Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 374/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 374
Ședința publică din data de 23 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător
Judecător Dr. - - - - Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Mariana Ghena
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza penală având ca obiect recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de partea vătămată - împotriva Deciziei penale nr. 1 din data de 4.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- (Sentința penală nr. 260 din data de 19.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. B în dosarul nr-).
Dezbaterile și susținerile orale ale cauzei au avut loc la data de 18.06.2008 și s-au consemnat în încheierea de ședință din aceea dată, care face parte integrantă din prezenta, dată la care instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei astăzi, data de mai sus.
Deliberând, instanța a pronunțat următoarea decizie penală:
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 260/19.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. B s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de vătămate corporală gravă prev. de art. 182 al. 1. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a pr. pen. în referire la art. 10 lit. e Cod penal.
A fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b pen. în baza art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b ind. 1. pr. pen. raportat la art. 18 ind. 1. penal iar în conformitate cu art. 18 ind. 1 alin. 3. penal și art. 91 lit. c pen. i-a fost aplicată inculpatului o amendă administrativă în sumă de 10 lei.
În baza disp. art. 14. pr. pen. cu referire la art. 998. civil a fost obligat inculpatul să plătească părții civile - suma de 40 lei daune materiale; au fost respinse pretențiile părții civile privind daunele morale ca fiind nefondate, iar în conformitate cu disp. art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. d pr. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 700 lei.
A fost respinsă ca fiind nedovedită cererea părții vătămate privind plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre penală prima instanță de judecată a reținut că la data de 05.12.2005 partea vătămată - a formulat plângere penală împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 182 Cod penal și art. 208 - 209 Cod penal.
A arătat partea vătămată că la data de 28.09.2005, în jurul orelor 1800fost lovit de către inculpatul cu o sapă de mai multe ori peste corp și în special peste gamba piciorului drept și a fost găsit trântit la sol, lovit și sângerând de către familia care a anunțat salvarea.
Fiind audiat, atât în faza de urmărire penală cât și în instanță, inculpatul a arătat că în ziua de 28.09.2005, în timp ce se deplasa pe Dj 242, partea vătămată - a încercat să-l lovească cu o sapă, lovitură pe care a parat-o cu bicicleta, motiv pentru care a căzut cu tot cu bicicletă peste partea vătămată.
A precizat inculpatul că în timp ce încerca să ia sapa din mâna părții vătămate a intervenit martorul care a luat sapa și i-a dat-o martorului. După plecarea inculpatului partea vătămată - a luat o sapă și s-a dus spre iar după un timp au văzut-o pe partea vătămată ieșind cu sapa în mână la șosea. În acel moment inculpatul se întorcea cu bicicleta.
Au precizat martorii că partea vătămată și inculpatul au început să se certe și atunci au pornit cu mașina spre ei pentru a aplana conflictul iar în momentul în care au ajuns partea vătămată era căzută la pământ și ținea sapa între picioare iar inculpatul era deasupra sa și trăgea de sapă, ambii fiind plini de sânge.
Cum nici unul dintre martori nu a văzut ca inculpatul să o lovească pe partea vătămată cu sapa peste picior iar din adresa nr. 2003/2005 a Serviciului de medicină legală G rezultă că este posibil ca fractura suferită de partea vătămată să fie produsă prin căderea unei persoane cu tot cu bicicletă peste victimă, conform principiului " dubiul profită inculpatului" - instanța a reținut că inculpatul a încercat să se ferească de atacul părții vătămate și a căzut cu tot cu bicicletă peste aceasta.
Față de împrejurările săvârșirii faptei s-a apreciat că inculpatul a acționat în legitimă apărare.
În privința infracțiunii de furt reclamate de partea vătămată (fapta inculpatului de a sustrage din grădina părții vătămate - 2 saci cu varză în valoare de 40 RON) s-a apreciat că aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni - fiind în mod vădit lipsită de importanță prin conținutul ei concret și prin atingerea minimă adusă patrimoniului părții vătămate astfel încât s-a dat eficiență disp. art. 11 pct. 2 lit. a în referire la art. 10 lit. b ind. 1.pr.pen.
Cu privire la latura civilă a cauzei, a apreciat prima instanță de judecată că în privința infracțiunii prev. de art. 182. pr. pen. având în vedere că fapta a fost săvârșită urmare a actului direct material, imediat și injust al părții vătămate - nu se justifică acordarea nici unei categorii de daune șis-a dispus doar acoperirea prejudiciului material în sumă de 40 RON cauzat prin fapta de furt prev. de art. 208 al. 1. pen.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond invocă probele din dosar pe care le analizează și în baza cărora și-a format convingerea și a pronunțat sentința.
Împotriva acestor sentințe în termenul prev. de lege a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg B și partea vătămată -.
