Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 269/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 13 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Maria Cenușă
Grefier - - -
DECIZIA PENALĂ NR. 269
Ministerul Public reprezentat de procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul recurent împotriva deciziei penale nr. 587 din data de 18.12.2007 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent asistat de av., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Interpelate, părțile arată că nu au alte cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Av. solicită admiterea recursului, redozarea pedepsei aplicate inculpatul recurent, și suspendarea condiționată a executării pedepsei, urmând ca instanța de recurs să reaprecieze condițiile concrete în care s-a comis fapta. Astfel, conflictul dintre părți pleacă de la o împrejurare banală, în care părțile nu au avut intenția de a se lovi. Partea vătămată a adresat injurii inculpatului, care venise în vizită la un coleg ce locuia in același imobil cu partea vătămată și chiar l-a lovit cu cheile pe care le avea în mână, moment în care inculpatul a lovit partea vătămată cu podul palmei în bărbie. În urma loviturii primite partea vătămată suferit traumatisme ce au necesitat 30-35 zile îngriji medicale. Nu se poate reține în cauză preterintenția, inculpatul nu a făcut altceva decât să se apere de lovitura părții vătămate, care era în stare de ebrietate și se manifesta violent. Teoria și practica judiciară leagă în mod nemijlocit consecințele grave ale vătămării de numărul mare de zile de îngrijiri medicale, respectiv 100-120 de zile, în condițiile în care concediul medical acordat ulterior nu se adaugă la zilele de îngrijire stabilite prin certificatul medico-legal. Solicită schimbarea încadrării juridice data faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea prev. de art. 182 al.2 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 181 Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public arată că "altercația banală " dintre părți a avut consecințe deosebit de grave pentru partea vătămată și apreciază că încadrarea juridică dată faptei este corectă, având în vedere că părții vătămate i-a fost pusă viața în primejdie. Pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat, pedeapsa aplicată inculpatului fiind corect individualizată față de probatoriul administrat în cauză.
Inculpatul recurent având ultimul cuvânt, arată că regretă incidentul, dar consideră că este nevinovat.
Av. solicitând cuvântul, solicită ca instanța să rețină și circumstanțele personale ale inculpatului, care este singurul întreținător a doi copii minori, soția acestuia fiind plecată din țară de mult timp.
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului constată.
Prin sentința penală nr.1338/8.05.2007 a Judecătoriei Iași, a fost condamnat inculpatul, cunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art.182 al.2 Cod penal prin schimbarea de încadrare juridică din art.182 al.1 Cod penal.
S-au aplicat dispozițiile art.71 și 64 lit. a-c Cod penal.
S-a dedus din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 10.10.2006 la 24 ianuarie 2007.
A fost obligat inculpatul la despăgubiri civile.
A fost respinsă ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea vătămată.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut:
În ziua de 09.10.2006 inculpatul a consumat băuturi alcoolice împreună cu numitul, inițial cei doi au consumat băuturi alcoolice la domiciliul lui, după care au plecat împreună în zona Centrale din municipiul În jurul orei 19,30 inculpatul a hotărât împreună cu martorul să se deplaseze la un prieten al acestuia din urmă, cunoscut sub porecla ˝Câinele, persoană care locuiește pe - - din municipiul Ajunși la scara blocului nr.979, inculpatul și martorul au sunat la interfon, la apartamentul acelei persoane, dar nu au primit niciun răspuns. Împreună cu inculpatul și cu martorul erau și martorele - și, martora fiind cea care a sunat la interfon. Văzând că persoana căutată nu răspunde, inculpatul și martorul au început să tragă cu forța de ușa de acces în scara blocului. De precizat că, după acest moment, martorele și au plecat de la ușa de acces a blocului în spatele imobilului. Fiind deranjat de zgomotul produs de cele două persoane și de bruscarea ușii, partea vătămată a ieșit afară și le-a atras atenția celor doi, solicitându-le să plece de la scara blocului, întrucât fac. Datorită acestui fapt, între inculpatul și partea vătămată a izbucnit un conflict verbal, iar la un moment dat inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu pumnul în zona feței. În urma loviturii, partea vătămată a căzut și s-a lovit cu capul de asfalt, intrând în stare de inconștiență, fiind transportat cu o ambulanță la Spitalul de Neurochirurgie I, unde a suferit o intervenție chirurgicală.
