Vătămarea corporală gravă (art. 182). Decizia 423/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.423/
Ședința publică din data de 2 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Viorica Costea Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Marius Cristian Epure
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare cauza penală, în fond, după casare, privind pe inculpatul - domiciliat în comuna, județul T, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.182 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru inculpatul, care lipsit, avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2007, emisă de Baroul C, lipsind partea vătămată.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită avizarea raportului de expertiză medico-legală ale cărui concluzii sunt contradictorii în raport cu cele ale expertizelor anterioare în sensul că se reține un prejudiciu estetic temporar, ori în cea efectuată la instanța de recurs se vorbește de un prejudiciu estetic ce nu corespunde noțiunii de sluțire.
Având cuvântul, avocat pentru inculpatul arată că nu se opune avizării raportului de expertiză medico-legală.
Curtea, față de împrejurarea că în cauză s-a efectuat un raport de expertiză medico-legală de către Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" B, consideră că nu mai este necesară avizarea acestuia, împrejurare în care, acordă cuvântul pe fondul cauzei urmând a se formula concluzii și cu privire la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.182 alin.2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal, față de raportul de expertiză efectuat în cauză.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că nu se impune schimbarea încadrării juridice și solicită înlăturarea concluziilor raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză, întocmit doar în baza documentației înaintate, întrucât partea vătămată nu s-a prezentat la Institutul de Medicină Legală, nu a fost examinată direct, iar lipsa pavilionului urechii ce a fost mușcat de inculpat și care a rămas în gura inculpatului, se încadrează în noțiunea de sluțire chiar dacă medicul legist susține că există în prezent mijloace performante, chirurgia estetică a avansat și că s-ar putea ameliora acest prejudiciu estetic temporar. Există fotografii cu partea vătămată din care rezultă că acesteia îi lipsește lobul inferior al urechii, situație în care, încadrarea juridică este cea prevăzută de art.182 alin.2 Cod penal. Față de această susținere, pe fondul cauzei, solicită condamnarea inculpatului la o pedeapsă orientată spre minimul special, având în vedere și poziția părții vătămate, relațiile dintre inculpat și partea vătămată, cea din urmă fiind tatăl vitreg al inculpatului.
În situația în care se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei, în raport de aceeași manifestare de voință a părții vătămate să se dispună încetarea procesului penal.
Având cuvântul, avocat, pentru inculpatul, solicită a se dispune încetarea procesului penal în temeiul dispozițiilor art.11 pct.2 lit.b raportat la art.10 lit.f Cod procedură penală. De asemenea, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art.182 alin.2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.180 alin.2 Cod penal, față de raportul de expertiză medico-legală întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" B din care rezultă că este vorba despre un prejudiciu estetic și nu de sluțire.
Dacă se va menține încadrarea juridică a faptei astfel cum a fost reținută în rechizitoriu, respectiv cea prevăzută de art.182 alin.2 Cod penal, solicită a se avea în vedere că inculpatul a fost provocat de partea vătămată, se află la primul conflict cu legea penală, are tulburări de personalitate. Să se dea o mai mare eficiență dispozițiilor art.73, 74 lit.a și c și art.76 Cod penal.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, în replică, arată că atitudinea de provocare despre care a făcut vorbire apărătorul inculpatului este infirmată de toate depozițiile din dosar care vorbesc de un comportament violent constant al inculpatului și nu al părții vătămate.
- CURTEA -
Rejudecând, asupra acțiunii penale de față, în fond după casare:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea nr.230/P/2006, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. de art.182 alin.2 cod penal prin aceea că la data de 17 decembrie 2005, pe fondul unei altercații fizice și verbale, a mușcat-o de pe partea vătămată producându-i o sluțire prin lipsa de substanță la a dreaptă.
Prin sentința penală nr. 445 din 10 aprilie 2007, pronunțată în dosarul penal nr- (nr. format vechi 2226/2006), Judecătoria Tulceaa schimbat, în baza art.334 cod procedură penală, încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prevăzută de art.182 alin.2 cod penal în infracțiunea prevăzută de art.180 alin.2 cod penal, iar în baza art.11 pct.2 lit. b) raportat la art.10 lit.f) cod procedură penală, a încetat procesul penal împotriva inculpatului:
- fiul lui și, născut la 24.12.1968 în T, domiciliat în comuna, județul T, cetățean român, studii postliceale, ocupație - mecanic, necăsătorit, pentru infracțiunea de "loviri sau alte violențe" prevăzută de art.180 alin.2 cod penal, ca urmare a lipsei plângerii prealabile;la stabilirea încadrării juridice, s-a avut în vedere adresa nr. 206/8 martie 2007 prin care Serviciul Medico-Legal Tap recizat că partea vătămată, în urma agresiunii din 17 decembrie 2005, prezentat o lipsă de substanță a pavilionului urechii drepte, de 1,5 - 1 cm, prejudiciu estetic temporar care se putea remedia/îndepărta prin intervenție de chirurgie plastică și reparatorie arătându-se că în concluziile certificatului medico-legal nr. 5/2006 eliberat părții vătămate dintr-o eroare s-a omis cuvântul temporar, iar absența parțială a pavilionului urechii nu constituia sluțire din punct de vedere medico-legal în sensul art.182 cod penal, întrucât prin sluțire se înțelege o deformare evidentă morfologică sau estetică a unei regiuni anatomice cu caracter permanent după epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice, astfel că partea vătămată nu prezenta sluțire.