Prin motivele de apel Parchetul a apreciat că soluția primei instanțe este netemeinică sub aspectul achitării inculpatului pe motive care înlătură caracterul penal al faptei.
Partea vătămată - susține în motivele sale de apel că hotărârea instanței de fond este nelegală și netemeinică sub aspectul achitării.
Se solicită de ambii apelanți sancționarea penală a inculpatului iar partea vătămată în plus solicită și despăgubiri civile.
Prin decizia penală nr. 1 din 4.01.2008 Tribunalul Galația admis apelul formulat de partea vătămată constituită parte civilă și în rejudecare a obligat pe inculpat să-i plătească suma de 4000 lei cu titlu de daune morale.
Cu privire la celelalte dispoziții ale sentinței apelate, acestea au fost menținute.
În motivarea soluției date instanța de apel a reținut că în cauză sunt incidente disp. art. 44 al. 3 Cod procedură penală avându-se în vedere probele dosarului.
Se susține că inculpatul, datorită părții vătămate, a modului cum aceasta l-a provocat, l-a adus într-o stare de tulburare și temere și că a fost posibil ca inculpatul în încercarea de a contracara atacul cu sapa a venit din partea părții vătămate, să o fi lovit pe aceasta cu bicicleta în momentul când s-a dezechilibrat, sens în care se apreciază și de către instanța de apel că soluția dată pe latură penală de către instanța de fond este temeinică și legală.
Pe latură civilă însă instanța de apel apreciază că urmare a leziunilor provocate și a suferințelor suportate de partea vătămată se impune acordarea de daune morale pe care le-a apreciat în contextul probelor din dosar.
Împotriva deciziei penale pronunțată în apel în termenul prevăzut de lege au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și partea vătămată.
Prin motivele de recurs parchetul consideră că soluția dată de instanța de apel este netemeinică și nelegală.
Se precizează că pentru a se reține starea de legitimă apărare trebuie să existe un atac material direct, imediat și injust, or din probe, declarațiile date de martorii și rezultă că între părți a existat o ceartă și când au ajuns la fața locului partea vătămată era căzută la pământ și că sintagma reținută în motivare de către instanța de apel " Este mai probabil că inculpatul, în încercarea de a contracara atacul. să o fi lovit cu bicicleta." este elocventă în ceea ce privește contradictorialitatea dintre dispozitivul soluției și situația de fapt care rezultă din probe.
Se mai susține de asemenea că avându-se în vedere și certificatul medico legal, inculpatul a lovit victima în timp ce aceasta era căzută la pământ, fracturându-i oasele gambei piciorului drept, neputând intra în discuție legitima apărare.
Se solicită ca în rejudecare să fie condamnat inculpatul pentru cele două fapte penale așa cum a fost trimis în judecată.
Partea vătămată - prin motivele de recurs critică soluțiile date de către cele două instanțe ca fiind nelegale și netemeinice sub aspectul modului cum a fost soluționată latura civilă a cauzei în mod deosebit dar și cea penală.
Se susține că din probele dosarului rezultă cu claritate că partea vătămată a fost agresată de inculpat, chiar pe proprietatea sa în timp ce efectua cu sapa lucrări de îngrijire a plantelor cultivate și că, față de locul agresiunii bicicleta inculpatului se afla la 6-7m distanță.
Se invocă și raportul medico legal din care rezultă că fractura produsă la piciorul drept se datorează unor lovituri cu un corp contondent și nu urmare a căderii unei persoane cu bicicleta peste partea vătămată.
Se solicită ca în rejudecare să fie sancționat penal inculpatul pentru cele două fapte și obligarea acestuia la despăgubiri civile, așa cum au fost formulate la instanța de fond.
Recursurile declarate de Parchet și de partea vătămată sunt întemeiate.
Din verificarea celor două hotărâri și analiza ansamblului probator, Curtea constată că acestea sunt netemeinice și nelegale, atât în ce privește soluționarea laturii penale cât și a laturii civile.
Din probele dosarului nu rezultă cu claritate că inculpatul a comis infracțiunea prev. de art. 182 al. 1 Cod penal în stare de legitimă apărare așa cum s-a reținut, că dimpotrivă, coroborând declarațiile martorilor audiați cu celelalte probe și în mod deosebit a certificatului medico legal rezultă că inculpatul a comis fapta cu intenție și vinovăție.
Se susține în motivarea soluțiilor că fractura produsă la piciorul drept al părții vătămate s-a produs urmare a căderii inculpatului peste partea vătămată în timp ce acesta ar fi fost atacat injust și care i-a produs o mare temere și tulburare - situație constatată cu claritate atât de certificatul medico legal - ce precizează că fractura s-a produs urmare unorloviri cu un corp contondentși nu a unei căderi a unui corp contondent în speță a bicicletei.