Imediat după aplicarea loviturii și datorită intervenției martorului, inculpatul împreună cu martorul au fugit de la fața locului.
Inculpatul a fost depistat de organele de poliție în dimineața zilei de 10.10.2006 la locuința martorului.
Situația de fapt, așa cum a fost aceasta descrisă și reținută de către instanță rezultă din:
- procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșe foto;
- raportul de constatare medico-legală nr.1521/OF din 10.10.2006 întocmit de IML I - Serviciul Medico-Legal din care rezultă că partea vătămată a prezentat hematom extradural parieto-occipital stâng, contuzie cerebrală medie difuză, fractură occipitală și plagă tăiată, leziunile putând fi produse prin lovire cu mijloace contondente, urmată de cădere cu impact cranian de un plan dur, putând data din 09.10.2006, necesitând 30-35 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziunile fiind de natură să pună în primejdie viața victimei (fila 23 dosar urmărire penală);
- procesul-verbal de recunoaștere a inculpatului de către martorul, după fotografie, cu planșe foto;
- declarațiile martorilor, -, și, audiați în ambele faze procesuale.
în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut faptul că la data de 09.10.2006 a avut un conflict verbal cu partea vătămată despre care a pretins că l-a înjurat atât pe el, cât și pe martorul, susținând că partea vătămată a ridicat mâna pentru a-l lovi în cap pe inculpat, astfel încât, pentru a se apăra, inculpatul a susținut că a lovit-o pe partea vătămată cu podul palmei, în zona feței, având și niște chei în mână, situație care ar explica, din punct de vedere al inculpatului, plaga tăiată pe care o prezenta partea vătămată. A mai declarat inculpatul că, până la momentul acestui incident, a consumat împreună cu martorul, 5 litri de vin și după ce a lovit-o pe partea vătămată a plecat de la locul incidentului.
Această versiune a inculpatului a fost confirmată de martorul, audiat la termenul de judecată din 12.01.2007, care a declarat că partea vătămată s-a îndreptat spre inculpat pentru a-i da cu pumnul și în aceste condiții inculpatul l-a lovit.
Martorele - și nu au asistat la incidentul ce a avut loc între părți, relatând doar că, ulterior, inculpatul le-a povestit că a împins-o pe partea vătămată întrucât a vrut să îl lovească.
În ceea ce îl privește pe martorul instanța, la termenul de judecată din 24.04.2007, a constatat, în baza art.327 Cod procedură penală, imposibilitatea audierii acestuia, fiind plecat din țară, instanța urmând a avea în vedere la soluționarea cauzei declarația martorului dată în cursul urmăririi penale. Martorul a relatat în declarațiile date în cursul urmăririi penale că a fost de față la incident și că partea vătămată nu a încercat să îl lovească pe inculpat, ci doar i-a spus să plece și să nu mai tragă de ușa de acces în bloc, moment în care inculpatul (pe care de altfel martorul l-a recunoscut după fotografie) l-a lovit cu pumnul în zona feței, partea vătămată căzând la pământ.
Raportat la întregul probatoriul administrat, instanța a înlăturat declarația martorului, apreciind că aceasta este subiectivă, atât datorită relației de prietenie a martorului cu inculpatul, cât și datorită stării de ebrietate în care martorul se afla, datorită consumului excesiv de băuturi alcoolice pe care l-a relatat însuși inculpatul.
Chiar dacă instanța nu ar fi înlăturat declarația martorului, nu s-ar fi putut aprecia că inculpatul s-ar fi aflat în stare de legitimă apărare și nici măcar că ar fi fost provocat de partea vătămată, o dată, datorită atitudinii recalcitrante anterioare conflictului a inculpatului, cât și faptului că riposta inculpatului a depășit cu mult o posibilă atitudine agresivă a părții vătămate față de inculpat.