Prin decizia penală nr.100/21.08.2007, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Tulceaa respins apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea.
Prin decizia penală nr.611/P/11.12.2007, Curtea a admis, în baza art.38515pct.2 lit."d" cu referire la art.3859alin.1 pct.18 cod procedură penală, recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, a casat hotărârile atacate și a reținut spre rejudecare pentru a se administra proba cu expertiză medico-legală efectuată de către B care să stabilească "dacă absența parțială a pavilionului urechii constituie sluțire".
Cu ocazia rejudecării recursului, potrivit raportului de expertiză medico-legală al Institutului Național de Medicină Legală " Minovici", nr.A-, s-a concluzionat:
" a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 17.12.2005, posibil prin mușcare, pentru care a necesitat 7-9 zile îngrijiri medicale.
Din descrierea actului medico-legal precum și din examinarea planșei foto atașată la dosar (partea vătămată neprezentându-se pentru examinare), prezintă un prejudiciu estetic ce nu corespunde noțiunii de sluțire așa cum este prevăzută în codul penal".
Într-adevăr, conform art.182 cod penal, infracțiunea de "vătămare corporală gravă" se săvârșește și prin fapta ce a produs ca o consecință o sluțire.
"" constă în cauzarea unui grav prejudiciu estetic prin schimbarea înfățișării normale a persoanei într-o înfățișare neplăcută, respingătoare.
Or, din actele medico-legale efectuate în cauză, rezultă că partea vătămată nu a suferit o desfigurare, o schimbare radicală negativă a aspectului feței, neprezentând o sluțire; la aprecierea caracterului modificării aspectului feței, se are în vedere, așa cum s-a arătat în doctrină cât și în jurisprudență, că partea vătămată este o persoană în vârstă - 67 ani și nu are un aspect respingător.
Prin urmare, în lipsa consecinței "sluțirii", fapta inculpatului de aom ușca pe partea vătămată de a dreaptă producându-i leziuni ce au necesitat 7-9 zile îngrijiri medicale constituie infracțiunea de "loviri sau alte violențe" prevăzută de art.180 alin.2 cod penal.
În consecință, conform art.334 cod procedură penală, se va proceda la schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.182 alin.(2) cod penal (potrivit actului de inculpare) în infracțiunea prevăzută de art.180 alin.(2) Cod penal.
Cum la termenul din 29.11.2007, părțile au declarat că se împacă, se va face aplicarea art.11 pct.2 lit."b"- art.10 lit."h" Cod procedură penală în sensul încetării procesului penal.
În baza art.192 alin.(1) pct.2 lit.b) cod procedură penală, partea vătămată va fi obligată la plata sumei de 20 lei, iar inculpatul la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Conform art.334 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prevăzută de art.182 alin.(2) cod penal în infracțiunea prevăzută de art.180 alin.(2) Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit."b"- art.10 lit."h" Cod procedură penală, încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului - domiciliat în comuna, județul T pentru infracțiunea prevăzută de art.180 alin.(2) Cod penal ca urmare a împăcării părții.
În baza art.192 alin.(1) pct.2 lit.b) cod procedură penală, obligă partea vătămată la plata sumei de 20 lei, iar inculpatul la plata sumei de 300 lei.
Conform art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
red.jud.-/22.10.08/2ex.
Opinie separată cu privire la temeiul încetării.
JUDECĂTOR,
-
MOTIVARE OPINIE SEPARATĂ
Am exprimat opinia concordantă, în sensul încadrării juridice a faptei inculpatului, ca fiind aceea prev. de art.180 alin.2 cod penal și asupra aplicării art.10 pct.2 lit.b cod pr.penală, în sensul încetării procesului penal.
În raport de această premisă, opinez separat în ce privește temeiul încetării procesului penal, întrucât în cauză, în etapa prev. de art.286 cod pr.penală, la termenul din data de 03.04.2007, în fața primei instanțe, partea vătămată a declarat că nu dorește a formula plângere prealabilă.
Ca atare, în cauză, nu este îndeplinită condiția de procedabilitate și pedepsibilitate prev. de art.131 alin.1 cod pr.penală, părțile putându-se împăca doar după formularea unei plângeri prealabile.
De altfel, în cauză nu se poate lua act de împăcare, întrucât, inculpatul nu și-a manifestat expres, în fața instanței, poziția în sensul împăcării, în încheierile date în cauză nefiind consemnat acest lucru.
Ca atare, apreciez că, temeiul încetării procesului penal îl reprezintă disp.art.10 lit.f cod pr.penală, constând în lipsa plângerii prealabile a persoanei vătămate.
JUDECĂTOR,
Red.op.sep. - -/29.10.2008
Tehnodact.gref. -
2 ex./30.10.2008
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Viorica Costea Grigorescu, Marius Cristian Epure