De asemenea, este de observat că fractura nu a fost produsă prin cădere cu bicicleta a inculpatului peste partea vătămată urmare agresiunii acesteia, întrucât martorii și precizează că au văzut pe cei doi la pământ, inculpatul fiind deasupra părții vătămate iar bicicleta se afla la aproximativ 7 de ei.
Martorul mai arată că nu a văzut cum a început conflictul ci doar a observat când partea vătămată era căzură la pământ și ținea sapa între picioare iar inculpatul deasupra acesteia trăgea de sapă.
Martorul mai precizează că, conflictul dintre cei doi nu s-a produs în apropierea unui șanț pe marginea drumului cum susține inculpatul, că pe terenul părții vătămate și că ambele părți trăgeau de sapă pe care martorul le-a luat-o, acesta anunțând totodată salvarea întrucât partea vătămată sângera și nu se putea ridica de jos.
Din probele dosarului nu rezultă că partea vătămată ar fi fost aceea care a declanșat conflictul și agresiunea, în sensul că aceasta ar fi ridicat sala să-l lovească pe inculpat și drept urmare să i se producă și o tulburare puternică prin atacul imediat și injust al părții vătămate.
Avându-se în vedere declarațiile martorilor și certificatul medico legal care se coroborează, rezultă că partea vătămată a fost lovită în momentul când se afla căzută la pământ, situație în care nu se poate pune în discuție legitima apărare.
Față de aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală și art. 3859pct. 16 și 18 Cod procedură penală urmează sp se admită recursurile declarate de Parchet și de partea vătămată.
În rejudecare urmează să se caseze Decizia penală nr. 1 din data de 4.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați și Sentința penală nr. 260 din data de 19.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. B în totalitate.
Urmează să fie condamnat inculpatul pentru infracțiunea prev. de art. 182 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Din probe rezultă că inculpatul a săvârșit și infracțiunea de furt prev. de art. 208 al. 1 Cod penal prin sustragerea de legume de pe terenul părții vătămate, sens în care urmează să răspundă și pentru această faptă cu reținerea și a art. 37 lit. b Cod penal.
Întrucât inculpatul a comis două fapte prevăzute de legea penală urmează ca după aplicarea sancțiunilor să se aplice dispozițiile art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal.
La dozarea și individualizarea pedepsei Curtea va avea în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, conjunctura și modalitatea în care fapta a fost comisă, persoana inculpatului, lipsa de sinceritate dar și faptul că acesta a mai avut impact cu legea penală.
Potrivit art. 71 Cod penal urmează să se interzică inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate.
Pe latură civilă Curtea constată că partea vătămată pe durata perioadei de spitalizare și a îngrijirilor medicale ulterioare a efectuat o serie de cheltuieli cu medicamentele și tratamentul și alimentația dar și de natură gospodărească pe care și le-a dovedit în sumă de 8000 lei. Urmare a intervențiilor chirurgicale și a suferințelor ulterioare, pe o perioadă de peste 1 an, Curtea apreciază că acestea pot fi compensate printr-un echivalent bănesc pe care îl apreciază ca fiind echitabil la suma de 6000 lei.
Urmează ca în baza art. 14 Cod procedură penală și art. 998 cod civil să fie obligat inculpatul către partea vătămată la 8000 lei daune materiale și 6000 lei daune morale.
În baza art. 193 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul și la plata cheltuielilor judiciare către partea vătămată, cheltuieli efectuate în recurs, suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpat urmând a fi suportată din fondurile Ministerului -.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și de partea vătămată - împotriva Deciziei penale nr. 1 din data de 4.01.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- ( Sentința penală nr. 260 din data de 19.06.2007 pronunțată de Judecătoria Tg. B în dosarul nr-) și în consecință:
Casează în totalitate decizia penală nr. 1/ 04.01.2008 a Tribunalului Galați și sentința penală nr. 260/19.06.2007 a Judecătoriei Tg. B și în rejudecare:
În baza art. 182 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal condamnă pe inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 11.01.1951 în Tg. B, județul G, CNP: -, domiciliat în Tg. B,- ) la 2 ani și 7 luni închisoare.
În baza art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal condamnă pe același inculpat la 1 an închisoare.
Conform art. 33 și art. 34 lit. b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 7 luni închisoare sporită la 2 ani și 10 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe timpul executării pedepsei.
În baza art. 14 Cod procedură penală ref. la art. 998 Cod civil obligă inculpatul să plătească părții vătămate, constituită parte civilă suma de 8000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și 6000 lei cu titlu de despăgubiri morale.
În baza art. 193 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească părții civile suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu pentru inculpat va fi avansat din fondul Ministerului - către Baroul Galați.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier,
- -
Red. 25 Iunie 2008
Tehnored. 26 Iunie 2008
Apel: -
Fond:
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Mariana Ghena, Ion Avram