suferința pricinuită de aspectul estetic al feței, aspecte care toate impun o compensație majorată cu mult față de cea dispusă de instanța de fond.

Suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale este în măsură să acopere prejudiciul moral suferit de partea civilă.

Un aspect de nelegalitate al hotărârii care se impune a fi remediat vizează omisiunea reținerii incidenței art.7 din Legea 76/2008. Infracțiunea dedusă judecății se încadrează în anexa la Legea 76/2008 fiind obligatorie dispunerea de către instanța de fond a prelevării de la inculpați a probelor biologice.

Pentru aceste motive, în baza art.379 pct.2 lit.a Cpp a fost admis apelul declarat de partea civilă.

A desființat sentința atacată numai sub aspectul daunelor materiale, al cuantumului daunelor morale și al omisiunii aplicării art.7 din Legea nr.76/2008 și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

În baza art. 14 și 346 Cpp, 998 și 1003. civ. a obligat în solidar inculpații și, inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și, iar inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata următoarelor sume de bani în favoarea părții civile:

-5000 (cinci mii) lei cu titlu de daune materiale

-15.000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de daune morale

În baza art. 7 din L 76/2008 a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații și conform dispozițiilor acestui act normativ în vederea introducerii profilului genetic al acesteia în.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și pronunțarea unei soluții de achitare a inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a Cpp rap. la art.10 lit.e Cpp, în condițiile reținerii legitimei apărări. Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, partea vătămată s-a prezentat la locul de săniuș, cu un cuțit improvizat asupra lui, cu intenția de a face scandal. Inculpatul a acționat lovind-o pe partea vătămată doar pentru că a văzut-o băgând mâna în buzunar și pentru că știa că partea vătămată avea un cuțit asupra sa. Apreciază că a fost un atac direct din partea părții vătămate.

În subsidiar, dacă instanța nu va împărtăși acest punct de vedere, a solicitat să se rețină față de inculpat, ca circumstanță atenuantă, depășirea legitimei apărări. A apreciat că pedeapsa aplicată este prea mare. În acest sens, a invocat dosare soluționate în care, pentru același tip de fractură, s-a aplicat o pedeapsă de 3 luni închisoare cu suspendare.

Prin decizia penală nr. 190/A/2009, Tribunalul Alba - secția penală a admis apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr. 299/2009 a Judecătoriei Alba Iulia.

A desființat sentința atacată numai sub aspectul daunelor materiale, al cuantumului daunelor morale și al omisiunii aplicării art.7 din Legea nr.76/2008 și procedând la o nouă judecată în aceste limite:

În baza art. 14 și 346 Cpp, 998 și 1003. civ. a obligat în solidar inculpații și, inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și, iar inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata următoarelor sume de bani în favoarea părții civile:

-5000 (cinci mii) lei cu titlu de daune materiale

-15.000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de daune morale

În baza art. 7 din L 76/2008 a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpații și conform dispozițiilor acestui act normativ în vederea introducerii profilului genetic al acesteia în.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

A respins apelul declarat de inculpatul.

În baza art. 192 al. 2 Cpp a obligat pe inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente și la plata sumei de 460 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu pentru avocat și 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu pentru avocat va fi avansată din fondurile MJ în contul Baroului de Avocați

Prin încheierea din 26.11.2009 în temeiul art. 196 Cod procedură penală, a fost completat dispozitivul deciziei penale cu mențiunea obligării inculpatului la plata sumei de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea părții civile.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:

Ca urmare a faptelor săvârșite de inculpați, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijiri medicale.

Conform actelor medicale depuse la filele 20, 21, 22, partea vătămată a fost internată la Spitalul Clinic Județean de Urgență C-N, Clinica Chirurgie Maxilo Facială 2 în perioada 4.01.-8.01.2008 și s-a intervenit chirurgical. Partea vătămată a revenit la spital după 2 săptămâni pentru tratament în data de 21.01.2008 și apoi și în data de 18.02.2008 când s-a efectuat un tratament în spital, fiind internat în perioada 11.02.2008 și 13.02.2008.

După externarea din 13.02.2008 s-a recomandat revenirea la 7 zile.

O simplă lecturare a acestor acte medicale dovedeau prezența părții civile la Spitalul C și ca atare și transportul de la localitatea de domiciliu la C în datele menționate.