Din coroborarea declarației părții vătămate cu declarația martorului, precum și cu raportul de constatare medico-legală anterior menționat, rezultă pe deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Instanța a constatat că fapta inculpatului care, în seara de 09.10.2006, a lovit cu pumnul în zona feței pe partea vătămată care, a căzut lovindu-se la cap și suferind leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în pericol, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ˝vătămare corporală gravă˝, prevăzută și pedepsită de art. 182 alin. 2 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare a instanței, conform dispozițiilor art.334 Cod procedură penală, din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 182 alin.1 Cod penal, la schimbarea încadrării juridice instanța având în vedere faptul că leziunile provocate părții vătămate au fost de natură să îi pună în pericol viața.
În latura civilă, având în vedere faptul că partea civilă nu a făcut, în nici un mod, dovada pretențiilor materiale solicitate, nefiind precizat nici măcar ce reprezintă aceste daune, instanța a respins acțiunea civilă formulată de ca fiind nefondată.
Serviciul de Ambulanță județean I, Spitalul Clinic de Urgență ˝Sf. Treime˝ I, Spitalul Militar d e Urgență I, Spitalul Clinic de Urgentă - B și Spitalul Clinic de Recuperare I, prin reprezentanții lor legali, s-au constituit părți civile în cadrul procesului penal cu sumele de 204 lei, 1745,15 lei, 750 lei 1333,40 lei și, respectiv, 3680 lei, sume ce reprezintă contravaloarea îngrijirilor medicale acordate părții vătămate.
Având în vedere actele depuse la dosarul cauzei de aceste părți civile, în susținerea pretențiilor civile formulate, instanța a constatat că acțiunile civile sunt întemeiate, și ca atare, a obligat pe inculpat să plătească sumele de bani solicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
Astfel, a invocat în scris, prin memoriul depus la dosar, că vătămarea corporală a părții vătămate s-a produs în contextul căderii acesteia datorată stării de ebrietate în care se afla și nu ca urmare a loviturii aplicate de el, cum greșit s-a reținut în sentința apelată.
A susținut că această împrejurare rezultă din declarațiile martorilor, care se coroborează cu declarațiile sale și din care se conturează aspectul că partea vătămată se afla într-o stare avansată de ebrietate, că pe acest fond i-a adresat lui și persoanei care-l însoțea jigniri, că s-a repezit asupra lui cu cheile de la boxă în mână cu intenția de a-l lovi în cap, iar în apărare a lovit-o cu podul palmei în bărbie, fără a avea în mână vreun corp contondent, iar aceasta s-a prăbușit nu din cauza loviturii, ci, datorită stării de ebrietate.
A depus acte medicale pentru a face dovada că lovitura aplicată de el părții vătămate nu a fost puternică, încât să provoace căderea acesteia, deoarece este suferind de osteoporoză la vertebra 5.
În raport de aceste elemente de fapt a solicitat să se rețină că a acționat în legitimă apărare, în condițiile art. 44 Cod penal.
A solicitat și schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa în infracțiune de vătămare corporală prevăzută de art. 181 Cod penal, deoarece în actul medico-legal depus la dosar rezultă că părții vătămate i-au fost necesare pentru vindecare doar 30-35 zile, neputând fi luat în seamă zilele de concediu medical prescrise în certificatul medical emis de Spitalul Militar și Spitalul
De asemenea, a susținut că nici elementele laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 182 Cod penal nu sunt îndeplinite întrucât nu s-a dovedit prin nici o probă intenția sa de aol ovi pe partea vătămată, schimbul de replici și de lovituri fiind spontane și datorat, în special, atitudinii agresive a acesteia, aflată în stare de ebrietate.
A solicitat, în raport de noua încadrare juridică a faptei, reducerea cuantumului pedepsei aplicate și suspendarea condiționată a executării acesteia.
Prin decizia penală nr.587/18 decembrie 2007, Tribunalul Iașia admis apelul și a modificat hotărârea primei instanțe în sensul că a înlăturat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor enumerate la art.64 lit. "c" Cod penal.