O lecturare a actelor medicale dovedea necesitatea unei alimentații calitative și a unei medicații suplimentare pe perioada celor 65 -70 zile de îngrijiri medicale, fiind evident prejudiciul material cauzat părții civile.

Suma de 5000 lei daune materiale este în măsură să acopere transportul la C, medicația și supraalimentația părții civile.

Este adevărat că partea civilă prin mandatar nu s-a preocupat să dovedească cuantumul acestor sume dar, față de împrejurarea că este evident prejudiciul material, instanța va constata necesitatea reparării prejudiciului cauzat părții civile pentru a nu-l lipsi de o reparație justă și echitabilă.

Deși partea civilă nu a depus c/valoarea transporturilor la C este demonstrat că acesta s-a deplasat de mai multe ori la C la Clinică, aspect reieșit din actele medicale.

Este evident și prejudiciul moral cauzat părții civile întrucât suferințele fizice resimțite de partea civilă pe parcursul vindecării li s-au alăturat suferințele psihice precum și suportarea mediului spitalicesc, conștiința reprezentării de a fi bolnav, suferința pricinuită de aspectul estetic al feței, aspecte care toate impun o compensație majorată cu mult față de cea dispusă de instanța de fond.

Suma de 15.000 lei cu titlu de daune morale este în măsură să acopere prejudiciul moral suferit de partea civilă.

Un aspect de nelegalitate al hotărârii care se impune a fi remediat vizează omisiunea reținerii incidenței art.7 din Legea 76/2008. Infracțiunea dedusă judecății se încadrează în anexa la Legea 76/2008 fiind obligatorie dispunerea de către instanța de fond a prelevării de la inculpați a probelor biologice.

Pentru aceste motive, în baza art.379 pct.2 lit.a Cpp a fost admis apelul declarat de partea civilă.

Împotriva deciziei penale nr. 198/A/2009 a Tribunalului Albaa declarat recurs în termen partea responsabilă civilmente () în nume propriu și pentru inculpatul minor, recurs ce a fost însușit de către acesta solicitând ca despăgubirile acordate de instanța de apel să fie reduse în limitele stabilite de instanța de fond.

În motivarea recursului se arată în esență că despăgubirile stabilite sunt prea mari raportat la posibilitățile de plată ale recurenților.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, conform art. 385/9 alin. 2 Cod procedură penală, cât și din oficiu, conform art. 385/9 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor urma:

Instanța de apel a făcut în speță o corectă aplicare a prevederilor art. 14 Cod procedură penală raportat la art. 998, 1000 alin. 2 Cod civil, atât în privința despăgubirilor acordate cât și a daunelor morale.

Este de observat că prin recursurile formulate recurenții nu critică modalitatea în care Tribunalul a cuantificat despăgubirile acordate, prevalându-se doar de starea lor materială deficitară, care îi pune în imposibilitate de a achita despăgubirile stabilite.

Cum starea materială deficitară a autorului prejudiciului sau a persoanei care răspunde pentru el, nu constituie un element de apreciere în procesul de determinare a întinderii prejudiciului în materia răspunderii delictuale, urmează că recursurile deduse judecății sunt nefondate urmând a fi respinse conform art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

În baza art. 193 Cod procedură penală, recurentul minor va fi obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente și () la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs în favoarea părții civile, iar recurenta parte responsabilă civilmente () la plata sumei de 250 lei, cu același titlu.

În baza art. 192 alin. 2 și art. 191 Cod pr. pen. va obliga pe inculpatul minor recurent în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar pe recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de 150 lei, cu același titlu.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de partea responsabilă civilmente () în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al inculpatului minor, recurs însușit de către inculpatul minor împotriva deciziei penale nr. 190/A din 16.11.2009 pronunțate de Tribunalul Alba - Secția penală.

În baza art. 193 Cod pr. pen. obligă pe recurentul inculpat minor în solidar cu părțile responsabile civilmente și () la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs în favoarea părții civile, iar pe recurenta parte responsabilă civilmente () la plata sumei de 250 lei, cu același titlu.

În baza disp. art. 192 alin. 2 și art. 191 Cod pr. pen. obligă pe inculpatul minor recurent în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs, iar pe recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de 150 lei, cu același titlu.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 08 februarie 2010.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier

Red.

Tehnored. 2 ex/25.02.2010

apel,

fond

Președinte:Marius Aurel Motolea
Judecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif, Dana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 25/2010. Curtea de Apel Alba Iulia