Tribunalul a reținut că din probatoriul cauzei, respectiv din declarația martorului ocular, a părții vătămate, precum și din declarația martorului rezultă, fără dubiu, că inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură puternică cu pumnul, în zona feței, ceea ce a determinat căderea acesteia. Nu rezultă din declarațiile menționate că victima ar fi încercat să-l lovească pe inculpat, având în mână cheile de la boxă, așa cum pretinde acesta din urmă, astfel încât nu se poate reține în cauză săvârșirea faptei de vătămare corporală gravă în condițiile stării de legitimă apărare.
De asemenea, tribunalul a constatat că, în speță, nu se poate reține săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 Cod penal, cum greșit pretinde inculpatul, din moment ce actele medico-legale aflate la dosarul cauzei demonstrează cu suficiență că leziunile produse părții vătămate în contextul arătat mai sus necesită pentru vindecare 30-35 zile și că acestea au fost de natură să pună în primejdie viața victimei. Prin urmare, în condițiile în care raportul de constatare medico-legală efectuat în cauză reține că leziunile provocate victimei au fost de natură a pune în primejdie viața victimei - consecință ce constituie elementul circumstanțial al infracțiunii de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin. 2 Cod penal - este lipsită de relevanță împrejurarea că pentru vindecare au fost necesare doar 30-35 sau chiar mai puține zile de îngrijiri medicale.
Totodată, tribunalul constată că, față de modul în care a acționat inculpatul - respectiv intensitatea loviturii aplicate și zona vizată - și de urmarea survenită, în speță este realizată latura subiectivă a infracțiunii de vătămare corporală gravă, sub forma praeterintenției, și nu sub forma culpei cum greșit pretinde apelantul.
În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, tribunalul constată că s-au aplicat corect criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea de vătămare corporală gravă prevăzută de art. 182 alin.2 Cod penal, gravitatea deosebită a faptei, urmările negative repercutate asupra sănătății și integrității corporale a victimei, împrejurarea că anterior a mai suferit o condamnare tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de vătămare corporală prevăzută de art. 181 Cod penal (aspect ilustrat de fișa de cazier judiciar).
De asemenea, s-a constatat că pedeapsa aplicată corespunde, atât prin cuantum, cât și prin modalitatea de executare, dublului său scop, educativ și coercitiv, astfel cum este prevăzut de art. 52 Cod penal, precum și că reinserția socială a inculpatului nu poate fi realizată decât prin executarea pedepsei în regim de detenție.
Din oficiu, tribunalul a constatat că, raportat la tipul infracțiunii săvârșite de inculpat, în mod incorect i s-a aplicat acestuia interdicția înserată în art. 64 lit. c Cod penal, ca pedeapsă accesorie, nelegalitate ce se impune a fi înlăturată.
În termen, hotărârile au fost recurate de inculpat cu motivarea că față de împrejurările în care s-a consumat fapta, de existența stării de provocare și de urmarea produsă, de numărul de zile îngrijiri medicale, fapta se circumscrie conținutului infracțiunii prevăzută de art.181 Cod penal, că reeducarea este posibilă prin suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Recursul formulat nu este fondat.
Din probele administrate nu rezultă că partea vătămată a exercitat acte de violență împotriva inculpatului, de natură a crea o puternică tulburare sau emoție.
Faptul că partea vătămată a cerut inculpatului să înceteze încercarea de pătrundere forțată în imobil nu constituie o provocare în sensul art.73 Cod penal.
Mai mult, conduita inculpatului de a forța ușa imobilului, asupra căreia partea vătămată avea un drept de proprietate, constituie o împrejurare agravantă.
Corect s-a reținut de către instanța de fond și instanța de apel că față de urmarea produsă, punerea în primejdie a vieții părții vătămate, fapta se circumscrie conținutului infracțiunii prevăzute de art.182 al.2 Cod penal.
Față de antecedentele penale ale inculpatului care a mai fost condamnat la pedepse privative de libertate și sancționat în perioada minoratului pentru fapte săvârșite cu violență, pedeapsa aplicată corespunde scopului cerut de art.52 Cod penal.
Pentru aceste motive, în baza art.38515pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.587/18 decembrie 2007 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
- --
-
20.2008.-
2 ex.-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea, Maria Cenușă
